Page 90 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 64
Cum vă informaţi asupra
Solidaritate muncitorească
realităţilor din unitate ? I elevi;
1
In acest an, colectivele Ia realizarea galeriilor sub
de constructori de pe ame terane spre galeria princi 9,00 Teleşcoală ;
La masa rotundă orga terii stărilor de lucruri, najarea hidrotehnică Rîu pală de aducţiune. Numă 10.00 Şoimii patrii
nizată pe această • temă la în special a celor discipli Mare-Retezat s-au con rul minerilor brădeni care 10,10 Tribuna, tv. ;
Simeria au parti-cipat to Masă rotundă nare, membrii biroului se fruntat cu o serie de greu au Întins mina de ajutor 10.30 Teatru tv. :
varăşii Viorel Chiciu, ad deplasează la locurile de tăţi şi neajunsuri. Pe dea constructorilor de pe Riu din Orleaiig‘
junct cu probleme de pro muncă şi discută cu oa supra, la finele lunii tre Mare va creşte in curind romantici di
Schiiler ;
pagandă în comitetul de grijă să intru în posesia sar ca membrii să fie re menii unele abateri. Cu cute i-au lovit şi apele la aproape 100. După două 12.15 Telex ;
la Nod C.F.R., Uie Stoica, sarcinilor stabilite aici, partizaţi pe schimburi în unii se discută în cadru dezlănţuite ale Riului Ma luni de muncă aici, ei voi 16.00 Telex ;
adjunct cu problemele or mai ales a acelora care pri raport cu ponderea fiecă mai restrîns, cu alţii — în re, dereglindu-le in bună preda ştafeta unui nou e- 16.05 Teleşcoală ;
ganizatorice în comitetul vesc munca organizatorică. rui schimb, astfel să a- faţa întregului colectiv, măsură activitatea produc- şaJon de 100 de mineri 16.35 Curs de Iii
de partid de la „Marmura", De aici, printr-o consultare vem asigurată o cuprin ceea ce are efect educativ. mani :
loan Giurgiu, adjunct cu mai largă, din mers, tre dere corespunzătoare a Am înţeles că asemănător brădeni. Ciclul va continua 17.05 Din ţările s
problemele de propagan cem la adoptarea măsuri tuturor schimburilor şi a- se procedează şi în alte accente pină cind galeriile vor a- 17.15 ţie ! ; Atenţie la.
dă în comitetul de partid lor ce se impun. telierelor. în această vi unităţi. junge la final in inima 17.35 Studio li te
de la I.M.M.R., Emil Ivo Aş vrea să mai subliniez ziune eu, ca secretar ad — Ce se înlîmplă cind, cu muntelui. Deocamdată, mi 18.20 pionieri ;
Telecronica
nici. adjunct cu proble o particularitate. Unitatea junct' cu problemele orga toate intervenţiile de a- tivă. Oamenii 'şi-au adunat nerii loan Duşan, loan Ma 18,40 Tragerea pr<
mele organizatorice în bi noastră primeşte adesea nizatorice, nu lucrez pe a- cest fel, fenomenele nega insă repede puterile şi au xim, Gheorghe Podaru, Du 18,50 Forum cetit
roul organizaţiei de bază comenzi de la parteneri celaşi schimb cu secreta tive continuă să persiste ? pornit mai dinamic la trea mitru Ion, Nicolae Oprea, 19.20 1001 de seri
nr. 3 — mecanică a ace externi în afara sarcinilor rul organizaţiei de bază, I. Giurgiu : Există astfel bă, hotăriţi să Învingă greu loan Brinduşan, Petru Bălă- 19.30 Telejurnal ;
Noi, femeile
20.00
leiaşi unităţi şi Maria Be- de plan, ceea ce repre dar în fiecare zi ne întîl- de situaţii, intr-adevăr, tăţile, să dea finalitate ma şei şi toţi ceilalţi ortaci ai 20.30 Telecinemate
dea, adjunct cu problemele zintă, de fapt, sarcini sif- nim la schimb şi ne infor efeea. ce ne spune că fe relui obiectiv energetic la lor de la Brad nu se mai m ra e verde",
organizatorice în biroul plimentare. In aceste con măm reciproc asupra mer nomenul trebuie investi termenele planificate. Pe pontează zilnic in orizon I pe ţară. Pj
studiourilor
organizaţiei de bază de la diţii informarea operativă sului producţiei, precum şi gat mai profund şi găsite turile Borzei, ci in galeriile 22.20 Telejurnal.
