Page 94 - Drumul_socialismului_1978_06

r-Ug. er DRUMUL SOCIALISMULUI W

economic . cadran economic • cadran e< 301 m 55 ??1fS

i'l&LEV
Apropierea termenului de punere în funcţiune îrt realizarea producţiei net® IC,00Telex ;
16.05
Tcleşcoală
16,35 Curs de li
cere accelerarea ritmului de construcţie Promisiunile nu pot inlocui materia primă | 17.05 Pentru ti
neavoastrii
recomand?'
17,20 Reportaj i
Republica
f (Urmare din pag. 1) Ioan Murin şi, respectiv, da şi cinstea acestor mun­ 17,40 Consultaţii
Nicolae Negraru, au mun­ citori care le-au executat, în "ultimii ani colectivul Problema de fond, nere­ furnizoare amintită rămî- 18,00 Muzică ro
Ncavînd aceste elemente cit bine, au realizat lucru filmele nu au înregistrat întreprinderii de materiale zolvată practic însă, constă nîndu-ne datoare de la în­ confruntă»-
njf
sîntem reţinuţi de la trea­ de cea mai bună calitate, nici cea mai mică abatere de construcţii Deva şi-d în deficienţele din aprovi­ ceputul anului şi pînă în 16,20 Ron. linia
bă. iar grupurile de sudori de la calitate, nici o fdsură, cîştigat un binemeritat loc zionarea cu agregate de ba­ prezent cu o cantitate de 18,50Tragerea
Găsim şi o soluţie inge­ conduse de Pop Emerik, djn peste 150 de filme în rîndul colectivelor de lastieră şi cu piese de agregate sortate (nisip: sor­ re ÂDAS
nioasă aplicată de montori Victor Lupu, Mihalyko Di- n-a rezultat nici urma vre. frunte ale judeţului nostru. schimb pentru presele de turile 0-3 mm, 3-7 şi 7-15 19,00 Muzică tSj
cea Vinlil.
şi beneficiari: „23 August" onisie şi Ioan Luca s^au unui por cel puţin — a ţi­ Realizările obţinute la'Prin­ tensionare, deficienţe ca­ mm), echivalentă cu nece­ Bodolan ;
nu a livrat la timp gurile remarcat în mod cu totul nut să sublinieze tovarăşul cipalii indicatori de plan re se perpetuează şi se sarul nostru de aprovizio­ 19,20 1001 de st
de Vînt pentru furnalul 3. aparte pentru ritm şi cali­ Jean Răduilescu, din cadrul au făcut totodată din a- amplifică de la o lună la nare pe timp de o lună şi 19,30 Telejurnal
Pentru a nu stagna lucră­ tate. Institutului de fizică şi in­ ceastă întreprindere o uni­ alta. întreprinderea de ex­ jumătate. 19,50 Ia. ordine
eonomie ;
rile, care le condiţionau pe La amîndouă furnalele, ginerie nucleară Bucureşti, tate model în cadrul minis­ ploatare şi industrializare După cîte am înţeles, si­ 20,00 Interpreţi
oiţele din fluxul de mon­ lăcătuşii şi montorii din pe care l-am găsit urmă­ terului de resort. în acest a agregatelor minerale de tuaţia este bine cunoscută etntcculul
taj, s-au confecţionat guri brigăzile iui Becze Valen­ rind lucrul la cauperele an, însă, colectivul se con­ construcţii, care ne aprovi­ pe întreaga filieră ierarhi­ Maria Cio
tau Parcat
de vînt-şabloane, au fost tin, Constantin Hurmuz şi viitoarelor furnale de mare fruntă cu o seamă de gre­ zionează cu materie primă că — centrală, minister — tin Glterg)
puse la locul lor şi proce­ Titus Roşea continuă in­ capacitate. utăţi care afectează în mod pentru prefabricatele din dar cu toate acestea ea ră­ 20,20 Om tineri
sul de montaj n-a avut de tr-un ritm bun lucrul la Tot spre lauda lor, a oa­ direct sarcinile de plan, în beton, ne-a promis că va mâne neschimbată,’iar rea­ 21,20 Telcrecital
tillci ;
suferit. asamblarea sacului de praf, menilor care ridică furna­ principal la producţia fi­ spori cuantumul livrărilor lizarea principalilor indica­ 22,20 Telejurnal
