Page 95 - Drumul_socialismului_1978_06

; 6423 ® JOI, 29 IUNIE 1978 Pag. 3

PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII Orientarea opţiunilor profesionale
DUMINICĂ, LA
ZllfftE CONSILIILOR POPULARE ' „CĂPRIOARA"
' ■ ale elevilor spre sectoarele
Minunai loc de petre­
economice prioritare cere a duminicii la caba­
na „Căprioara" ! Minunat
ibă rnsă ; Participare activă a cetăţenilor la conducerea ca loc, ca peisaj natural,
ipul atnri-
liber, vă De vorbă cu prof. univ. dr. doc. ca soare şi verdeaţă, pen-
a... ; ANATOLIE CHIRCEV, iru că in rest,,, cabana,
> glob • aparţinătoare O.J.T. Deva,
'll.Uîa ; si soluţionarea treburilor obşteşti prorector al I.C.P.P.D. — Filiala Cluj-Napoca
juridice ; este într-o situaţie de..,
Prezent în judeţul nostru cu
rănească in prilejul unui simpozion inter- formării şi calificării elevilor ? părăsire. Concret : dumi­
— Formarea unui om com­
jnlezinaţlo. nică se prezenta în faţa
In ţara noastră a fost dispensarul medical uman că patriotică varul necesar. judeţean, organizat la Hune­ plet nu se limitează numai la
doara, pe tema modernizării
însuşirea tehnicilor de execuţie
Lorcas ei ; creat şi instituţionalizat şi alte obiective realizate în O activitate permanentă învăţămintului, profesorul uni­ a obiectelor materiale. Se ştie consumatorilor cu caşca­
1 aKUirtisă- cadrul democratic cel mai ultimii ani stau mărturie a pentru înălţarea căminului versitar dr. docent AnatoTO că în concepţia noului uma­ val, salam, grătare. Caş­
ră eu Mir- larg — adunările populare puterii creatoare a mase­ desfăşoară Avram Marcu, Chircev, prorector al Institutu­ nism al şcolii socialiste, pregă­ cavalul servit numai rece
şi Mircca săteşti, comitetele de cetă­ lor, a iniţiativei şi spiri­ lui central de perfecţionare a tirea angajează personalitatea (nu pane, nu crochete),
personalului didactic — Filiala
in ansamblu a elevului. Com­
ţeni, întîlnirile şi consfătu­ tului lor novator cărora secretarul organizaţiei de cluj-Napoca, ne-a acordat un ponentele acestui ansamblu grătarele numai la plită,
irile, consultările perma­ democratismul orînduirii partid, Mihai Nicolae, A- interviu. funcţional îl formează variabi­ cărbuni ne fiind aici de
Cum vedeţi relaţia între
—
le, atitudinile şi convingerile
zilei te «• nente şi alte forme — care noastre socialiste le-a creat vram Mihai, Nicolae Mar­ pregătirea de specialitate şi ca­ motivaţională şi caractcrială. multă vreme. Berea era
asigură participarea aotivă un larg c-împ de afirmare cu şi mulţi alţi cetăţeni. La lificarea într-o meserie ? Iată citeva din ele : gindirea caldă, gheaţă nu se pri­
ndrăgiţi ai meşte, iar la orele 13 a-
opular : şi efectivă a cetăţenilor la şi realizare practică. Stăriija construim un ma­ — Considerată Intr-un con­ divergentă şi creatoare (teore­
.nu, Dumi- elaborarea şi înfăptuirea gazin sătesc, în fruntea ac­ text mai larg şi in condiţiile tică, tehnică, constructivă, lite­ cest produs nu se mai
i tVonsUui- hotărîritor şi a deciziilor,- Anul acesta executăm, în actuale ale edificării societăţii rară, artistică ctc.), sentimente­ găsea. Două frigidere nu
la ; cadrul comunei, lucrări de ţiunii fiind Romulus Ilieş, socialiste multilateral dezvolla- le atitudinile şi convingerile funcţionează, din 3 ochiuri
mi ; la conducerea şi soluţiona­ investiţii din contribuţia în secretarul organizaţiei de tc, se cuvine să unim „lumea socialiste, variabilele motivaţio-
llrcca Şep- rea treburilor de stat şi partid, Cornel Crăciun, Ion şcolii" cu „lumea muncii" in nale intrinsece procesului mun­ ale aragazului merge ţi­
vederea pregătirii tinerei gene­
obşteşti. Activitatea noas­ bani a locuitorilor care se Marcu, Viorica Bota, depu­ raţii. Pregătirea trebuie să se cii productive (trebuinţa de nu/, soba de gătit e stri­
performanţă, dorinţa de a lu­
tră se întemeiază pe o lar­ ridică la peste 400 000 lei. taţi, Petru Orb, Petru Bo­ producă astfel Incit să armo­ cra cît mai bine, cit mai c- cată. In jurul cabanei e
gă şi permanentă consulta­ Toate obiectivele pe care le nizeze asimilarea materiilor de conomic, cit mal eficient), tră­ greu să descrii ce vezi.
