Page 98 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
6 MILIOANE LEI
|wT| ANGAJAMENTUL •: NOSTRU QŞăo],
DEPĂŞIRE LA
5 MILIARDE LEI PRODUCŢIA NETĂ TFelh
• CE A'Ţ! INTREPRINŞ * CUM'ACTIONAŢ|.# ;CARE 5jNT- REZULTATELE;Jţ;
Orientîndu-şi cu priori
tate preocupările spre în 9,00 Tyleşcoal
Contribuţia organizaţiei orăşeneşti deplinirea noilor indicatori 10,00 yC<eIcclnes
economioo-financiari,
11,45 ttorespon
colec
tivul U.U.M.R. Cri.şcior în ţen k ran
de partid, a tuturor oamenilor registrează rezultate bune. 12,00 Telex ;
16,00 Telex ;
Depăşind productivitatea 16.05 Şcoala e
muncii cu 1 400 lei/persoa-
muncii din Orăştie nă şi reducînd sensibil 16.30 Curs de
ccză ;
cheltuielile de producţie şi 17.00 Emisiune
(Urmare din pag. 1) tru a îndeplini obiectivele consumurile de materiale, mană ;
stabilite ? harnicul colectiv de mun 19.00 Rezultate)
lof
gajamenlukti asumat, reali — In toate unităţile eco că al uzinei a obţinut un 19.05 i. -r
zarea indicatorilor la ex nomice ale oraşului, în toa spor de producţie netă de pii. . io
port influenţează în bine te organizaţiile noastre de peste 6 milioane lei. De 19.30 Teit-jUm:
îndeplinirea lui. Care este partid, sindicat şi tineret menţionat că s-a îmbună 19,50 Viaţa în
situaţia la acest capitol ? se vor dezbate într-un spi tăţit considerabil calitatea mclor et
socialiste
— Din nou trebuie să rit de exigenţă comunistă, produselor, a crescut pon 20,15 Film art
subliniez că I. chimică critic şi autocritic, atît re derea sortimentelor cu un nirc“. Pr
are şi aici cele mai bune alizările, cît şi neajunsurile I.P.I.C.C.F. DEVA, secţia mecanică. Formaţia de confecţii metalice condusă de Nicolae grad ridicat de tehnicitate diourilor
rezultate. De la începutul şi lipsurile care s-au ma Filimon, execută samuri pentru tractoare I.F.K.O.N., necesare I.U. Alba Iulia. 21,55 Arta pla
nifestat în procesul muncii Foto: V. AZUGEANU şi cu greutate redusă. 22,20Tdejuriu
anului şi-a depăşit angaja
mentul cu peste 189 000 lei de-a lungul primelor şase
valută ; I.C.I.T.B. are deja luni de activitate din acest
o depăşire a sarcinilor de an. Se va stărui cu .şi mai iormarea plastică, seînte- fios se datorează priceperii a? ap
multă răspundere pe latu O seară tîrzie în Iwla trul coordonator Constan
export de peste 4 800 000 rile calitative ale organiză laminorului de sirmă nu tin Apetrei, un om simplu, ind in noapte din solzii în şi dăruirii in muncă, hotă- ) I
lej valută, iar întreprinde mărul unu hunedorean. dar interesat pină la dă focaţi. Probele se dovedesc rîrii de a fi la nivelul sar
rii producţiei şi muncii,
rea de plante medicinale creşterea necontenită a pro Lumina fluorescentă o ruire de mersul lamino bune. întovărăşit de cei cinilor încredinţate. Lami- PROGRA
de peste 68 000 lei valută. ductivităţii muncii în toate neoanelor proiectează pe rului. doi coordonatori ai schim natori ca : Nicolae Tănase, dioprogra-
Radiojur.iUu ,
In continuare se cer e- unităţile economice, pe linie pilpîiri albe sub tre- — Cum ai pornit-o meş bului ,,C“, am ajuns la Orian Laurlan, Dumitru presei ; 8,10
forturi şi mai stăruitoare respectarea neabătută a or murul cărora laminorul se tere ? — il întreb eu, com pasarelă. Colacii de sir Şerban, loan Schoberli, Du lodiilor ; 9,
ştiri ; 9,05 RO
pregăteşte de pornire. A- plice. mă, reîntorşi după răcire mitru Cioran, Teodor Ro
la „Vidra", care înregis dinii şi disciplinei muncito flaţi la posturi, laminatorii — Ei, dacă-i vorba aşa in aer liber, sînt legaţi cu dean — cuptorar, lăcătuşii: cullătorilor :
trează nerealizări şi la ex reşti. Invăţînd din greută îndemînare de finisatori de ştiri ; 10 ‘
Re
port, datorate în principal ţile cu care ne-am con lac ultimele verificări. termi — cu toate forţele. Mer şi pregătiţi pentru desti losif Cărmăzan, Hantz Gos- ric ; 10,30 S
Interpreţi ai