!La furnalul 3, mentorii la construcţia metalică de lele la Căi an, subliniem an­ zică şi bineînţeles la pro- pentru recuperarea rămîne- tori de plan la I.M.C. Deva I
au terminat cele 3 caupere rezistenţă a furnalelor, la gajamentul echipelor lui — îndeosebi producţia fizi­
şi le-au pcredat la înzidire. cele două schipuri. Cornel Milian şi Constan­ că şi producţia netă, cu î iltASK
Tot aici instalatorii au — Toate lucrările de su­ tin Hurmuz care s-au ho- EXAMENUL EFIOÎBN^EI toate implicaţiile lor — ră­
început lucrul la instalaţia dură la cele două furnale tărît să termine construcţia II mîne sub semnul incertitu­
de răcire pe furnal. Brigă­ şi la anexele acestora le-am metalică şi elementele de dinii. Pornind de la aceas­ | PROGRAM III
li dioprogramul t
zile de lăcătuşi şi vopsi- controlat cu raze ga-ma, cu răcire la furnalul 3 cu 15 ducţia netă — la care în pilor în urmă, dar în loc să tă stare de fapt, conside­ Kadlojomal ; î
tori-şablatori, conduse de surse radioactive. Spre lau­ zile mai devreme. primul semestru s-au înre­ scadă, restanţele continuă răm că timpul tratativelor ( presei ; 8,10 ,Ci
diilor ; 9,00 Bul
gistrat rămîneri în urmă. să se amplifice. în proble­ şi al telexurilor intermina­ 9,05 RO-spumlei
— Avem capacităţi de ma pieselor de schimb pen­ 1’rilor ; 10,00 Bui
Ritmul de lucru pe platforma siderur­ montorilor îndatorirea de a se organiza producţie şi forţă de mun­ tru presele de tensionare bile dintre furnizor şi be­ • -lo.zj Filo folfc
gică de la Călan s-a intensificat în ul­ mai bine, a creşte mereu volumul lucră­ că corespunzătoare sarcini­ am intervenit la centrala neficiar. al trimiterii unor * -victorie ; 11,<K
ştiri ; 11,20 ; t
tima perioadă. Este şi o ruinare n măsu­ rilor efectuate» zilnic, printr-o mai bună lor de plan — ne spunea noastră, iar pe plan local delegaţi doar în recunoaş­ Radlo-Tv. ; 11.:
şi
constatare,
tere
este
rii luate de comitetul de partid şi con­ folosire a utilajelor din dotare, a fondu­ tovarăşul inginer Liviu Cu- am luat legătura cu secţia practic depăşit de realitate. I „U“ ; 12,00 Bui
ducerea I.C.S.H. de a controla în fiecare lui de timp, prin statornicirea ordinii şi cu, directorul întreprinde­ din Deva a U.U.M.R. Criş-. I 12,05 Din como
disciplinei peste tot. Aceasta deoarece rii. Pentru redresarea acti­ cior pentru executarea ba­ Acum este timpul faptelor
| lui nostru ; 12,:
si la lăsarea lucrului, concret, la fiecare mai sînt rămîneri în urmă şi acum este palpabile. întrucît I.M.C. I strumenlale : 1
5 la 3 : 15,00
punct de lucru ce s-a făcut azi. Parcă timpul să fie recuperate. Bineînţeles, în vităţii noastre ne-arn pre­ curilor de blocare de la Deva şi I.R.I.A.M.C. Alba 16,00 Radiojum.
ocupat intens în ultima
presele amintite.
e mai bine, mai eficient să se vadă ce continuare, beneficiarul este dator să-şi vreme de înlăturarea pro­ De la tovarăşul Aron fac parte din acelaşi minis­ 1 tece dc Sava 1
„ ordonate ecnoi
s-a făcut exact şi a rezolva pe loc de­ sporească eforturile pentru a aduce uti­ priilor deficienţe, cîntărind Cosmescu — şeful biroului ter, socotim că cel mai po­ Instantanee so
ficienţele decît de a spune la începutul lajele în fluxul cerut la montaj, a spri­ obiectiv posibilităţile pe aprovizionare — aflăm li­ trivit lucru ar fi ca aici, I Buletin de ştir
silei de lucru ce facem azi. Rămîne pe jini cu forţă de muncă şi specialişti pe care le avem în acest sens. nele amănunte în legătură la faţa locului, să se întîl- , nia publică ; -1".