S.G.C.L. toate şantierele se lucrea
a oamenilor asupra volu asupra altor probleme. cauzele. In atari cazuri, ză la inalte cote de hărni Riului Mare. Este un act
— Aveţi un anumit pro mului, sortimentelor şi e- — Cum este folosită infor de regulă noi formăm cîte cie şi dăruire muncitoreas de solidaritate muncitoreas !
cedeu prin care vă infor xigenţelor comenzilor ve marea, acceplînd ideea că un colectiv căruia îi dăm că, revoluţionară, care me j I gr ADIO
maţi ? în ee constă el ? nite este hotărâtoare pen ea nu este scop in sine, sarcina să rezolve proble că, se Înregistrează succese rită toată stima şi aprecie
mai
sînt
deosebite.
Dar
T. Giurgiu : Trebuie să tru demararea lucrărilor. ci un mijloc de cunoaştere mele în cauză. Procedăm probleme... Şi nu puţine... rea. Este o caracteristică a
spun că noi acordăm o a- Nu este aici locul să de şi de acţiune în cunoştinţă aşa nu numai cînd este spiritului de Înţelegere şi BUCUREŞTI I :
tenţie însemnată acestei taliez modul în care func de cauză ? vorba de fenomene nega De curind, constructorii Întrajutorare specific clasei dioprogramul dim
Radiojurnal ; 8,09
Saturi, în sensul că, de ţionează informaţia econo V. Chiciu : Pentru comi tive. - De pildă, cu câteva de la Riu Mare-Retezat au noastre muncitoare. Este presei b',10 Cur
'Xapt, ziua noastră de mun mică, tehnică, organizato tetul de partid de la Nod luni în urmă s-a introdus primit „intărituri". Un nu un exemplu demn de ur lodiilor ; 9,00 Bu
că — vorbesc de membrii fabricarea uşilor rulante măr de 60 de mineri de la mat. I ştiri ; 9,05 Răspu
10,
( cultitorilor ;
comitetului de partid şi din metal pentru vagoane. I.M. Barza au sosit pe a- J de ştiri ; 10,05 D
cadrele de conducere la în ajutorul secretarilor adjuncţi Ne-am dat seama de la în menajare, pentru a ajuta dumitru gheonea I «tal folcloric ; 1(
nivelul întreprinderii şi al ceput ' că Introducerea 1 ţările socialiste ;
de glorie ; 11,00 )
secţiilor — începe tocmai noului produs va fi ane I ştiri ; 11,05 Microi
cu informarea. Ne intere rică, dar voi sublinia că informarea prezintă în voioasă. De aceea, am for „ nierilor ; 11,35
mieră Radio-TV ;
I
sează, în primul rînd, gra se acţionează cu maximum semnătate atît pentru cu mat un colectiv care să 3 reuşită duminică cultursl-spirtivâ
letin de ştiri ; 1
dul de îndeplinire a sarci de viteză şi atenţie. prinderea teritorială, în stabilească cu precizie în „ «comoara folcloruh
nilor de plan în ultimul — în legătură cu proble sensul cunoaşterii faptelor treaga tehnologie de lu 12,25 Un ideal m
schimb al zilei trecute. Ne ma în discuţie, dumnea oamenilor noştri pe toată cru, sarcinile şi atribuţiile Duminică 25 iunie în co Zam şi Gurasada. Cetă 1 ricirca poporulv
, Repere interpretat
întinderea pe care lucrăm,
mai interesează prezenţa voastră, ea secretari ad cît şi din punctul de ve oamenilor ebc. Astfel asi muna Burjuc — unde se ţenii fruntaşi in acţiunea De la 1 la 3 ; :
Da lucru, folosirea timpului juncţi, aveţi sarcina să vă dere al cunoaşterii cu milarea a fost realizată află în acţiune de îndru de contractare cu statul a I bul invitaţilor ; 1
, diojurnal ; 16,20 C
si alte asemenea aspecte. ocupaţi în mod direct de precizie a unor probleme într-un timp scurt şi la un mare şi control un colectiv produselor agroaiimen.tare economice ; 16,40
Informaţiile de acest fel cile una sau mai multe de primă importanţă pen nivel calitativ corespunză al Comitetului judeţean s-au întrunit într-o utilă I line, ţara mea -
le obţinem din pontaje, fi organizaţii de bază subor tru activitatea pe.oalea fe tor. de partid — a fost orga şi interesantă consfătuire , uşoară ; 17,00 Eu:
