Page 97 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 97
Proletari din toate fările, unl}i-vă î
ANUL XXX
încheierea celei de-a XXXii-a
şedinţe a sesiunii C.Â.E.R.
Joi s-au încheiat, ki Bucu î n t r e v e d e r i
reşti, lucrările celei de-a
XXXII- a şedinţe a sesiunii
Consiliului de Ajutor Econo Tovarăşul Manea Mănescu, fui de Miniştri al Republicii
mic Reciproc. primul ministru al Guvernu Populare Bulgaria, Andrei
In ultima zi a lucrărilor au lui Republicii Socialiste Romă. Mari nţ, vicepreşedinte ai
fost adoptate documentele în nia, a avut, în cursul zilelor Consiliului Executiv Federal
problemele înscrise pe ordi de miercuri şi joi, întâlniri, ai Republicii Socialiste Fede
nea de zi. succesive cu tovarăşii Wilti rative Iugoslavia.
Conducătorii delegaţiilor Stoph, preşedintele Consiliu I cadrul întrevederilor, a
n
ţărilor membre ale C.A.E.R. lui de Miniştri al Republicii fost .exprimată satisfacţia re
au semnat Protocolul şedin Democrate Germane, Piotr ciprocă faţă de evoluţia as
ţei a XXXii-a a sesiunii Con Jaroszewicz, preşedintele Con cendentă a raporturilor d-e
siliului de Ajutor Economic siliului de Miniştri al Repu colaborare şi cooperare din
Reciproc şi Declaraţia şefi blicii Populare Polone, Gyorgy tre România şi ţările respec
lor delegaţiilor ţărilor mem Lazar, preşedintele Consiliu tive, manifestîndu-se, în ace
bre ale C.A.E.R. in legătură laşi tlmo. dorinţa reciprocă
I.C. OUA.ŞTIE, secţia mase plastice. In foto ? Operatorul Valentin Ion aş cu IuctîjkI la lui de Miniştri al Republicii
o maşină de injectat butoaie de 80 1. El se menţine tot timpul evidenţiat in întrecere. cu adoptarea de către se de a se acţiona pentru dez
siune a programelor speciale Populare Ungare, Stanko To- voltarea în continuare a re
de colaborare pe termen dorov, preşedintele Consiliu- laţiilor economice.
lung.
Contribuţia organizaţiei orăşeneşti de partid, a tuturor Luind cuvintul, tovarăşul R e c e p ţ i e
Aleksei Nikolaevici Kosîghin,
oamenilor muncii din Orăstie va fi tot mai însemnată! preşedintele Consiliului de Tovarâşul Manea Mănescu, cinstea delegaţiilor partici
Miniştri al U.R.S.S., care a
pante la cea de-a XXXîl-a
preluat prezidarea cblei de-a primul ministru ci Guvernu şedinţă a sesiunii Consiliului
realizat 158 tone mase XXXIII- a sesiuni a Consiliu lui Republicii Socialiste Romă.
Convorbire cu tovarăşa MARCELA MURARI, secretar plastice peste plan (faţă de lui de Ajutor Economic Reci nia, a oferit o recepţie în de Ajutor Economic Reciproc.
adjunct cu probleme economice la Comitetul 125 tone, oît prevedea an proc, a adresat, din partea
orăşenesc de partid Orăştie gajamentul anual iniţial). delegaţiilor participante la Plecarea delegaţiilor
Desigur, în jumătatea de sesiunea de la Bucureşti, mul
an care a mai rămas, an ţumiri Comitetului Central al Joi după-amiază au pără publici! Populare Ungare,
— Cunoaştem ou toţii că o producţie industrială su gajamentul va fi reînnoit, Partidului Comunist Român, sit Capitala delegaţiile Repu condusă de Gyorgy Lazar,
organizaţia judeţeană de plimentară în valoare de pe măsura capacităţii şi guvernului, delegaţiei ţării blicii Populare Bulgaria, con preşedintele Consiliului de
partid, colectivele de mun de peste 50 500 000 lei, con abnegaţiei cu care munceş noastre, pentru bunele condi dusă de Stanko Todorov, pre Miniştri, Uniunii Republicilor
că din judeţ şi-au asumat cretizată în produse fizice, te organizaţia de partid de ţii create de România desfă şedintele Consiliului de Mi Sovietice Socialiste, condusă
un angajament însufleţilor, cum sînt : produse din ma aici, întregul colectiv. şurării lucrărilor şedinţei se niştri, Republicii Socialiste de Aleksei Nikolaevici Kosî
onorant — acela de a rea se plastice, confecţii din (Rezultate bune au obţi siunii C.A.E.R. Cehoslovace, condusă de Lu- ghin, preşedintele Consiliului
nut şi întreprinderea meca Referindu-se la faptul că bomir Sţrougal, preşedintele de Miniştri, Republicii Socia
nică deşi nu pe măsura ce următoarea sesiune a C.A.E.R. guvernului federal, Republicii liste Vietnam, condusă de Le
lor cu care ne obişnuise, va fi organizată la Mosco Democrate Germane condu Thanh Nghi, viceprim-minis-
’ 5 MILIARDE L,EÎ I.C.I.T.B., întreprinderea de va, vorbitorul a arătat că să de Willi Stoph, preşedin tru al guvernului, care ati
plante medicinale, U.F.E.T., . Partidul Comunist a! Uniunii tele Consiliului de Miniştri, luat parte la lucrările cele!