gem pe trei fire şi, după
tling, Gheorghe Criştea, e-
paraţia
s-a
curentă
neasigurării cu materii pri fruntat, generalizînd expe nat. Membrana televorbiio- cum vezi, fără complicaţii. naţie. Maistrul Marian se lectricienii: Ion Toma, mânesc —
me de la forurile sale tute rienţa bună dobîndită de rului din postul 4 vibrează Colegul Marian tocmai so consultă cîteva clipe cu şe- Gheorghe Vasile, Petre Cu- 11,00 Buletin
Avanpremierî
lare, necorelării planului colectivele noastre de mun puternic, reconstituind vo reteu sau pregătitorul Pe ri,35 Discotec;
de producţie cu balanţa de că există deplina garanţie cea maistrului Marian Oc- tru Mladin — au condus Buletin de ş
aprovizionare. că în multe unităţi angaja comoara fole
tavian, cu un timbru plăcut, schimbul nostru pe locul 12,35 Repere
— începem cel de-al doi mentele anului vor fi reîn laconic. fruntaş între laminoarele de De la 1 la 3 ;
lea semestru de muncă al noite, îndeplinite exempar, — Am pornit motoarele ! sirmă. Şi ca să nu-1 uităm club : 16,00
16,15 Partidul
anului, hotărîtor pentru în că organizaţia orăşenească Daţi bară la tirul unu ! pe macaragii, atunci Maria cîntece ; 16,25
deplinirea planului şi a an de partid Orăştie îşi va a- Atenţie la finisoare, vine Chircu, loan Ciuc şi Şte conomice ; 16
gajamentelor asumate în duce o contribuţie tot mai prima ! fan Mihai au lost la ace ditor de frui
Buletin de şt
întrecerea socialistă de că însemnată la îndeplinirea Fulgerul metalului ţîşneşte laşi nivel. tru patrie ;
tre colectivele de muncă angajamentului judeţului sub cilindrii trenului pre Sind faci sirmă, Jaglele îm pinse de cup- rU: 20,00 Gi
din Orăştie, din întregul nostru, angajament care ne gătitor, strivit de apăsarea torari cu ajutorul manevre lerprcţi ai ci
lor din postul 3 se defor !!
iar ;
20,15 F
judeţ. Pe ce căi gîndiţi să mobilizează şi ne onorează lor rostogolită intr-o rula ale celor mic
acţionaţi în continuare pen pe toţi. re vijelioasă, urmindu-şi noaptea, la Hunedoara... mează sub cilindri, aJun- ţc sonore ; 2!
goana zecilor de metri pe gindu-se. Sirma se profi oră ; 23,00 Bi
secundă prin rachetele di- lează sub forţele dirijate le... în diaio
Nou stop mi
rijoare. Lumina sîrmei ald acestora, străpungînd
Adevăratele cauze ale moare apoi încet, încolă mantia întunericului.
cită în vîrlelniţe, de unde seşte din post. Asta în lul de echipă Dumitru Cio-
seamnă că Tănase a pre ran, apoi se întoarce lingă — Fără ecou şi termen 41 INE
braţele mecanice automate de comparaţie — îmi spu
nerealizărilor şi cum pot o împing pe bara de ră luat comanda. sînt probleme noi satisfăcut. ne Aurel Tegară, secreta
—
Nu
— Aş vrea să-mi vorbeşti
princi
Manevrantul
cire.
pal de pe postul de co deocamdată — îmi spune despre oamenii acestui rul comitetului de partid DEVA : Tr
pe secţie — comuniştii a- press (Patri.
maistrul
Marian.
tovarăşe
Marian,
schimb,
fi ele eliminate mandă ,,B“, Nicolae Tă- fără avarii, un profil pre dacă bineînţeles conside cestui reportaj pe care cu trei pecr
Laminăm,
;
( A r t a )
nase, cuplează butonul, ce-
vrei să-l scrii lac sirmă
(F,
Rătăcire
rlnd bare pe toate lirele. tenţios pentru export. Se ri că ii poţi caracteriza, pentru ţară cu sentimen specială (S. 1
s <. ' s «afla Mgsş» şg® '0 .• g Din plntecul cuptorului, fa- pare că pornirea nu a fost fiind şi Apetrei aici — ii tul datoriei împlinite. In tea prafului
. Beporteiei ai ziarului — in mijlocul glele împinse sub cilindri chiar atît de grea pe cît adresez eu rugămintea. simplitatea caracterelor Iar, ta) ; Mateaş
îşi urmează destinul, ur ne aşteptam. Toţi laminato — Oamenii schimbului struetorul) ;
minerilor Văii Jiului mărite de şeful de echipă rii, electricienii şi lăcătuşii „C" pot fi caracterizaţi ca acest lucru înseamnă a fi Septembrie ,
cuptorar Teodor Rodean, unul singur, pentru că ce iembrie) ; A.
