Page 1 - Drumul_socialismului_1978_07

_
ÂMUL XXX

NR 6 426

DUMINICA,
2 IULIE

1978 \

4 pagini — 30 besNi

In agricultură
UN SUCCES DEOSEBIT
AL MUZICII TINERE
HUNEDORENE!
Bunul gospodar are de In localitatea Costineştl a
avut loc, recent, primul
Festival naţional de muzi­
lucru pe orice vreme ! că tînără, „Cintecelo tinere­ me in rindurile consuma­
ţii", organizat de Comitetul
central ai Uniunii Tinere­ torilor, prin modul in ca-
tului Comunist şi Uniunea re-i primeşte şi serveşte.
Vineri n-a mai plouat, culturilor de furaje sînt Asociaţiilor Studenţilor Co­ Zilnic, aici sc pot servi la
sau a plouat mai puţin pe insuficiente să asigure ne­ munişti din Romănia. Din alegere supe, ciorbe, minu-
mâncăruri
brlnzeturl,
turi,
alocuri. Cantităţile mari de cesarul. Rină acum, recol­ cele peste 200 de lucrări calde, salate, grătare, me­
prezentate, juriul a reţinut
apă căzute în zilele pre­ ta de pe 17 ha cu trifoi a un număr de 9. Consem­ niu dietetic, în condiţii de
bună servire, curăţenie, in­
cedente n-au permis ieşi­ fost însilozată iar de pe al-'- năm cu satisfacţie că unul tr-o atmosferă intr-adevăr
rea în cînip, la efectuarea te 10 a rămas sub apă, sau din cele cinei titluri de intimă.
„Laureat al festivalului" a
lucrărilor de întreţinere a a fost cosită parţial... Din fost obţinut de fraţii Eugen PROTECŢIA MUNCII
culturilor, destul de răma­ 181 hectare dc fînaţ, doar şi Ioan Evu din Hunedoa­ IN MINERIT
se în urmă. Totuşi, în a- 5 au fost cosite! îngrijo­ ra. care au interpretat pie­ Centrul de cercetări pen­
sele „Argument pentru pa­
gricultură, bunul gospodar rarea inginerului şef este ce" şi „Cînteeul Tancului-. tru securitatea minieră dht
Petroşani a deschis in ha­
are de lucru pe orice vre­ justificată, dar măsuri nu ÎNTR-ADEVĂR, INTIM lul de jos ai Casei de cul­
me şi in orice anotimp, ia. Şi iată cum, 13 hectare tură din Deva o expoziţie
La Petroşani, In centrul
cuprinzinjd
Convinşi de acest adevăr de teren sînt la această o- vechi, funcţionează unitatea propagandă materiale de
pe
de
linie
am căutat să aflăm, în ră complet nefolosite. A- de alimentaţie publică „Lo­ protecţia muncii in mine­
trei cooperative agricole flăm că acest teren a fost I.PX. Deva, secţia mobilii Brad. Muncitorul Ioan Bocann cal familial „Intim", con­ rit. Expoziţia va ti deschi­
dus de tovarăşa Doina Că-
este şeful unei echipe de pregătire a furnirului. In foto : să pînă ia 9 iulie a.c., pu­
de producţie, cu ce s-au semănat cu sparcetă, n-a Aspect de la maşina de presare a furnirului pe suprafeţele bulea. Este o unitate care blicul vizitator are aceea
ocupat vineri cooperatorii. dat producţie şi a fost a- plane şi paralele. şi-a cîşligat un bun renu­ zilnic.
La C.A.P. Batiz. aflăm rat, ogorît din nou, dar stă
'de la inginerul şef Silviu aşa, pînă când va fi semă­ r
Olaru, că „azi nu s-a lu­ nat cu grîu pentru anul Ora 21,30 la Hunedoara nu e tensivă, supraveghind doi
crat nimic la noi în coo­ viitor. în anul acesta, deci, aşa de tirzie şi oraşul so ve­ Veghe de noapte bolnavi cardiaci vascu­
perativă, nu am putut ieşi 13 hectare n-au produs ni­ dea de pe micuţa colină încă lari. Doi oameni — o bă-
încărcat de animaţie, lumini
în eîmp". Dar, tot inter­ mic la Batiz ! Nu e oare o mişcătoare pălind sau strălu­ triuă şi o tînără — se zbat
intre sumedenie de tuburi de
locutorul nostru îşi mani­ prea mare risipă, un prea cind emoţionate dc picăturile la sănătatea oraşului singe, glucoză şi oxigen. A-
festă îngrijorarea pentru mare lux nefolosireă pă- rare de ploaie ce cad printre Hu că aceasta este starea de
frunzele copacilor puternic comă şi un frison de frig şi
stadiul unor lucrări .mult mîntului ! ? Vineri, la hai Poenaru e la urgenţa de are o boală cronică de pes­
clorofilate. Urgenţa e la căldură mă încinge. Două
întîrziate. De pildă, 1000 C.A.P. Batiz, nu s-a lucrat doi paşi de poarta undo de la interne, Jlaptis Spiro» te 10 ani. Nimic nu făcea fiinţe vor să trăiască. Şi me­