E.G.C.L., I.S.C.I.P. şi altele. Sovietice, Prezidiul Sovietului Republicii Populare Mongo de-a XXXII-a şedinţe a sesiu
Cu angajamentul peri Suprem şi guvernul sovietic le, condusă de Jambîn Bat- nii Consiliului de Ajutor Eco
liza în acest cincinal o pro blană, piese turnate din oadei neîndeplinit se pre munh, preşedintele Consiliului nomic Reciproc.
vor face tot ceea ce este ne
ducţie industrială supli fontă, confecţii şi construc zintă întreprinderea „Vi cesar pentru buna desfăşu de Miniştri, Republicii Popu Pe aeroportul Otopeni, de
mentară de cel puţin 5 mi ţii metalice, strunguri, pie dra", a cărui nereali- rare a celei de-a XXXIll-a lare Polone, condusă de legaţiile au fost salutate de
liarde lei. Caire va fi con se mecanice, buşteni, ruşi zare influenţează nega Piotr Jaroszewicz, preşedinte
tribuţia OrăştLei la îndepli noase, precum şi produse a- tiv asupra angajamen (Continuam in pag. a 4-a) le Consiliului de Miniştri, Re- (Continuare în pag. a 4-a)
nirea acestui angajament ? groalimentare — grîu, se tului întregului nostru o.
— Cei aproape 4 400 de cară, porumb, orz, orzoai- raş. Tot cu realizări necon
comunişti caro formează că, floarea-soarelui, -sfeclă cludente, departe de posi
organizaţia noastră orăşe de zahăr, cartofi, legume şi bilităţi, se prezintă şantie- ÎN INTERIORUL Marea Adunare Naţională
nească de partid, toţi oa fructe, 'rul din Orăştie al T.C.
menii muncii din unităţile — Acum, la jumătatea Deva, cooperativa meşteşu ZIARULUI îşi reia lucrările în plen
economice ale Orăştiei sînt anului, este prilejul d© a gărească „Viaţă nouă",
-pe deplin mobilizaţi în în face un prim bilanţ. Cairo I.P.N.C., cooperaţia de con • Acum e timpul să strin-
deplinirea exemplară a est© stadiul îndeplinirii an sum. gem şi să depozităm Biroul Marii Adunări Naţionale a hotărî! ca
sarcinilor suplimentare a- gajamentului ? — Part© integrantă a an- toate furajele necesare lucrările în plen ale sesiunii a Vll-a a celei de-a
surnate de judeţul nostru — Cu realizări remarca Convorbire reolizatu de la iarnă Vil-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale sa
în acest an, pe întregul bile se prezintă colectivul GH. I. NEGREA • Săptămîna viitoare la
cincinal. Numai în 1978 de muncă de la întreprin televiziune fie reluate joi, 6 iulie 1978, la ora 9,00.
no-am angajat să realizăm derea chimică, care a (Coniinuare în pag. o 2-a)
ZIUA imjĂTO Adevăratele cauze ale nerealizărilor şi cum pat îi ele eliminate
La mulţi ani, stimaţi das îndreptăm cu admiraţie şi re
căli ! Astăzi, o ţară întreagă cunoştinţă gîndul spre marele Discutăm cu cadre de tru ridicarea conştiinţei ginerul Virgil Tonescu, şe bază, ca şi pentru troliile
pun
ne
vă omagiază nobilă muncă detaşament al dascălilor noş conducere, cu şefi de sec lor". (Grigorc Grăjdan, in ful sectorului II — oamenii pneumatice, care (Gheorgho
mari
probleme"
— de la preşcolarul care o tri ? ! toare, cu maiştri, cu briga ginerul şef al minei). ..Du harnici, interesaţi de soar Matei, şef de brigadă în
îmbrăţişează pe „tovarăşa" Etapa deschisă învăţămân dieri şi cu mineri despre cem de multe ori lipsă de ta producţiei, pornesc pe sectorul II, Constantin Bu-
ca pe mama-i dragă, pînă la tului de documentele congre cauzele reale ale restanţe vagonete goale, aşa că nu planul înclinat şi în puţin ta, şef de brigadă în secto
omul aflat în amurgul vieţii, selor al IX-lea şi al X-lea, lor destul de mari cu care putem trimite la ziuă toată timp ajung la frontul de rul I, Andrei Costor, şef
pentru care amintirea învăţă programul jalonat de Con I.M. Dîlja încheie primul de schimb în brigada iui
torului e imaginea vie, apro gresul a! Xl-lea şi de Con semestru al anului. Rafay Gyula de la sectorul
piată, pe care timpul nu o gresul educaţiei politice şi Părerile asupra cauzelor V investiţii).
