Page 91 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 91
MIERCURI, 28 IUNIE 1978 Pag. 3
Calitatea prestărilor de servicii prin
;
;
f ::Ol^Kfe ÎB03«iWlI!I # CÎKPmREA ROMANI®
cooperaţia meşteşugărească trebuie pusă
„Muncă şi creaţie" - o expoziţie ce atestă
dimensiunile perfecţionării invăţămlntului hunedorean neîntîrziat de acord cu exigenţele clienţilor!
ra
aă. Activitatea desfăşurată de minut?" „Da", ne-a răs
ch Ieri, la Liceul pedagogic rile aduse şcolii hunedorene prezentat peste 2 800 de lu Cooperativa meşteşugăreas puns responsabila unităţii, zaţii. Oîţi şi cine sînt, nu
ştie nimeni. Mai anii tre
din Deva, a fast deschisă ex. prin aplicarea în viaţă a o- crări. că „Unirea" din Valea Ji Mar ia Man. „Atunci v-aş cuţi s-au făcut nişte con
poziţia „Muncă şi creaţie", rientărilior date de conduce Expoziţia este chintesenţa ului cunoaşte o continuă ruga să mă fotografiaţi". troale, cîţiva au fost a-
organizată de Inspectoratul rea superioară de partid şi muncii şi creaţiei din timpul extindere şi diversificare. „Acum nu se poate, că a- mendaţi, în ultima vreme
şcolar judeţean, Comitetul ju de stat privind integrarea în- unui an şcolar, an generos în „Ca să ofer o imagine a- vem aparatul stricat de însă nu-i deranjează ni
deţean ai U.T.C. şi Consiliat văţonriiîntului cu producţia şi condiţii de integrare a învă- supra preocupărilor depuse cîteva zile". „Cînd să re meni. Un tovarăş inspec
judeţean al Organizaţiei pio cercetarea, a subliniat roa ţăimînitului hunedorean cu pe această linie — ne spu vin ?“ „Cînd o să ni se tor de la secţia financiară
nierilor. Lo momentul inau dele însorise în ultimul an în producţia şi cercetarea, cînd nea tovarăşul Ioan Farcaş, repare aparatul". Iată, a consiliului popular mu
gural au participat tovară acest domeniu, roade pe ca aproape 10 000 de elevi li şeful biroului producţie — deci, o concurenţă — cel nicipal ne mărturisea : „Ne
şii Alexandru Voiculesou, re expoziţia le atestă cu pri ceeni au reuşit să facă in precizez că numai în perioa puţin în cele două do e pur şi simplu frică să
s; membru al Biroului Comite sosinţă. struirea practică în întreprin da trecută din acest an, la menii, dar ea există şi la mergem în control ; nu o
tului judeţean de partid, Prin cele aproape 300 de deri de profil, cînd valoa Petrila a intrat în funcţiu pantofărie şi tricotaje — dată ni s-au adus injurii
prim-secretar ci Comitetului Lucrări, expoziţia confirmă le rea producţiei şcolare depă ne un complex de deservire în care nu cooperaţia meş şi am fost ameninţaţi".
municipal Deva al P.C.R., gătura indisolubilă dintre şeşte 10 milioane lei. nou, în Petroşani s-a dat teşugărească are cîştig de „De ce nu cereţi colabora
primarul municipiului, Octa- muncă şi creaţie, înaltul ni Inaugurarea expoziţiei crea în folosinţă o frizerie şi cauză... rea organului de miliţie
vian Mireştean şeful secţiei vel al creaţiei tehnice şcola ţiei şi muncii a coincis cu un atelier de coafură şi se Mai mulţi cooperatori în aceste controale ?“. „Ce
propagandă a Comitetului re, rod ol integrării învăţă- foxa judeţeană a sesiunii de pregăteşte deschiderea Li meşteşugari cu care am rem, dar nu întotdeauna
judeţean de partid, Mie Lavu, mîn.tuiui cu cercetarea şi pro referate şi comunicări ştiinţi nei croitorii şi a unei sec stat de vorbă au fost de cu succes ; dînşii zic să ne
prim-secretar al Comitetului ducţia. Pentru că, dincolo de fice aJe elevilor. Desfăşurate ţii de cosmetică. La ora ac descurcăm singuri".