°\\s iiL'X'-, ~ <•••.$•• •. •• ' n:-- •. .... . au acţionat la unison. un bun laminator in marele pioară sau i
cu o strălucire caldă în Acoperite de plase pro ea ce am realizat împre combinat al Hunedoarei. buzul“ (Repi
PENI : Corsa
Cred că Tegară are per
cajele
LA I. M. DÎLJA ochi, reflectată din lu tectoare, neobosite. linisoare ună cu ei în anul 1977 — fectă dreptate. resc) ; VULC.
mut
Comedie
rulează
mina metalului înroşit.
3 980 tone laminate peste
Şarpele
Lingă linie l-om intilnit roşu penetrează ochiurile plan — şi realizăm în a- VIRGIL VOiŞAN sau picior?
GONEA:
Aui
printre luminători pe mais cilindrilor, mugind sub de- cest an mult mai preten ziarist colaborator nerul) ; PET1
(Urmare din pag. 1) le cauze care duc la nere- fără vină
alizarea sarcinilor de plan u. ANINOASA :
lunecată
luicru“. „Lipsa unor efec de către I.M. Dîlja, des RICA.NI: (Mi
Aii
tive suficiente, atît de mi prinse din discuţiile, cu mi Sarajevo (
nieri cît şi de electromeca nerii, cu cadre de condu km este timpul să stringent şi să BRAD: Rîul
nici şi de mecanici de lo cere, din constatările din iele (Steaua
TIE : Zmeul
comotivă, plasarea slabă a abatajele minei. Cum pot seriile I-II '
puţului nr. 1 de către cei fi înlăturate aceste greu tarea Hon
GEOAG1U B.
de la' transport — adesea tăţi şi neajunsuri pentru ca depozităm toate furajele necesare la iarnă .‘-n trei peceţ
rămîn cărucioarele blocate mina să ajungă grabnic la (C.isa dc
în rampa puţului —, fluc plan şi apoi să treacă la Roadele muncii politico-or- 22 tone. Producţia medie de ţie. Faptul că din anui trecut TEG : Ziua
Iar) ; BRAZI
tuaţia excesivă şi abaterile recuperarea restanţelor se ganizatorice desfăşurate de lapte pe cap de vacă pe ca ne-a rămas o însemnată can nei — seriile
disciplinare mărunte ne ştie bine la I.M. Dîlja şi se către organizaţia de partid şi re o realizăm pînă la sfîrşitul titate de furaje suculente şi Profetul, aui
(Casa de cui
frînează bunul mers al ac acţionează deja cu stăruin consiliul de conducere ale primului semestru va ajunge grosiere (constituind o rezer rul Piedone
tivităţii" (Radu Lupaşcu, ţă şi responsabilitate. Ce se C.A.P. Silvaş se concretizează la peste 1 800 litri. vă ce poate fi oricînd valo (ll Iunie); S
maistru minier principal la mai impune ? Intransigenţă in depăşirea an de an a pro rificată) este o dovadă că a- ramouche (IV
Fireşte, aceste rezultate se
Un orăşel în
sectorul I). faţă de indisciplină, mobir ducţiilor şi veniturilor planifi regăsesc şi în veniturile bă tunci cînd se acţionează cu i na) ; TELIUi
Alte cauze, generate de lizarea mai energică a co cate, în consolidarea econo spirit gospodăresc şi se înlă I tul din noa
oameni şi care stau în pu lectivelor de mineri din mică a C.A.P. şi ridicarea ni neşti suplimentare de aproa tură orice risipă se pot asi CHELARI :
(Muncitoresc
terea lor de soluţionare I>ty;tea organizaţiilor de velului de trai al cooperato pe 1 400 000 lei obţinute de gura raţii echilibrate pe în
sînt: organizarea defectu partid şi a organizaţiilor de rilor. Cum este şi firesc, un la începutul anului de către treg anul şi pentru toate
oasă a muncii unor brigăzi sindicat, un sprijin mai loc aparte in preocupările unitatea noastră. Pentru hăr speciile de animale. Pînă a- VREI
şi schimburi, Ia unele punc substanţial din partea noastre il ocupă creşterea e- nicia de care dau dovadă în- cum noi am însilozat aproa
te de lucru, insuficienta a- Combinatului minier Valea fectivelor şi a producţiei a- pe 1 000 tone nutreţuri din
Timpul pr-
sistenţă tehnică pe cele pa Jiului, unde lucrează cele nimaliere, îndeplinirea exem 1 400 prevăzute pentru viitoa 30 iunie 1978
tru schimburi, slaba între mai bune cadre, care au plară a sarcinilor ce ne re rea perioadă de stabulaţie. roasă şi insl
ţinere a lucrărilor miniere activat pînă nu demult în vin din programul judeţean Resursele de care dispunem schimbător,
şi dezordinea din unele ga de dezvoltare a zootehniei, Oin experienţa ne dau posibilitatea să asi ia averse izc
lerii şi abataje (materiale funcţii de conducere la în lată cîteva argumente edifi gurăm un excedent sau mai îndeosebi du
soţite de des
aruncate la întîmplare, va- treprinderile miniere. Şi catoare în acest sens. C.A.P. Silvaş bine zis o rezervă de cel pu ce. Vintu] v:
asta se impune neîntîrziat,
gonete răsturnate etc.,), ţinînd cont de cerinţele Efectivul planificat pe acest ţin 500 tone la sortimentul moderat, ci
intervenţii tîrzii în cazurile an la specia bovine — 560 respectiv, iar la fibroase a- temporare di
clic.
