Page 10 - Drumul_socialismului_1978_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

- locul unei intense activităţi .NOUL MBCANTSM ECONOMICO FINANCIAR

Tai
tive, al d viu cu minerii 9,00 Teleşco:
LA U. U. M. R. CRIŞCSOR
Şoimii
10.00
10.10 Tribuna
10.30 Teatru
Evoluînd ascendent pe linsa care susţinem un viu dialog m-fna, în casa fiecăruia, fă- din Valea Jiului ; dispunem (Urmare din pag. 1) cest al treilea trimestru tencclc
mit“ ;
realizărilor obţinute în primii cu minerii, mai ales la in­ cînd cunoscute în mod foar­ de posibilităţi de îmbunătă­ al anului, să se poată fa­ li,45 Telex ;
doi ani ai cincinalului, colec­ trarea şi la ieşirea acestora te concret atît realizările şi ţire a sistemului informaţio­ materiale, cum ar fi croi­ ce cu uşurinţă şi eficien­ 11,50 închide!
tivul nostru de muncă — I.M. din şut. Prin cele mai diver­ experienţa cit şi neajunsu­ nal prin dispecerizarea inte­ rea atentă a tablelor, eco­ ţă. Vorbind despre hărni­ lui ;
10.00
Telex ;
Uricani — a încheiat şi pri­ se forme şi mijloace, oici in­ rile din activitatea colectivu­ grală a minei. De asemenea, nomisirea electrozilor, a cia şi dăruirea în muncă a 16.05 Tele.şco:
iţi ui semestru ol anului în formăm oamenii asupra sar­ lui. . ou sprijinul combinatului am motorinei, a altor materia­ acestui colectiv, despre, 10.30 Curs d<
curs cu rezultate bune, pe cinilor curente de producţie, Concomitent acordăm aten. putea realiza introducerea le. In acest sens am de­ înalta sa răspundere pa­ nă ;
17.00
Din ţăr
care ne vom strădui să le asupra realizărilor şi rămîne- ţie folosirii cit mai largi şi televiziunii cu circuit închis, clanşat şi două iniţiative triotică de a aplica ferm, 17.10 învăţăm
dezvoltăm in perioada urmă­ rilor î urmă, asupra fapte­ a altor forme de educare şi deocamdată la rampele pu­ care se materializează e- consecvent şi cu deplin 17,35 Arta m
n
toare. Ne-am confruntat cu lor deosebite în muncă şi o- influenţare, printre care pa­ ţurilor şi la instalaţiile prin­ xemplar : „Să lucrăm o zi folos în producţie noul me­ nească
0 seamă de greutăţi şi a tre­ bateriilor de Ia disciplină şi nourile cu fruntaşii în pro­ cipale de la suprafaţă, iar pe lună cu electrozi econo­ canism economico-finan­ 17.55 i nternaţ
Imagini
buit să învingem multe ne­ de la etica socialistă. ducţie, gazeta de perete, apoi treptat şi la principalele misiţi" şi „Cuptoarele să ciar, să consemnăm şi 18,15 Moşteni
ajunsuri. De fapt tot ceea staţia de radioamplificare şi abataje. funcţioneze o zi pe lună oîţiva dintre cei mai des­ tor ;
ce s-a realizat a fost posi­ Folosind discuţiile colecti­ Sîntem conştienţi că deşi cu motorină economisită". toinici meseriaşi din uzi­ 18.55 Tragere
Miiiiaiu
19.05
bil numai printr-o muncă ve, tot oici am organizat altele. O gamă tot mai lar­ am obţinut rezultate în îm­ Oamenii lucrează cu spor, nă : ing. Ştefan Feier — 19.20 1001 de
susţinută pentru lămurirea, dezbaterea unor cazuri mai gă de activităţi se desfăşoa­ bunătăţirea activităţii politico- disciplinat, fiecare cunos- şeful secţiei a Il-a, Pavel 19.30 Telejurj
educarea, atragerea şi mo­ grave de încălcare a nor- ră la punctul de documen- ideoiogice, în acest domeniu oîn.du-şi sarcinile şi atri­ Ancateu şi Petru Toth — 20.00 Cintece
bilizarea oamenilor, desfăşu­ există încă multe neajunsuri buţiile profesionale în ca­ maiştri, Ioan Tomuş, Du­ 20.10 revoluţi
Noi, fc
rată sub conducerea comite­ meJoT departamentale c le tare politico-ideologlcă. Aici, şi că în lumina sarcinilor şi drul echipei. Iar realizări­ mitru Paul, Ştefan Avram 20.30 T-elecim
tului de partid, de .către or­ protecţie a muncii şi urmi 3- în ultimul timp s-au între- exigenţelor puso de partid, le de la începutul anului — şefi de echipă (toţi de , ciul „M
lius Ca
ganizaţiile de bază, de către trebuie să acţionăm mai e- sînt bune. la secţia a II-a), Constan­ ducţie
organizaţiile de sindicat şi nergic şi mai susţinut pentru Intr-adevăr, constructorii tin Bucium şi Ioan Ciocan engleze
U.T.C., precum şi de ceilalţi o imprima acestei activităţi de utilaj minier de la — maiştri, Nicolae Negrea, 22.20 Telejuri
factori educaţionali, cu spri­ Viaţa de partid un caracter modern, pentru Crişcior obţin rezultate Ioan Matei, Ioan Furdui,