judeţean al U.T.C., prof. Ro ceea ce s-a realizat în afe- în plen şi pe secţiuni (I. ro tuală avem 88 de ateliere A Iată o imagine a prestă
tila lacob, preşedintele Con lierele-şcoală sau mai bine mână — I. moderne, istorie meşteşugăreşti, majoritatea - In municipiul rilor de servicii din muni
siliului judeţean al Organi zis în interesul producţiei a- — ştiinţe sociale — pedago dintre ele avind o bună cipiul Petroşani care con
zaţiei pionierilor, un mare cestora, peste 940 de elevi gie, matematică, fizică, chi- activitate". „Consideraţi că Petroşani duce la constatarea că
număr de cadre didactice şi şi-au dovedit interesai pen mie-biologi'-e, activitate tehni- serviciile oferite populaţiei, în timp ce cooperaţia nu
elevi. tru creativitate în sesiunile eo-.produotivă), lucrările se sînt suficiente ?“. „în gene părere că s-a procedat şi se achită cum trebuie de
in alocuţiunea de deschi de comunicări ştiinţifice, a- siunii de ieri au făcut încă ral, cred că da ; dar sînt se procedează greşit lă- sarcinile ce-i revin, secto
dere, Prof. Emerit Cornel proape 7 000 au participat un pas pe drumul perfecţio şi domenii în care ce o- sîndu-se să se dezvolte a- rul particular — cu şi fără
Stoica, inspectorul general la concursuri pe meserii şi nării învăţământului hunedo ferim nu acoperă cerinţele telierele particulare care, autorizaţie — înfloreşte.
al Inspectoratului şcolar ju 4 800 la întreceri de creaţie rean, al legării lui de viaţă. populaţiei. Avem puţine cel puţin pe vremea fostei Tocmai de aceea se im
deţean, relevind perfecţionă ştiinţifică şi tehnică, unde au LUCIA LICIU ateliere de croitorie, foto,- pune intervenţia severă a
tricotaje şi pantofărie. Ca conduceri a cooperativei,
uza acestei situaţii e lipsa au apărut ca ciupercile organelor în drept, în sen
de oameni. Nu avem sufi după ploaie. După cum se sul de a se revedea cine
cienţi croitori, fotografi, ştie, autorizaţiile pentru are autorizaţie de meş
pantofari şi tricoliere, deşi micii meşteşugari se acor teşugar, dacă toţi cei ce
am şcolarizat şi şcolarizăm dă de către comitetele e- au aşa ceva o merită şi a
în fiecare a-n". xecutive, cu acordul con se retrage dreptul de a
ducerii cooperaţiei meşte profesa celor ce pot intra
Interlocutorul nostru ne-a şugăreşti. Or, conducerea
mai relatat că, în paralel cooperativei a fost foarte în cooperativă. In acelaşi
cu cooperaţia meşteşugă darnică în această direcţie. timp, se cere organizarea
rească, în Petroşani, Pe Iată cîteva cazuri concrete: unor controale pe la cei
trila şi Lonea există şi a- cooperativa a fost de a- ce lucrează clandestin pen
teliere meşteşugăreşti ce cord să li se dea autoriza tru a stăvili această activi
funcţionează cu autorizaţii ţii pantofarilor Vladimir tate care creşte, în timp ce
acordate de organele lo Olaru şi Vasile Popa, oa unele unităţi cooperatiste
cale ale administraţiei de meni care au lucrat în stau rău cu punctualitatea şi
stat, care deranjează acti cooperativă. Un caz şi mai corectitudinea, cu calitatea
vitatea cooperaţiei. In Pe relevant: ceasornicarul servirii iar cooperativa în
troşani lucrează, cu for particular de pe strada general stă rău cu diversi
me legale, 11 croitori, ficarea serviciilor din ca
Aspect din tlmpui vizitării expoziţiei. Republicii a fost şcolarizat
6 cizmari, 2 fotografi de cooperativa „Unirea", a uzele arătate dar şi dato
şi 3 tricotiere, toţi par muncit la cooperativă ani rită lipsei sale de fermita
99 0dihneşte-te de muncă, prin muncă“ ticulari. Lăsînd (la o par buni, iar cînd şi-a cerut te. Soluţionarea cauzelor
unele
aspecte, la
te
combinată
cu
obiective,
urma urmei această con autorizaţie i s-a acordat. strădania mai intensă din
autorizaţii
de
Acordarea
Cu aproape 10 ani in ur Munteanu a funcţionat Pentru activitatea rodni curenţă nu e lipsită de este permisă, numai că re
mă, intr-un interviu pubti-. timp de 31 de ani la Li că de activist cultural, de sens, ea pretinzînd din glementările în vigoare partea cooperativei „Uni
cat in ziarul nostru, pro ceul pedagogic Deva, fiind compozitor, dirijor de cor partea cooperaţiei o astfel rea", va determina reuşita
cesorul Ion Munteanu măr părintele muzical şi adevă şi culegător de folclor, de activitate îneît să de precizează că se practică cooperaţiei meşteşugăreşti
turisea că în marea sa rat exemplu de educator profesorul Ion Munteanu păşească, din toate puncte în acele domenii unde co de a se achita de sarcinile
dragoste pentru muzică şi pentru practic toate gene a fost distins cu Ordinul le de vedere, serviciile o- operaţia meşteşugărească ce-i revin, de a ţine pasul
din imensa admiraţie pen raţiile de învăţători şi c- Meritul Cultural, clasa a ferite de meşteşugarii nu are posibilităţi să răs cu solicitările mereu în
tru George Enescu, şi-a a- ducaloare care duc lumina IV-a. O rodnică activitate particulari. Or, aşa ceva pundă cerinţelor de servi-' . creştere ale populaţiei, cu
les ca deviză de muncă şi învăţăturii şi dragostea desfăşoară şi în calitate nu se întîmplă. Am intrat cii ale cetăţenilor... exigenţele de calitate im
viaţă o maximă a marelui pentru muzică in cele mai de preşedinte al Filialei la secţia de croitorie pen în Valea Jiului există
compozitor român : „O- îndepărtate colturi ale ju Societăţii profesorilor de tru femei din complexul şi mici meseriaşi care lu puse de practicarea tari
dihneşle-te de muncă, prin deţului şi chiar mai de muzică din judeţul Hune crează, ca să zicem aşa în felor noi.