ştiri ; 17,05 Odă 1
şe de lucru şi alte docu donate organului din care rată. Mă refer acum doar Masa rotundă a pus în nizată o reuşită duminică iar tinerii comunei s-au ( mâne : 17,25 Pv
mente. Eu, ca şi alţi to faceţi parte. Cum îmbinaţi la cel de-al doilea aspect. evidenţă şi alte experienţe întrecut în diferite între % 18,(HI Orele serii ;
neraţii de interpre
varăşi nu ne mulţumim în informarea de ansamblu Urmărim zilnic obţinerea în folosirea informării ca cult.ural-s.portivă. Pe scena I tecului popular ;
să numai cu informaţiile cu preocupările pentru informaţiilor necesare pen mijloc eficient de ac căminului cultural din ceri — tenis de masă, vo I tera şi spiritul 1<
sprijinirea organizaţiilor ţiune. lei, fotbal. Duminica s-a * Cadenţe sonore ;
căpătate pe această cale. respective ? tru un număr mare de ac Burjuc au evoluat formaţii zi intr-o oră ; 23,(
iDe regulă, zilnic, luăm le tivităţi : pregătirea tehnică Masă rotundă organizată artistice locale precum şi încheiat cu o reuşită seară I rii muzicale :
gătura cu un însemnat nu I. Giurgiu : Ca • secretar a trenurilor, a vagoanelor de CORNEL ARMEANU din comunele învecinate cultural-artistică. Non stop muzical
măr de oameni — secre adjunct cu problemele de pentru export, consumurile
propagandă în comitet mă de energie, carburanţi, lu- TIMIŞOARA: 18,1
tari de organizaţii de ba litatca radio ; 18,1(1
ză, şefi de secţii, maiştri, îngrijesc, în primul rînd, brifianţi, prezenţa la lu vocal-instrumentab
cu mulţi muncitori. Aceas să cunosc realitatea de an cru şi altele. Astfel infor zică uşoară ; 18,30
ţa ia timpul pr«z<
tă sursă ne asigură o foar samblu şi să informez se marea este implicată ne Medalion muzical
te largă informare mai ales cretarul comitetului de mijlocit în activitatea de Gheorghe ; 19,00 I
literară : Adeziune;
cu elemente concrete de partid atît asupra constată conducere, de acţiune. Am geriior — devotame
folosit informarea pentru
viaţă, ca să zic aşa. Prin rilor, cit şi asupra măsu a întreprinde acţiuni de teloe. Dezbatere di
ea ajungem La oameni, ia rilor pe care le-am între litatca literaturii c
comportamentul lor în prins pe loc. Apoi, lin o partid şi tehnice în solu ranc ; 19,15 Liedur
Emisiunea pentru i
probleme
unor
ţionarea
muncă. legătură strînsă cu biroul deosebit de importante, în. turi duble pe toa<
I. Stoica: Şi noi avem organizaţiei de bază din tre care cea a pregătirii feţele ; moderniz;
melor existente ir
lin sistem organizat de in secţia nr. 3 mecanică, de oamenilor, a formării de nie ; operativitate
formare. In fiecare dimi care mă ocup ca membru prinderii de a lucra con ducerea tehnologii]
neaţă în întreprindere are al comitetului de partid. ştiincios. respectând cu ri derne in judeţul
19,40—20,00 Ciută 1
loc o şedinţă operativă la Aici, atribuţiile mele spo gurozitate instrucţiunile, tul Petrică Vasile.
care participă cadrele de resc considerabil, cuprin- ordinele şi dispoziţiile. i l/gr
bază ale unităţii, secreta zînd, în cele din urmă, M. Bedea: Biroul orga
rul comitetului de partid, întreaga muncă de partid. nizaţiei noastre de bază | I^INEMA
preşedintele comitetului E. Ivonici : Biroul or foloseşte informarea pentru
sindicatului . şi secretarul ganizaţiei noastre de bază întreaga sa activitate de ( DEVA : Trănsai
comitetului U.T.C. Eu am a considerat că este nece educaţie. Pe baza cunoaş „ Press (Patria) ;
Şantierul de construcţii Vulcan. Echipa de dulgheri con- ţ ţiunea „Petrol"
dusă de Gheorghe Savin efectuează ultimele lucrări la eta I HUNEDOARA :
jul patru al primului tronson aparţinînd blocului 1 M clin o (Flacăra) ; Suri?