specialitate cu calificarea ele­
re şi conlucrare cu masele realizăm sînt o expresie a ta şi alţi cetăţeni ai comu­ vilor într-o meserie. In aeeas- săturile de tipul sîrguinţcl, exi­ Ambalaje, sticle peste tot,
genţei faţă de sine şi faţă de
— metodă fundamentală dorinţei şi voinţei exprese nei. Aşa cum a hotărît ob­ tă viziune conceptuală va fi a- alţii in procesul muncii; spiri­ iar materialele de con­
de lucru a consiliilor popu­ a cetăţenilor, obiective ca­ ştea — în satul Tarniţa se sigurată o deplină continuitate tului de cooperare şl întraju. strucţie pentru căsuţe se
:(6,00 Ha- lare. re — în urma consultării construieşte o grădiniţă. A- intTc diferite forme, tipuri şi torare tovărăşească ctc. degradează. Ospătarul
.inetii; 7,00 ici, în primele rînduri se nivele de instruire : primar, de — Ce loc ocupă acţiunile de Dumitru Tudor era nepu­
cultură generală, liceal, precum
i Revista întreaga obşte a comunei lor — au fost înscrise în şl de pregătire ştiinţifică de orientare şcolară şi profesiona­ tincios în faţa acestor ne­
seni mclo- noastre, înţelegînd sarcini­ planul consiliului popular. află Azarie Simina, secre­ specialitate, tehnologică, prac- lă a elevilor în sistemul în-
n ><le ştiri ; le şi răspunderile pe care tarul organizaţiei de par­ văţămintulul nostru ? ‘ cazuri, iar şeful unităţii,
aseultăto- Aşa de exemplu, la Mihăi- tică-productivă, profesională. — întreg procesul instructiv- pe nume Popovici, dumi­
Este necesar ca tineretul şco­
n de ştiri; iţe are, faptul că este che- leni se construieşte un că­ tid, Teodor Brădean, Vio- lar să primească şi o pregă­ educativ, considerat în toate nica, singura zi de virf, nu
40,15 Atlas ‘ tetă să conducă în mod min cultural (lucrarea se rel Vulturar, deputaţi, Ion tire tehnologică, fără de care verigile, treptele şi formele sa­
luţctin de efectiv întreaga activitate nu este de conceput însuşirea le, va asigura pe parcursul dă pe la cabană. Păcat,
oi premieră află la acoperiş). întreaga Jorza, Traian Mateş şi alţi unei meserii, pregătirea şi cali­ şcolarizării pregătirea psihoso­ mare păcat pentru „Că­
Discoteca economico-socială' şi edili- cantitate de cărămidă ne­ locuitori ai satului. ficarea profesională. cială a elevilor. Drept jirmarc, prioara".