muncă". parte. doara şi al Asociaţiei fol meşteşugăresc şi am între umbră, adică fără autori- TRAIAN BONDOR
Fidel acestui crez, profe Cunoscut dirijor, profe cloriştilor hunedoreni „O- bat în cît timp se poate e-
vid Densuşianu".
sorul Ion Munteanu are sorul Ion Munteanu a fost Acum viaţa i-a hărăzit xecuta o comandă. „Nu
mai devreme de 2 săptă
un bogat palmares, care prezent cu coruri ale ju profesorului Ion Munteanu mâni — ne-a răspuns Ko- DATORII UITATE ~1
încununeăză o viaţă de deţului şi ale liceului in
marile manifestări artistice ieşirea la pensie. Este un lozsi Rina, şefa unităţii — Semull Atîl traseele cit şi nu- I
muncă pasionantă pusă in din ultimul deceniu şi moment emoţionant, un deoarece avem foarte mul mărul curselor de auto- |
slujba creşterii şi educării chiar mai de demult. Cel adevărat corolar pentru o buze ale I.T.A. din jude
a peste treizeci de genera mai recent succes al său viaţă de muncă, pentru... te comenzi. Chiar acum
ţii de învăţători şi educa este situarea pe locul 1 in munca sa de o viaţă. Şt cîteva minute am respins EXEMPLU DE HĂRNICIE ţul nostru s-au mărit de
toare, cit şi pe tărimul o comandă din această ca la an la an şi asigură le- |
Festivalul naţional „Chita avem nestrămutata convin Dumitru Opri şa este cu gâturi de transport inie- j
vieţii culturale hunedorene, re a României", cu corul li gere că profesorul Ion uză". „Ce a zis, apropo de noscut în rindul coopera
unde şi-a ciştigat un bi ceului pedagogic, avind în Munteanu va fi şi în con acest fapt, solicitanta?". rioare şi cu foarte multe J
nemeritat prestigiu de repertoriu propriile sale tinuare fidel crezului său, „Că se va duce la un cro torilor din Bonpotoc co localităţi din ţară. O lo-
t
compozitor şi folclorist, de compoziţii : „Suită hune- care l-a însufleţit întot itor particular". Am intrat unul dintre cei mai har calitate importantă din ju- 1
pasionat activist cultural. doreună", „Imnul învăţăto deauna : „Odihneşte-te de în atelierul de pe . strada nici gospodari ai satului. deţ deservită de cursele |
Din cei 33 de ani slu rului" şi „Seara bună, muncă, prin muncă". Republicii şi am întrebat: La cei peste 70 de ani ai I.T.A. este şi Sarmizegetu- I
jiţi la catedră, profesorul maica mea". T. ISTRATE „Executaţi fotografii la săi, participă zilnic la lu sa — important centru ^
crările din C.A.P. Este istoric şi punct turistic. I
prezent la strinsui şi trans Din păcate, din staţia de ,
sport « sport portul furajelor, la apro de foarte mult timp indi
autobuze de aici lipseşte
vizionarea unităţii cu ma
teriale, la transportul u- catorul cu mersul crutobu- ’j
nor produse agricole cu zelor. Aşa că nu se poate
Tabăra de gimnastică a centrului de Fotbal Cupa României căruţa, la tot felul de lu şti cînd, de unde şi în ce
crări. Cele peste 300 nor
direcţie circulă autobuze- |
pregătire Deva — în plină activitate REZULTATELE ÎNREGISTRATE ÎN PRIMA ETAPĂ me pe care le realizează le. Ar fi bine dacă orga
anual stau mărturie hăr
nele I.T.A., în competen- '
Din ziua de 24 iunie gimnastică Va trebui, la A NOII EDIŢII A COMPETIŢIEI : niciei sale. ţa cărora intră această
şi-a început activitatea pri rîndul ei, să atesteze alte Cimentul Chişcădaga — lea — Minerul Aninoasa DIN GROAPĂ, problemă, ar pune capăt
ma serie a taberei de gim noi speranţe. Metalul Crişcior 1—6 ; Ti 0— 3 ; 1 Mai Batiz — Pa- IN HÎRTOAPĂ situaţiei actuale. Şi cu cit
nastică organizată Ia Deva, ★ pografia Deva — Mătasea rîngul Lonea 3—0 (nepre mai repede, cu atit mai
în cadrul centrului de pre Concomitent, localul şco- Deva 1—2 ; Victoria Dobra zentare) ; Utilajul Petro Cine parcurge drumul bine.