L a . A . S. Haţeg Sîrtf necesare acţiuni energice viitorul centru civic al Vulcanului, planificat a se da în fo I fulul de puşcă
(Siderurgistui) ; 1
Foto : ŞTEFAN NISMECSEK
losinţă in cursul lunii iulie.
s Sclava iubirii (C
| iul) ; PETROŞAN
şi susţinute pentru creşterea rentabilităţii înalta productivitate I tembrie (Unirea)
. tru din fotografie
bric) ; Hindenbur
I Ie I-II (Republic
Conferinţa Naţională a Numai pentru anul 1978, prinderii, eforturi susţinute cu mulat nerealizări de t, PENI : Ură (Culţi
miliile
patrioţilc
partidului a stabilit că o- spre exemplu, sînt prevă au fost şi vor fi depuse peste 150 000 1 la fondul a muncii I (Muncitoresc) ;
biectivul central cu care zute investiţii în volum de în scopul modernizării, de stat. De asemenea, ma (Urmare din pag. 1) sînt obiectivele principale i Aurel Vlaicu (Mu
sînt confruntaţi lucrătorii peste opt milioane lei. Fi concentrării şi specializă ximă atenţie se cere acor ale îmbunătăţirii în con . LONEA : Corsar
| rul) ; PETRILA :
din întreprinderile agricole reşte, odată cu aceasta a rii producţiei în acest sec dată îmbunătăţirii repro la acest gen de lucrări cu tinuare a acestui indicator? I fără vină (Mur
de stat îl constituie creş sporit şi producţia marfă tor. Modernizările înce ducţiei şi selecţiei, ridică 50 la sută, odată cu îm v ANIN O AS A : Z
—
noastră
Organizaţia
lună septembrie
terea rentabilităţii şi a a întreprinderii, care în pute în anul. trecut, care rii procentului de natali bunătăţirea considerabilă de partid şi consiliul oame ( resc) ; URICAî
eficienţei întregii lor ac anul curent va fi de peste sînt în curs de efectuare tate la bovine, creşterii e- a gradului de securitate şi * găsire (7 N<
tivităţi. în acest sens, în două ori mai mare faţă de la ferma din Călan, vizează fectivelor pe seama prăsi- a condiţiilor de muncă. Cu nilor muncii au în atenţie BRAD : Ziua glo
Raportul prezentat la con- realizările anului 1975. în mecanizarea proceselor de lei proprii. Un loc aparte efectul practic scontat se generalizarea introducerii I ua Roşie) ; GUR.
* Din nou Disney
ierinţă de secretarul ge tre altele, este prevăzut ca muncă şi ridicarea pro în preocupările conducerii soldează şi introducerea în abataje a perforatoare ORAştie : Piesă
neral al partidului, tova fermele unităţii să livreze ductivităţii muncii. Ase unităţii trebuie să îl ocu în abatajele minei Deva — lor grele, extinderea în I nată pentru o pi;
răşul Nicolae Ceauşescu, la fondul de stat 2295 to menea lucrări s-au reali pe sporirea producţiei de unde se foloseşte metoda cărcării mecanizate a gău >. eanică (Patria) ;
in centrul pămînl
se subliniază că : „Se cer ne cereale, 2090 tone car zat şi la ferma din Unirea, furaje, ţinând seama de rilor cu explozivi purve- I căra) ; GEOAGIU
măsuri hotărîte pentru îm tofi, 21 400 hl lapte, 350 iar la Băţălar se va crea neajunsurile întîmpinate în de exploatare cu .surpare rulenţi ieftini, mecaniza » colas Nikleby (
în subetaje — a perfora
rea operaţiunilor de în
cultură) ; HAŢEC
bunătăţirea activităţii în tone carne şi alte produse. o fermă nouă cu profil iarna trecută cînd s-au pro toarelor grele de mare cărcare a concentratelor I l-a însurat ţarul
treprinderilor agricole de Pentru ridicarea poten zootehnic, care urmează curat fînuri de la «mari randament. Aici se înre Ia uzina de preparare, * prinţul Ibrabim (
stat, valorificîndu-se cu ţialului productiv al pă să fie populată cu animale distanţe, ceea ce a grevat gistrează deja o creştere a automatizarea liniei BRAZI : Ei au li
de I tru patrie — ser
maximum de eficienţă ba mântului, numai în acest de rasă provenite din im asupra costului produselor vitezei de perforare în măcinare de da moara nr.