î de ştiri ; tar-gospodăreascâ, desfă­ — In ce constă rolul pro­ opţiunile profesionale ale ele­
l. folcloru- şoară — s u b conducerea cesară construcţiei — 38 000 Am înfăţişat cîteva din fesorului de specialitate în ca­ vilor vor fi libere, conştiente,
Reperc in- organelor comunale de par­ bucăţi — a fost făcută prin cele mai importante obiec­ lificarea elevilor într-o mese­ şi autodeterminante. Dar, tre­
0 De la 1 muncă patriotică de către tive pe care te realizăm în rie ? buie să observăm că libere şl se m na 1
rmic-club ; tid şi de stat — o activi­ autodeterminante pot fi numai
10,15 Cîn- tate susţinută şi permanen­ cetăţeni, consiliul popular acest an din contribuţia în — Pregătirea de specialitate opţiunile care satisfac cel pu­
; 10,25 Co- tă pentru traducerea în ajutînd doar la procurarea bani şi în muncă a locuito­ şi însuşirea imei meserii con­ ţin două condiţii. Prima : ale­
:c ; 16,40 stituie un obiectiv la care sînt gerea profesiunii să fie in con­ J ÎN 11, 12, 13 PLOUĂ
icc ; 17,00 viaţă a hotărîrilor partidu­ combustibilului pentru ar­ rilor, cu ajutorul consiliu­ angajaţi toţi factorii şcolari. A cordanţă cu înclinaţiile, aspira­
17,05 Opi- lui şi a legilor ţării pri­ dere. De asemenea, trans­ lui popular. Acţionînd per­ stăpîni o meserie presupune Sn ţiile, interesele, aptitudinile şi { Locatarii apartamenteloi
Festivalul vind urbanizarea satelor, portul materialelor la locul mod obligatoriu fructificarea atitudinile elevilor. A doua : . 11, 12 şi 13 din blocul D 5,
îi ; 18,(Hi manent în strînsă unitate potenţialului fizic, intelectual, alegerea să se întemeieze pe şi
Generaţii ridicarea gradului lor de construcţiei — cărămidă, cu masele, vom obţine cu soeial-moral şi estetic al elevi­ să fie în concordanţă cu direc­ | cartierul Gojdu — Deva,
cîntceului civilizaţie, aceasta consti­ piatră, nisip, var, lemn lor. Se ştie doar că acest po­ ţiile principale prezente şi de * ne-au invitat la ei acasă.
Reflexele tuind — aşa cum se arată siguranţă în viitor noi rea­ tenţial, fructificat corespunză­ perspectivă in domeniul pro­ | Era o zi ploioasă, cum
Mlenţe so- ş.a. — s-a făcut cu atelaje­ lizări în dezvoltarea eco- tor, se obiectivizează sub for­ gresului cconomico-social al
n(r-o oră; în cuvîn tarea tovarăşului le tot de către cetăţeni. A- mă de înclinaţii, interese, aspi­ judeţului, al ţării. Orientarea v au fost multe in ultima
■p muzical Nicolae Ceauşescu, secreta­ tît aici, cit şi la celelalte nomico-so-cială a comunei raţii, deprinderi, aptitudini, ca- opţiunilor spre sectoarele eco- I vreme.' Ce am văzut ? Am
eapităţi şi vocaţii pentru diver­
rul general al partidului, la noastre. se roluri socio-profesionale, nomico-sociale prioritare des­ J asistat la spectacolul
construcţii din comună Or, toate aceste calităţi se chide tineretului posibilităţi
Conferinţa pe ţară a preşe­ participă prin rotaţie, pe SIMION CHIFOR, formează numai sub acţiunea remarcabile de afirmare şi de t „plouă în casă ca afară".
dinţilor consiliilor popu­ secretarul Comitetului procesului inslructiv-educativ. realizare. J -Exagerăm un pic. NU
lare — o cerinţă a apropie- baza unui grafic, toţi locui­ comunal de partid, — Cum vedeţi educarea per­ Interviu consemnat de | plouă chiar ca, afară, dar
, rii condiţiilor de viaţă de torii. Cu alte cuvinte obş­ primarul comunei Buceş sonalităţii prin echilibrarea L. L1CIU • » plouă. Interesant este câ
•etica Ex- , la sat de cete de la oraşe. tea lucrează în folosul j blocului i s-au făcut repa-
iz.duganul c, obştei. In fruntea acţiunii * raţii de curind, locatarii
eririe I-JI I Locuitorii comunei Bu- se află Romulus Doica, se­ au fost taxaţi destul de
IDOARA : , ceş, aşezare de moţi din
; Ediţie u Munţii Apuseni, animaţi cretarul organizaţiei de I substanţial pentru aceste
stjul); Va- ( partid, Sofia Ruda şi Ni- lucrări la acoperămlnt.