de tone gunoi de grajd aş­ nimic. în timp ce vremea un paznic zelos mă tot is­ la chirurgie şi lulius Udo Haff- necesară o intervenţie în a- dicul Poenaru şi cele ci leva
piteşte cam ce boală am ner în policlinică. Pe cel din ccastă scară cintl respectivul surori vor acelaşi lucru pen­
teaptă să , fie transportate permitea transportarea gu­ dc vreau să merg la ur­ urmă îl găsesc repede. Me­ cetăţean a comis actul „e- tru pacientele lor. Toţi su­
în eîmp, pentru a fi ad­ noiului Ia capătul tarlale­ genţă. In holul larg găsesc dicul Haffner a terminat roic” do a chema salvarea, praveghează cu atenţie fieca­
foarte
se
putea
cînd
bine
ministrate pe cele 70 ha lor ! Dar de ce să se facă o femeie aşteptîndu-şi fiul. facultatea de medicină ge­ deplasa cil autobuzul. Nefihid re secundă a celor două fe­
nerală la Iaşi în anul 1972.
ce se vor elibera după se­ o treabă bună ? E mai u- îngrijorată, îmi arată cu Lucrează la circumscripţia strict necesară o intervenţie mei — una aflată doar la 20
degetul că e în cabinetul de ani iar cealaltă, către a-
cerişul orzului, care vor şor să ne manifestăm în­ de siomatologie. Intru di­ din grupul de laminoare. chirurgicală, pacientul este murgul vieţii. Ies in virful
După ce Îmbrac un halat
trebui imediat pregătite grijorarea, să găsim justi­ rect acolo. Medicul stoma­ alb, mă roagă foarte mult trimis acasă şi invitat să picioarelor, temător să nu
meargă a doua zi în poli*-
pentru semănarea cultu­ ficări... ) tolog .Marineia Popescu tra- să scriu despre un caz ca­ elinică. Salvarea a făcut un clintesc cumva viaţa de pe
de
tinăr
un
tează
circa
soclul ei atit de fraged. Me­
rii a doua — porumb si­ In aceeaşi zi, la C.A.P. l 21—23 de ani. Ii cheamă Va- re se mal află încă in ur­ drum degeaba, benzina a fost dicul Poenaru iese in urmă
genţă. Ştefan Domocoş, mun­
loz. Firesc, îngrijorarea Băcia, preşedinta unităţii, I i sile Rista şi este şofer la citor la Fabrica de îneălţă- consumată. de infirmiera Mi- şl îmi observă tulburarea do
Cu
Ghelari.
mult
însoţit
şi
tact
este, justificată, întrucît Ilortenzia Hălălai, ne de-* l răbdare tinăra doctoriţă îl răinte, a chemat Salvarea in­ nerva Dumbravă, o femeie pe chip. zîmbeşte şi mă
poartă in alt salon, unde ti-
cooperativa trebuie să folo. monslrcază „pe ore“ 'ce a l domoleşte şi îi tratează mă-- tr-un caz unde nu era ne­ mărunţică, dar care se des­ năra Marin Chilov, om al
sească la maximum toate şeaua buclucaşă. cesară deplasarea ei. Cum a- curcă foarte bine în labirin­ muncii do la i.c.S. Alimenta-
\ De pe tabela de la intrare seimenca eazuri se intimplă tul de culoare şi lifturi ale
resursele pentru asigurarea MlCOLAE STANC1U , aflu că în această seară des la Hunedoara, o facem spitalului, ii caut pe medicul VALERIU BÂRGĂU
balanţei furajere, mai ales ) sînt 3 medici dc gardă şi aici. Medicul Haffner ne spu­ Mihal Poenaru. îl aflu cu
i 2-a)
că suprafeţele destinate. (Continuare in pag. a 2-a) j .stomatologul. Medicul Mi- ne că cetăţeanul Domocoş greu iu sala 784, terapie in­ {Continuare in pag. a 2-a) (,
____J
„ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI 44
_ , _________________ »
I. M. Orăşlie - o unitate economică simbol
Detaşament de frunte
al clasei noastre munci­ Suportul demnităţii
toare, constructorii de ma­ in ascensiunea industrializării noastre
şini întruchipează spiri­ Încercăm să scriem de a-
tul înnoitor, revoluţionar Aşa a fost de naştere al întreprinde­ dea viaţa funcţională. A- ceastă dată despre un om
rii mecanice Orăştie de as­ poi extinderea, dezvoltarea
ai procesului de industria­ începutul... simplu, in cea mai firească
lizare şi modernizare a tăzi avînd frumosul merit şi înzestrarea cu maşini şi accepţie a cuvîntului. Des­
economiei noastre naţio­ La capătul străzii Ni­ de a nu fi dat înapoi în noi capacităţi de producţie pre un om care nu a trăit
nale. colae Titulescu, la margine faţa greutăţilor. Dimpotri­ a trecut pe fonduri de in­ mari succese, dar nici mari
Ramură de mare însem­ de Orăştie, so înfiinţa, cu vă ! vestiţii, a luat amploare, în înlrîngeri sau dezamăgiri.