k Cintarea Romi
mai departe în seama constnuctorilor şimontori si constructori. în consecinţă, am întărit cu intrările de materii pri­ nească cit mai curînd re­ | , Orele serii ; 2(
asistenţa tehnică cu cîte me. 'Astfel, în luna iunie prezentanţii ministerului, J de interpreţi a 20,3
popular ;
un inginer pe fiecare pînă în ziua de 24, fusese­ ai centralelor de care apar­ ( timpului ; 20,40
schimb, iar liniile tehnolo­ ră livrate în total doar ţin cele două unităţi şi îm-- nore ; 22,00 O :
gice de la secţia de prefa­ 18 000 m.c. agregate de ba­ pceună să hotărască cele 23,00—5,00 Non
bricate au fost preluate de lastieră, ceea ce reprezintă mai eficiente măsuri care, ( nocturn.
cîte un maistru cu expe­ 40 la sută din cantitatea începind cu cel de-al doi­
rienţă, munca formaţiilor lunară contractată. î
de aici desfăşurîndu-se în — In urma programului lea semestru al anului, să
acord global. Cu maiştrii şi stabilit în comun cu conducă practic la recupe­
cu întregul efectiv a fost I.E.I.A.M.C. Alba — pre­ rarea restanţelor şi intra­ DEVA : Tran
dezbătută problema restan­ ciza tovarăşul Cosmescu — rea în plan a activităţii s preş (Patria) ;
ţelor de plan — pe bază de furnizorul ne-a promis că depuse de colectivul I.M.C. eu trei pereţi H
(Aarta)
;
date concrete — întocmin- pentru suplimentarea livră­ Deva. Rătăcire (Flec
du-se şi un grafic eşalonat rilor, pe lîngă materia pri­ O asemenea acţiune prac­ specială (Şuier
pentru recuperarea cit mai mă pe care o vom primi tică este necesară cu atît lea prafului d.
ta) ; Jonny CI
grabnică a rămînerilor în de la Şăuleşti, ne va apro­ mai mult, cu cit la această structural) ; 1
urmă. Am luat, de aseme­ viziona în această lună şi întreprindere de materiale Septembrie (U
nea, măsuri severe pentru de la. balastiera Vinţ — ju­ de construcţii se pune pioară sau pi<
icni bric) ; Acţ
descongestionarea depozi­ deţul Alba — cu 20 000 m.c. de-acum şi problema for­ buzul" (Re put
tului de produse finite — nisip. Pînă azi, abia am mării stocului de materii PENI : Corsari
în scopul asigurării fluidi­ primit 1 000 m.c. din aceas­ prime şi materiale pentru VULCAN : Ar
tăţii optime ce trebuie să tă cantitate. în acest fel, activitatea productivă din picior ? (Mmu;
Pe platforma siderurgică de la Călan, noile obiective capătă contururi tot mal eviden­ perioada iernii 1978—1979. NEA : Aurei 1
te. In foto : aspect din zona furnalelor si instalaţiilor dc electrofiltre. existe în preluarea şi eva­ restanţa la livrări creşte ml) ; PETR1L;
Foto : V. AZUGEANU cuarea acestora. continuu, întreprinderea SABIN IONESCU fără vină (î
ANINOASA :
lunecată (Mun
RICANI : Rob
A iembric) ; B:
in consiliul intercooperatist Geoagiu Mobilizare şi participare Va produce semestru! a! l!-!ea gloriei (Stea
GURABARZA
(Mir
Disney
activă a tuturor forţelor Sa întreţinerea culturilor revirimentul aşteptat? ’HE : zmeu.
seriile I-II
tarea Romămt
GEOAGIU B,
(Urmare din pag. 1) conştient şi sincer hotărî- Niklc" i (Casa
nu s-a finalizat praşila a canică. întreaga suprafaţă' i hat:. ; curr
:
© întreţinerea culturilor — cauză comună a în­ doua la cartofi şi sfeclă. a fost erbicidată, iar pe rea de a-şi face planul, de ţ.‘- etru pe
a transpune neabătut în
tregii obşti o Acţiuni energice, bine organizate pen­ Inginerul şef ne spunea că 440 ha unde erbicidul nu plinim ritmic sarcinile de practică indicaţiile şi reco­ -nim (i-opular)
tru combaterea mecanică, chimică şi manuală a bu­ s-au luat măsuri şi în a- şi-a făcut efectul, operaţia plan"), Constantin Buta, mandările date de secreta­ au luptat pen
seriile I-Il ; C.