. CĂLAN : Melodii
za tehnico-materială şi ex an sînt stabilite lucrări de port. şi situaţiei financiare a u- abataje cu cca. 10 la sută 1 şi alte obiective la fel | vvayuiui (Casa de
perienţa cadrelor de care searificare a solului pe Analiza modului cum se nităiţii. şi o sporire corespunză de importante. Pentru asi | SIMERIA : 'Vise
dispun. Consiliile oameni 600 ha şi de aplicare a îndeplinesc indicatorii de Reducerea cheltuielilor toare a producţiei fizice. gurarea unei ritmicităţi » goste — seriile î
reşui) ; ILIA :
lor muncii, lucrătorii a- ' plan în’ zootehnie eviden materiale şi creşterea ren Tot la mina Deva a fost mai bune în extracţia mi i prinţesei (Lrnnim
Kricoli pot şi trebuie să amendamentelor calcaroase ţiază existenţa unor nea tabilităţii sînt cerinţe la mecanizată încărcarea mi nereului la mina Deva, » LIUC : B.D. in a
«sigure ridicarea fiecărei pe 890 ha. Concomitent, junsuri, â căror înlăturare înfăptuirea cărora au o- nereului din rostogoale în pe lîngă măsurile de îm I norul ; GHELAR
ferme şi întreprinderi la în afară de fertilizări, se impune măsuri energice bligaţia de căpetenie să-şi subteran, prin utilizarea u- bunătăţire a modului de | Vlaicu (Muncitor;
nivelul unei unităţi mo efectuează lucrări în com din partea organizaţiei de aducă contribuţia toţi lu nor dispozitive comandate
derne, ştiinţific organiza plex pentru ameliorarea a partid şi a consiliului .oa crătorii, de la director pî- cu aer comprimat, conce organizare a activităţii la
puţul de extracţie — punct
te, cu un grad înalt de e- 80 ha pajişti naturale. O menilor muncii în scopul pute şi realizate cu forţe cheie în fluxul tehnologic, Vremea»
nă la fermier şi la ultimul
ficienţă economică". serie de acţiuni au fost şi întăririi ordinii şi disci muncitor, numai astfel pu- proprii. Pe lingă uşurarea unde întîmpinăm încă
Ce măsuri şi acţiuni s-au vor fi întreprinse în con plinei, a răspunderii tu tîndu-se realiza în prac eforturilor fizice şi creşte greutăţi în ce priveşte rit J Timpul probabil
întreprins şi se întreprind tinuare în scopul extinde turor fermelor şi forma tică cerinţa de a trece de rea gradului de securitate— micitatea muncii — vizăm 1 ziua de 28 iunie :
• răcoroasă, cu cen
în continuare la I.A.S. Ha rii şi modernizării planta ţiilor de muncă faţă de la acumularea cantitativă a muncii, această mecani în perspectivă amenajarea 2 mult noros. Local
ţeg pentru materializarea ţiilor pomicole, în special soarta producţiei. Restan la o calitate superioară, zare sporeşte randamentul puţului de aeraj pentru a 1 dea averse de picai
acestei sarcini prioritare la fermele din Unirea şi ţele se localizează la spo care să se oglindească în la încărcarea minereului fi utilizat şi la transport, • ţite de descărcări e
2 Vînlul va sufla i
pentru agricultura de stat? Rîu Alb. rul de creştere în greutate tr-o nouă atitudine faţă cu peste 10 procente. descon.gestionînd în acest 1 din sectorul est şi
Datorită investiţiilor care Dat fiind faptul că zoo a animalelor şi, implicit, de muncă a întregului per — Inţelegînd productivi fel puţul principal de ex ‘ vest. Temperaturile
au fost alocate, baza teh tehnia deţine o pondere de la producţia marfă de sonal muncitor al unităţii. tatea muncii ca o perma tracţie, ceea ce va avea un 2 noaptea vor fi cupr
I tre 8 şl 13 grade, i
nico-materială a unităţii aproape 50 ‘la sută în pro carne, precum şi la livra-- nenţă a activităţii colec efect pozitiv asupra între • ximele între 19 şl 2'
s-a dezvoltat an de an. ducţia Şi veniturile între rea laptelui, unde s-au a- N. TSRCOB tivului dumneavoastră, care gii activităţi din subteran.