poate umbri. Urarea o adre culturii socialiste au conferit care generează asemenea
săm deopotrivă celor peste şcolii, ca factor de cultură şi restanţe sînt oarecum îm „Zile şi nopţi întregi, ba
5 500 de cadre didactice hu- civilizaţie, noi dimensiuni. părţite, dar credem că ele chiar săptămîni la rînd nu
nedorene — educatoare, în Ele sînt conturate, pe pământ sînt deopotrivă obiective şi putem da producţie datori
văţători, profesori din învă hunedorean prin cuprinderea trebuie privite cu seriozi L A I . M . D Î L J A tă greutăţilor mari pe care
ţământul gimnazial, liceal, în grădiniţe a majorităţii co tate şi răspundere la toate ni le pune tectonica stratu
profesional, universitar, maiş piilor preşcolari, prin genera nivelele, de către toţi cei cantitatea de cărbune pe lucru. Perfect adevărat. rilor. presiunile excesive,
tri -instructori — tuturor celor lizarea învăţământului gimna care concură la realizarea care o putem extrage". Trebuie însă reglementat şi intercalaţi ii e de steril şi in
care s-au angajat cu mintea, zial şi, în prezent, ai celui producţiei de cărbune de „N-am avut goale 2 zile şi transportul personalului. filtraţiile de apă“ (Emil A-
cu inima, cu tactul pedago liceal, structurat într-o con la I.M. Dîlja. am pierdut vreo 80 de va- Pierderea de timp se pro ionesei, şef de brigadă în
gic, să dea conţinut şi esen cepţie unitară, ştiinţifică, de Principala cauză este nc- goneţi". (Vasile Blag, şef duce atît la predarea cît şi sectorul I. Dionisie Cadra,
ţă muncii de instruire şi edu integrare a lui cu cercetarea folosirai integrală a timpu de brigadă în sectorul II, la preluarea schimbului, şef de echipă la investiţii).
care, de formare a omului şi producţia. lui efectiv de lucru, de la vicepreşedinte al consiliu care nu se face la timp, „Uitaţi, lucrăm 3 oameni
nou, capabil să preia şi să Dimensiunile noi Ie relevă intrare şi pînă la ieşirea lui oamenilor muncii, din mers, la frontul de lu într-un singur schimb, aici
ridice pe noi trepte marile învăţământul liceal şi profe din şut, deoarece mai sînt cru — aşa cum am văzut la blocul TI. orzontul 400,
răspunderi ale timpului so sional care pregăteşte forţa unii care nu înţeleg un lu Ghcorglio Bosoi, şef de la abatajele din sectorul IT la rebetonarea acestei gale
cialist. de muncă necesară sectoare cru : anume că programul schimb, tot în sectorul II, rii deteriorate de presiuni
Astăzi, cînd se bucură de lor economice ale judeţului. de G ore presupune o mun Mihai Cosma, şef de briga — dar şi după intrarea le puternice. Şi, puţini fi
binefacerile învăţământului, Cele 28 licee de profil — că intensă, conştientă — dă în sectorul I). efectiva în şut se mai pier ind. n-avem mare spor- la
întregul tineret de vîrstă şco miniere, metalurgice, mecani- singura capabilă să ducă la Unii mineri reclamă că de- timp destul.
lară, cînd mai mult de un că-transporturi feroviare şi rezultate bune. transportul personalului es „Se menţin încă multe Prin telex, de la trimisul
sfert din populaţia judeţului „în această privinţă tre te în general greoi, motiv nereguli în transportul ma nostru
este cuprinsă într-o formă LUCIA UC1U buie să desfăşurăm o mun pentru care se pierde timp terialelor. De asemenea, DUMITRU GHEONEA
sau alta de pregătire prin că politico-educalivă mai la preluarea schimbului. lipsesc unele piese de
şcoală, putem oare să nu ne (Continuare în pag. a 3-a) intensă cu unii oameni pen Dar — aşa cum aprecia in schimb pentru utilajele de (Continuare iri pag o 2-a)