ruienilor © Mobilizare şi participare activă a tuturor ceastă săptămînă vor ter­ de erbicidare a fost repe­ şef de brigadă în sectorul rul general al partidului lodiile Brondv.’
la prăşit. mina prăşitul şi cooperato­ tată. Cîte două praşile me­ I („Cu o bună aprovizio­ nostru, tovarăşul Nicolae (le cultură) : (
rii codaşi;. Aceste măsuri canice şi manuale s-au e- nare tehnico-materială a Qeauşescu, în vizita efectu­ edone la Hor
Iunie)
SIMEF
locurilor de muncă, noi ne
Executarea la timp şi de ale. întreaga suprafaţă de puteau fi luate însă mai fectuat şi la culturile de vom putea îndeplini şi de­ ată în Valea Jiului în dragoste — ser
calitate a lucrărilor de în­ 200 ha cu porumb este er- din vreme ! cartofi şi sfeclă. Acum păşi lună de lună planul"), toamna anului trecut. Dar roşul) ; IEI A
prinţesei (Luni
treţinere a culturilor con­ bicidată. Vicepreşedintele birou­ este în curs de finalizare alţi mineri şi cadre de un sîmbure de nedumerire LARI;- Aurel V
stituie — aşa cum bine Aceeaşi activitate susţi­ lui executiv al consiliului operaţia a treia de rebilo- conducere de la I.M. Dîlja. conduce obiectiv la între­ toresc).
ştiu toţi cei ce muncesc pe nută la întreţinerea cultu­ popular, tovarăşul® Ioan nare la cartofi. Fireşte, este plăcut să barea : de ce nu s-a produs
ogoare — una din condi­ rilor se întîlneşte la C.A.P. Cunţan, a ţinut sa subli­ O activitate suţinută se auzi asemenea cuvinte fru­ încă revirimentul ?, dubla­
ţiile principale pentru ob­ Geoagiu, Aurel Vlaicu, Cig- nieze că în comuna Romos, desfăşoară şi în grădinile moase, este plăcut să-i as­ tă de altă întrebare : cînd
ţinerea unor recolte cît mău, Pişchinţi, Vai.dei şi prin mobilizarea zi de zi de legume care ocupă o su­ culţi pe mineri rostind se va produce el, totuşi ?
mai bune. Romeşel. „La noi — ne re­ a tuturor forţelor din fieca­ prafaţă de 195 ha. In fer­ Răspunsurile — în nu­ Timpul prol
în toate unităţile agrico­ lata tovarăşa Aurelia Do- re sat, se va încheia în a- mele C.A.P. Geoagiu şi mărul viitor al ziarului, în 29 iunie : Vrei
le socialiste din cadrul breanu, preşedinta C.A.P. ceastă săptămînă "praşila a Aurel Vlaicu — fiecare în urma unei largi investiga­ ţine răcoroasă
consiliului intercooperatist Vaidei — întreţinerea cul­ doua mecanică şi manuală suprafaţă de 90 ha — se A4ATERIALE DE ţii în cauzele şi fenomene­ eu cerul mai
Vor cădea ploi
Geoagiu, ca urmare a mă­ turilor nu ridică proble­ la toate culturile. De ase­ plantează ultimele suprafe­ CONSTRUCŢII le pe care minerii Dîljei le cale de ploaie
surilor şi acţiunilor între­ me. Atît cooperatorii, cît şi menea, se acţionează — ţe cu varză de toamnă, ur- resimt încă destul de pro­ descărcări ele<
va sufla mode
prinse de organele locale mecanizatorii acţionează aşa cum am văzut şi noi — mîrîd ca în 3—4 zile aceas­ PESTE PREVEDERI nunţat în activitatea lor le intensificări
de partid şi de stat, toate într-un front comun şi la pliwtul rapiţei din cul­ tă lucrare să fie gata. De din subteran. 40—30 lem/oră
forţele mecanice şi manua­ astfel sîntem cu lucrările turile de cartofi şi de sfe­ asemenea, se lucrează cu Asigurînd ritmicitate acti­ mina din vest
le sînt angajate acum în la zi, iar culturile ne sînt clă. Această operaţie se va două freze şi două cultiva­ vităţii de producţie, colec­ Temperaţi -a \
noaptea înfc
lupta pentru finalizarea lu­ mîndre şi frumoase". Şi la încheia pînă la sfîrşitul a- toare la întreţinerea cultu­ tivul întreprinderii „Mar­ de, iar ziuă î
crărilor de întreţinere a Romoşel, unde culturile sînt cestei săptămîni — a ţinpt rilor de ceapă, ardei şi ră- mura" din Simeria conti­ grade. Ceaţă :
culturilor prăşitoare. Folo- mai întîrziate, am întîlnit să ne ăsigure vicepreşe­ dăclnoase. Concomitent, nuă să obţină importante neaţa.