gătire ce funcţionează aici Sii ce va funcţiona, de la — Explorări Deva , 0—3 ; şani — Minerul Petroşani de dincolo de bariera CU AUTOBASCULANTA
sub conducerea ■ antrenori începutul viitorului an şco-. Voinţa Idia — I.M.C. 2—3 ; Sănătatea Vulcan — cantonului C.F.R. IIia spre LA... UMBRĂ ,:
lor emeriţi Marta Şi Bela Iar, cu program de gim Bîrcea 2—7 ; Preparatorul Minerul Uricani 0—5 ; O- Bretea Mureşanâ şi mai
Autobasculanta
31-HD-
Karolyi. nastică feminină, este un Teliuc — Auto Haţeg 3—0 xigenul Petroşani — Pre departe spre Brănişca, nu 2980 se afla în ziua de 21
deloc
mulţumit
fi
poate
La pregătiri participă, adevărat şantier de ame (neprezentare); Avântul paratorul Petrila 4—5 ; De de modul cum este între iunie, la ora 11 diminea- '
în această primă serie, 100 najare şi organizare a „la Peştiş — I.G.C.L. Hune poul Simeria — C.F.R. Pe ţinut acest drum. Mai bi- ţa, parcată la umbră în
de fetiţe în vîrstă de 6—7 boratoarelor" de gimnasti doara 3—0 (neprezentare); troşani 2—0 ; Avîntul Bo- ne-zis neîntreţinut, fiind faţa I.C.S.A.P. Hunedoa
ani, selecţionate dintre ce că. Se preconizează ca aici Progresul Zlaşti — Con bîlna — Metalul Simeria punctat" cu gropi mai ra. O adusese aici şofe
U
le 10 000 care au trecut să funcţioneze cei mai mo structorul Hunedoara 1—9; 1— 10 ; Avîntul Prieaz — mici sau mai mari, pe ti rul ei. Acesta, după ce
prin filtrul selecţiei desfă dern — prin concepţie, or Retezatul Sîntămăria Or- Aurul Certej 3—7. nete locuri cu diferite rldi- şi-a parcat maşina, a ple
ganizare şi dotare — MECIURILE ETAPEI A ll-A
şurate în grădiniţele şi cături, spinări. Aşa că pe cat la plimbare prin pia
clasele întîi din judeţ. Su centru de pregătire din (duminică, 2 iulie, orele 11): aici dai numai din groa ţa din apropiere. Auto
ţară, cu săli speciale de pă in hîrloapă. Şi nu nu basculanta cu pricina a-
puse unui program de an pregătire, specializate pe Mătasea Deva — Explo vîntul Peştiş — Construc
trenamente zilnice, '„mi aparatele specifice şi aju rări Deva ; Avîntul Zdrap- torul Hunedoara ; 1 Mai mai pe aici. La fel este şi parţine autobazei I.T.A.
cile speranţe" vor trece, tătoare gimnasticii. ţi — Metalul Crişcior ; A- Batiz — Metalul Simeria; drumul llia — Dumbrăvi- din Hunedoara. Am vrea
pînă la 8 iulie, un nou e- ţa şi altele. Să se fi pus să ştim cum de unii şo
Minerul Paroşeni — Mine în umbră cei care sînt feri în loc să fie la munr
xamen, în vederea trierii rul Uricani; Preparatorul plătiţi pentru întreţinerea că, se plimbă în plină zi
celor mai dotate pentru DE LA COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOTBAL acestor drumuri ? Poate cu maşinile statului ca şi
admiterea la şcoala ou Plenara Comîsiei judeţene de fotbal, programată Petrila — Minerul Ani cineva se gindeşte să ia cu autoturismele perso
program special de gim pentru data de 30 iunie, se amină din motive obiective noasa ; Depoul Simeria — vreo măsură ! nale.
nastică. Din 10 iulie, o pentru o ahâ dată, care va fi anunţată din timp. Aurul .Certej ; Preparato
_ nouă serie a taberei de rul Teliuc — I.M.C. Bîrcea.