uşcă (Ar- s de dorinţa de a ridica con­ I Dar plouă. Pinâ cind ? -
fă (Con- | tinuu gradul edilitar şi codim Ciocan, deputaţi, A-
ROŞANI: | gospodăresc al satelor în nastasia Boboaie, învăţă­
tai ; Ari- » \ D ALE CIRCULUI
? (7 No- g care trăiesc şi muncesc, de toare, directoarea căminu­
a „Auto- | a le spori zestrea de fru­ lui cultural, Simion Bucşer,- 'ln piaţa Dacia din car­
) ; lu- * museţe şi civilizaţie, mun- I tierul cu acelaşi nume din
luitural) ; g Nicolae Ruda, Traian Pă-
iră sau I . cesc cu hărnicie reuşind trui, membri în comitetul J Deva s-a instalat de la o
•sţ-) ; LO- „ ea prin eforturi comune să de cetăţeni şi alţi locuitori. I vreme un fel de circ —
•ui (Mine- g * „tir sportiv", „pavilion ve-
Urmăriţi | obţină noi realizări în ac­ în satul Buceş-Vuâcan
fJtoresc) ; * tivitatea de gospodărire şi construim, de asemenea, un I sel", „ringhişpil" etc. Cir-
ineu in- t în f rum useţare. Rezultatele 5 cui, ca orice circ, produce
•esc) ; u- I cămin cultural. Şi acest o- zgomot, deranjind locata­
> (7 No- , muncii lor se văd la tot biectiv a trecut de funda­ I rii din blocurile aflate in
: Ziua t pasul, în noile construcţii
Roşie) ; | realizate cu ajutorul ne­ ţie. Toate materialele nece­ ,imediata apropiere, chiar
in nou , sare construcţiei au fost I dacă, după cum ne asi-
. ORAŞ- j mijlocit al statului şi din J gura Cristache Lazăr, şe-
A'*& - s contribuţia lor în bani şi procurate. Este de eviden­ | ful echipei, orarul de
Cîn- îil muncă patriotică. Satele ţiat faptul că, dispunînd de
lacăra) ; g întîlnirile pionierilor din Vulcan cu părinţii sînt primite de fiecare dată eu bucurie, s funcţionare se respectă.
Nieolas f electrificate, căminele şi posibilităţi locale, cetăţenii lată-i la o asemenea manifestare, pe care ci au intregit-o cu cîntecc şi versuri. 1 Desigur, avea dreptate : e
cultură); *. şcolile, magazinele săteşti, de aici au făcut prin mun­ Foto : A. LIC1U
însurat J mult mai plăcut să fi de-
ţul ibra ranjat după un grafic pre­
(AZI : Ei I cis decît la întimplare...
patrie — * J Conform unei adeverin-
Jiul a încheiat cel de-al
ui (Casa < Plenara Consiliului 60-lea campionat de fotbal Jiul Petroşani: La nivelul... actuală ceea ce se cheamă I ţe eliberate de consiliul
N ; Mc- J
o echipă cu o medie de
;arul Pi- * la limita medie posibilă, vârstă îngrijorătoare care, * municipal, circul avea per-
:6ng (ii * judefean
Vise de ; adică pe punctele cucerite rămînînd la structura din | misiunea să staţioneze în
-11 (Mu- | pe teren propriu (34 din 17 finalul campionatului re­ s amintita piaţă pină în zi-
aburetul v al Organizaţiei jocuri), la un golaveraj po­ lotului redus de jucători cent încheiat, va avea mari I ua de 15 iunie. Numai că
; GHE- i,
(Munci- I) zitiv (53—49). Situaţia, con­ şanse ca în maximum două j nu s-a stabilit încă cine
pionierilor venabilă şi acceptabilă în campionate să nu mai poa­ I trebuie să verifice dacă
anumite condiţii, îndeosebi lui. Spuneam ceva despre 9 etape suspendare ; Sălă- tă ţine piept competiţiei, » data a fost sau este res-
\ Ieri, la Costeşti, în ca­ pentru echipele ale căror valoarea de ansamblu a e- j pedală...
drul celui de-al Vll-lea obiective.rămîn ca un lait­ chipei de bază — fapt cent, gean, Stoica şi Rusu — cîte doar cu Mulţescu, Stoichi-
ţă şi Bucurescu, care se
Forum judeţean al Orgt/hi- motiv menţinerea în divi­ verificat şi demonstrat în 3 etape), au redus simţitor î OŢELĂRIILE AŞTEAPTĂ...