nătate a economiei, un a- ani în urmă o făbrieuţă a A urmat ritmul industrializării so­ Toată bogăţia lui stă în
devărat motor al dezvol­ industriei .locale hunedore- dezvoltarea... cialiste, ritm impus mai faptul că acolo unde tră­
tării accelerate prezente şi ne. O turnătorie amenajată 0 cu seamă după Congresul ieşte este activ, participă
în perspectivă a tuturor într-un şopron, o fierărie cu Mai întîi pe fonduri de al IX-iea al Partidului Co­ cu tot ce are mai bun,
celorlalte ramuri indus­ nicovale şi foaie „acţiona- mică mecanizare, cu forţe munist Român. spre a-şi face viaţa mai
triale, construcţia de ma­ te“ la picior şi o tîmplărie propt-ii, au început extin­ Au fost înfiinţate, extin­ frumoasă, mai bună,
şini se bucură de toată a- erau... secţiile sale mai ră­ derile, dotările, moderni­ se, modernizate sectorul Scriem despre Gaşpar P.
tenţia în cadrul politicii sărite, de bază. Din dota­ zarea procesului de pro­ de confecţii şi construcţii Tom a, omul care anul aces­
Partidului Comunist Ro­ rea de atunci mai făceau ducţie. Primele dotări cu metalice, sectorul cald — ta a Împlinit 20 de ani de
mân de făurire a unei e* parte şi 3 sau 4 strunguri maşini şi utilaje s-au fă­ adică turnătoria de fontă, cind este brigadier de cimp
conomii moderne, de înalt -“cu curele de transmisie... cut prin transfer de la u- forja, tratamentul termic la C.A.P. Cinciş. L-am în-
nivel tehnic, de mare Noua unitate producea osii nităţi economice mai mari. —, sectorul de prelucrări tîlnit spre inserate in tar­
productivitate şi eficien­ pentru căruţe, suporţi la Erau maşini şi utilaje cu mecanice, tîmplăria. Dar laua Cerăf, unde la pro­ fiecăruia pentru a munci cit
ţă. „Industria construcţii­ perdele, plachiuri, alte un grad avansat de uzură, momentul de cotitură în pria-! propunere s-au des­ mai bine.
lor de maşini — sublinia mărunţişuri. Ca orice în­ multe practic scoase din viaţa unităţii, în ascensi- ţelenit în această primăva­ — Brigadierul Toma —
secretarul general ol ceput a fost Şi aici greu, folosinţă, dar cărora oa-„ GH. I. NEGREA ră 5 ba şi s-au desecat 2 ne spunea Petru V'ad, se­
partidului, t o v a r ă ş u l cei cîţiva zeci. de munci­ menii de la unitatea din ha teren 'pentru redare in cretarul organizaţiei de
Nicolae Ceauşescu, la tori care au semnat actul Orăştie au ştiut să le re­ (Continuare în pag. a 2-a) circuitul arabil. partid — esie harnic şi con­
Conferinţa Naţională a — Dacă veneati mai de­ ştiincios. Am mare încrede­
partidului din decembrie vreme, nu mă găseaţi ulei. re în el, ştie să-şi organi­
1977 — va ajunge la o Eram in paicela Poiana zeze munca.
de circa 36 ia Mare, unde am lăcut des­ Brigadierul Toma ne-a in­
industrl-aleMul producţiej ţeleniri — ne spune G. To- vitat la el acasă. Are o gos­
realizeze prodOsobui sa ma. Despic mine — conti­ podărie Inimoasă, camere
nuă el — pot să vă spun spaţioase, televizor, telefon,
că încă de -mic am Îndrăgit intr-un cuvint, tot confortul.
agricultura. In munca mea — Ştiţi, ne spune interlo­
m-am obişnuit cu oamenii. cutorul, îmi place să trăiesc
Aşa că, indiferent dacă eu frumos. Şi a trăi frumos nu
sînt sau nu de faţă, i-am este posibil decit prin mun­
trdtă in trad.ţia cinstiri­ obişnuit să lucreze în aşa că, de la muncă avem toa­
lor noastre munc.torcşh, fel incit să nu fie încălcată te satisfacţiile.
acest destoinic __ deta ^‘ nici una din regulile agro­ Acesta este brigadierul
nt de munca se an­ tehnice, Pot spune că i-am de cimp de la C.A.P. Cinciş,
me
gajează cu toata dăruirea format pe toţi cincişenii ca un om clădit pe suportul
fă împlinească exemplar fecţii mofnliceT^II fiecare să se simtă răspun­ demnităţii, pe temeliile mun­
cuvîntul partidului, man­ adere. L fologră zător pentru calitatea mun­ cii, un om cu sulletul des­
ie răspunderi ce-i revin. taru, cii sale. Forţa colectivului chis spre tot ce are moi
Aiud,
ufeefii conduşii de Eugen Ro- nostru constă in ridicarea frumos in ea viata.
-bizi metalice pentru I.M. gradului de răspundere a IOAN VLAD
FOtO : V. AZUGEANU
sv