Pentru 30 iui
sindu-se mijloacele de ca­ la muncă în cîmp zeci de dintele. cooperatorii lucrează la sporuri la produsele fizice, Vremea va ir
re dispun se fac praşilele cooperatori care lucrau la în raidul nostru am în­ prăşitul acestor culturi cu ceea ce lasă să se întreva­ proces lent de
mecanice şi manuale, com­ prăşitul porumbului, car­ tîlnit în. cîmp — acolo unde sapa pe rînd. dă că angajamentele luate re şi încălzire
baterea pe cale chimică a tofilor şi a sfeclei. Aici sînt se hotărăşte soarta recoltei în toate unităţile agrico­ în întrecerea socialistă pe variabil. P -
vor dimiiu’ ,'<5
buruienilor, tratamentele însă — aşa cum ne spunea . şi unde trebuie să fie me­ le socialiste ale acestui acest an vor fi îndeplinite La mur ■ * •
fitosanitare la culturile de tovarăşul Ioan Vasiescu, in­ reu prezenţi — pe tovară­ consiliu, datorită acţiunilor înainte de termen. Astfel, roasă, cu c , ' 1 '
cartofi. Străbătînd ogoarele ginerul şef al C.A.P. — şi şi; Virgil Tudan, .preşedin­ iniţiate şi organizate de or­ prin depăşirea zilnică cu ros. Vor eăde
ploaie. Vintui
C.A.P. din această zonă ai unii cooperatori, puţini la tele consiliului 'intercoope­ ganele locale de partid şi 13 pînă la 18 Ja sută a sar­
imaginea unor culturi bi­ număr, care nu prea se ratist Geoagiu, şi Lucian de stat, sînt respectate şi cinilor ce le revin, lucră­
ne întreţinute — rod al grăbesc cu prăşitul supra­ Samoilescu, inginerul şef aplicate măsurile înscrise torii de aici an realizat su­ I Pronc
hărniciei şi priceperii me­ feţelor angajate în acord al consiliului. Din discuţia în Decizia 221/1978 a Co­ plimentar, de la începutul
canizatorilor şi cooperato­ global şi aşteaptă să fie purtată cu dînşii la C.AP. mitetului executiv al Con­ anului, mai mult de 8 500
rilor. La C.A.P. din Romos, mereu invitaţi să se achi­ Romos am reţinut faptul siliului popular judeţean, mp placaje finite din mar­ Rezultatele
de exemplu, am întîlnit te de obligaţii. între aceş­ îmbucurător că pe întreaga asigurîndu-se întreţinerea mură şi aproape 25 000 me­ 28 iunie 3978 :
culturi viguroase şi fru­ tia se află Dumitru Nasta, suprafaţă cultivată cu po­ corespunzătoare a culturi­ tri pătraţi dale mozaicate, Extragerea l
moase de porumb, cartofi Gheorghe Ciutrilă, Traian rumb — peste 900 ha — lor prăşitoare din cultura •produse mult apreciate pe Este firesc să ardă noap­ 43, 19.
Extragerea a
şi sfeclă Pe toate ceie 2R0 Burte, Sabin Borza. Nico­ s-au aplicat două praşile mare, cît şi a acelora din şantierele de construcţii tea, dar de ec nu stingem 31, 4, 21, 10.
ha ocupate cu aceste cul­ lae Bucşe. îoan Burte-Nu- mecanice şi manuale, iar fermele legumicole. pentru calitatea lor, pre­ iluminatul public ziua ? Fond total -■
turi s-an aPheat cîtp două ţiu. Ana Ciopa şi Maria pînă la 1 iulie se va ter­ cum şi de către partenerii Asemenea exemple de ne­ 1012150 lei,
glijenţă se mai întilnesc,
prăşite mecanice şi manu­ Mihâilescu. -Din cauza lor mina şi praşila a treia me­ N. BADIU externi. din păcate, în judeţ.