Tempe
unor defecţiuni electrome continuu sporite pe care le capete — este depăşit cu 22 vem condiţii să obţinem în cuprins . aoa
canice, care nu sînt puţine, pune economia naţională în capete. De asemenea, la mat grijitorii de animale (toţi sînt plus cel puţin 100 tone. Evi 12 grade; ric
folosirea neraţională a u- faţa industriei carbonifere. că avem deja un plus care cooperatori localnici, fiind re dent, pe lîngă cantitate, a- şi 21 de grac
nor materiale, a maşinilor Colectivul de la I.M. Dîl se va amplifica in lunile ur cordăm atenţie şi calităţii fu semnala cea-
şi instalaţiilor, ceea ce ja are reale posibilităţi şi mătoare prin Irşcerile de la tribuiţi in acord global după rajelor, recoltatul şi depozi Pentru zii-
conduce la risipă, la defec valenţe de afirmare a spi viţele la juninci. Psevfideril? producţie) merită să fie evi tarea făcîndu-se în cele mai iulie 1978 : 1
ţiuni, la consumuri exce ritului său de dăruire mun la natalitate la bovine sînt denţiaţi Moise Nopcea, bune condiţii. Avem certitu să la începui
apoi
în
cur'
sive, nejustificate. citorească. Le vom consem depăşite cu peste 30 de vi Gheorghe Nendr^anUt Qheg.r- dinea că măsurile luate ne Cerul va f
Acestea ar fi principale- na cu plăcere... ţei. La specia ovine, efectivul ghe Vasiu, Olimpia Stingă, yor da posibilitatea să ne o- vor sep •
Ion Vasiu, Gheorghe Crişa-n norăm fetedlolpr porcini le ce ploaie, .
este mai mare cu peste 200 •' alţii. Ca şi în anii anteri ne revin, să depăşînî angaja cări elec-.rici
capete faţă de prevederi. Cu in creştere s
DE LA UNIVERSITATEA POLITICĂ ori, în perioada de vară s-a mentul asumat în întrecere# tervalului. I;
însemnate sporu-ri se prezintă
ŞI DE CONDUCERE DEVA unitatea noastră şi la pro trecut deja la practicarea pă- socialistă pe acest an. de grindină.
şunatului pe timpul nopţii.
Dezbaterile finale vor avea loc la Cabinetul judeţean ducţia marfă de lapte şi car FRANCISC DUMA, Lâ sol şi pe îjjălţiaica La munte,
pentru activitatea ideologică şi politico-educativă, după ne. Faţă de graficul la zi a- Ţinînd seama de experienţa secretarul organizaţiei de scheletelor THeiallee ale roasă, cu cc
noros. Se vc
plat
următorul program : vem înregistrat un avans de acumulată, de pe acum a- partid de la ferma noii turnătorii tle pe (tala verse de plo;
forma
siderurgică
a
— anul I — luni, 3 iulie 1978, orele 16 ; 36 000 litri lapte predat la cordăm o deosebită atenţie zootehnică nului, constructorii hunc- Vîntul va s
— anul II — marţi, 4 iulie 1978, orele 16 ; fondul de stat, iar Ia came strîngerii şi depozitării între doreni înaintează pas cu pînă la 70 i
— anul IV — miercuri, 5 iulie 1978, orele 16. din 26 tone prevăzute pe în gii producţii de furaje nece GHEORGHE PRIP, pas spre finalizarea, impor sectorul nor-
tantelor obiective.
tregul an 1978 am livrat deja sare in perioada de stabula- preşedintele C.A.P. Silvaş