zaţiei pionierilor s-au des­ zie, prezintă pe Jiul, totuşi, multe meciuri foarte bune din potenţialul real al e- vor menţine încă la un po­
sub posibilităţile reale ale chipei de bază, plasînd tenţial ridicat. Dar şi aşa, Un grup de muncitori
făşura!; lucrările plenarei şi bune, meciuri în. care s-a văzut, nu o dată, că de io Fabrica de ciment
Consiliului judeţean al Or­ echipei de bază, mai ales formaţia „standard" şi-a realizările concrete la nive­
când aceste posibilităţi sînt absenţa lui Mulţescu ridică din Chişcâdaga, cu ochi
ganizaţiei pionierilor. Ple­ privite în contextul desfă­ mobilizat forţele şi capaci­ lul modest al lotului lărgit. deja probleme în capacita­ şi inimi de gospodari, ne
nara — la . care au partici­ tăţile individualităţilor' sale Am insitat, mai mult a­ scriu albastru pe alb des­
şurării campionatului în a- tea echipei. Dacă în apăra­
pat şi pionierii aleşi în ac­ ceastă ediţie, context deo­ re, de pildă, echipa s-a pre dezordinea in care se
tualul forum ca membri ai sebit de favorabil oricărei menţinut la realizările a- găseşte, amestecată cu
Consiliului judeţean al Or­ echipe, cît de cît solide de nului trecut (49 de goluri pămînt şi nepăsare, o a-
ganizaţiei pionierilor, pre­ a ataca un obiectiv de per­ Sinteze In post-cronică primite), în atac, „produc­ preciabilă cantitate de fier
vechi, lăsată în părăsire
cum şi delegaţii purtători­ formanţă. Că Jiul n-a avut ţia" este mai slabă. Aici, din „bunăvoinţa" construc­
lor cravatelor, roşii cu tri­ inspiraţia sau ambiţia asu­ la campionatul de fotbal probabil, contribuie şi ab­ torilor care au înălţat fa­
color — a analizat preocu­ mării unui asemenea o- senţa — la propriu şi u- brica de aici. Oamenii se
parea consiliilor municipa­ biectiv în campionat şi în neori la figurat — a lui întreabă şi ne întreabă
le, orăşeneşti şiş comunale „Cupa României" — pre­ Dumitrache, de la mai — pe bună dreptate —
privind îndeplinirea Hotă­ cum a făcut F.C. Argeş, de multe jocuri, ceea ce s^a dacă nu s-ar putea lansa
rârii Comitetului Politic E- pildă, care a sesizat din în cadrul unui mecanism supra lipsurilor, pentru a repercutat şi asupra numă­ vreo iniţiativă din partea
bine pus la punct. Dar,
evidenţia din nou necesita­
xecutiv al C.C. al P.C.R. timp conjunctura favorabi­ tea, acum mai acută ca ori­ rului de victorii obţinute comitetului U.T.C. şi con­
I.L.
ducerii
Deva
pentru
din februarie 1977 în vede­ lă, dozîndu-şi pregătirea şi când Jiul a suferit modifi­ când, de a se acţiona cu de Jiul (doar 14 acum. faţă organizarea unor acţiuni
rea pregătirţi pentru apă­ ^efortul corespunzător — cări în echipa sa de bază, fermitate şi eficienţă împo­ de 16 în campionatul an­ patriotice de colectare a
datorate îndeosebi stării de
este un fapt ce depinde
HE& rarea patriei a pionierilor mai mult de latura moral- indisciplină, locurile titula­ triva unei... maladii croni­ terior). Credem cu convin­ acestui fier vechi spre a
şi şcolarilor.
fi trimis oţelăriilor Hune­
ce la clubul Jiul: slaba, a-
gere că ediţia recent înche­
Dezbaterile plenarei — în volitivă, componentă şi ea rilor absenţi prin suspen­ proape absenta preocupare iată a primei noastre com­ doarei şi reintrodus ca
dări — la acest capitol Jiul
il din cadrul cărora s-au făcut a procesului de pregătire. pentru creşterea jucătorilor petiţii fotbalistice nu poate metal ca valoare in cir­
numeroase propuneri ‘ şi Dincolo însă de acest as­ este „fruntaşă" în clasa­ proprii! Automulţumirea constitui sub nici o formă cuitul economic. Aştep­
8, 5, 1), s-au stabilit măsuri care să pect se impun cu obiecti­ ment ! — n-au putut fi o- şi minima satisfacţie pen­ un motiv de... vacanţă li­ tăm răspunsul prin fapte,
al celor care conduc, or­
12, 13, ducă la îmbunătăţirea acti­ vitate alte motive care au cupate de „rezerve" pe mă­ tru... minima rezistenţă în niştită pentru conducerea ganizează şl decid de la
vităţii în acest domeniu — făcut, în acest campionat, sură. Iată, subţirimea lotu­ campionat vor trebui clubului Jiul. Dimpotrivă... I.L. Deva.
,diguri : au continuat cu demonstra­ din Jiul o echipă oareca­ lui lărgit conjugată cu in­ curmate! Chiar din aceas­
1
ţii practice ale militarilor. re, de mijlocul clasamentu. disciplina (Dnmit rache — tă vară. Jiul este la ora NICOLAE STANCIU --------------------------------------------- — , —