jinul efectiv şi concret al îmbunătăţirea permanentă a constant bune în produc­ Toma Tomodan — şeii de
consiliului oamenilor muncii, conţinutului şi legarea ei ţie, încheind primul se­ echipă (secţia I), ing. Ionel JtAC
01 conducerii minei şi sectoa­ strînsă cu activitatea de pro­ mestru ou apreciabile de­ Molin — şeful secţiei a
relor, al cadrelor tehnico-in- rile acestora, precum şi di s- prins acţiuni mai susţinute ducţie, cu preocupările co­ păşiri de plan la producţia IlI-a, Ioan Parca, Lazăr
ginereşti. Din proprie expe­ cutarea unor cazuri de al o- pentru cunoaşterea conţinu- lectivului. industrială şi la producţia Botiei şi Dorin Golcea — BUCUREŞ'
rienţă ne-am <ponvins că orice senţe de la lucru şi alte as­ tutui unor legi, prin expuneri lată doar cîteva elemente netă, la principalele sorti­ maiştri, Ioan Culda şi Ioan dioprogramu
pecte de indici plină. Totoda­ şi discuţii, ilustrate cu exem­ mente — vagoneţi, piese Coroiu — şefi de echipă Radiojurnal
oct de decizie, orice program, tă la sala de apel, în faţa ple concrete. ale muncii noastre cu oame­ (secţia a IlI-a) şi mulţi presei ; 8,10
orice măsură adoptată, fie nii, în strînsă legătură cu ei. de schimb, piese forjate şi diilor ; 9,00 1
pe linia organizării produc­ minerilor s-au făcut scurte Un Joc important în acti­ Comitetul de partid, consi­ matriţate —, ca şi la pro­ alţii. 9.05 Răspunr
lor ; 10,00 B
ţiei şi a muncii, fie pe informări politice, comentarii vităţile politico-educative îl liul oamenilor muncii, orga­ ductivitatea muncii, înre- După cum ne-au spus in­ 10.05 Disc m
linia protecţiei munci'i, fie asupra unor evenimente po­ ocupă propaganda tehnică nizaţiile de masă şi obşteşti gistrînd totodată economii terlocutorii, există toate 10.30 Din ţ;
în domeniul social are litice la zi, cum sînt vizite­ în oare este antrenată activ de la mina noastră sînt ho- la cheltuielile de produc­ condiţiile şi posibilităţile, 11.00 Buletin
sorţi de izbîndă şi poa­ le întreprinse de tovarăşul comisia inginerilor şi tehni­ tărîte să perfecţioneze in ţie şi la cele materiale, hotărîrea unanimă a per­ Microfonul j
te fi îndeplinită cores­ Nicolae Ceauşescu în ţară cienilor, Prin această comi­ precum şi însemnate bene­ sonalului muncitor de la Avaatpremlci
12.00 Buletir
punzător numai în măsura în şi peste hotare, manifestări­ sie s-au organizat acţiuni de Continuare legăturile cu în­ ficii suplimentare. Organi­ U.U.M.R. Crişcior de a-şi Din como;
care este susţinută prin le politice care au loc pe popularizare a noutăţilor tregul colectiv, aceasta pre­ zaţia de partid, consiliul realiza şi depăşi -ritmic nostru ; 12,3
oamenilor muncii şi comi­
preia tive; li
muncă de lămurire şi de e- plan central, se fac scurte tehnice pe plan mondial în zenţi n-d garanţia îndeplinirii tetul sindicatului acţionea­ sarcinile de producţie, de 15.00 Clubul
a le îndeplini cu cel pu­
sarcinilor ce ne stau în faţă.
ducare, prin atragerea între­ expuneri sau rulări de filme domeniul mineritului. Consi­ ză cu stăruinţă pentru îm­ ţin o zi mai devreme în Radiojurnal
gului colectiv. Folosim în a- documentare, pe teme de e- derăm că propaganda în a- miluţă rugină bunătăţirea continuă a ac­ fiecare lună, asigurînd în nate econoo
cest scop o gamă din ce în ducaţie sanitară şi de pro­ cest domeniu a adus o im­ secretarul comitetului tivităţii, incit trecerea la acelaşi timp înaltă calita­ letin de i
limbii romă
ce mai largă şi mai variată tecţie a muncii. portantă contribuţie la sti­ de partid al I.M. Uricani săptămîna de lucru re­ te şi eficienţă întregii ac­ preţi al cin
de forme şi mijloace cu aju­ Un mijloc de propagandă mularea creaţiei tehnice pro­ CAROL SCHRETER dusă, planificată pentru tivităţi economice, sociale, 18.00 Orele i
torul cărora facem cunoscu­ important prin eficienţa sa prii din cadrul Festivalului directorul întreprinderii U.U.M.R. Crişcior în a- financiare. de cinice,
20.30 Litera
te minerilor politico partidu­ sporită, folosit c-u rezultate naţional „Cîntarea României", gii ; 20,50 <
bune la mina noastră îl 22.00 O zi i
lui, sarcinile ce ne revin din concretizată într-o seamă de Vocile rămaseră in urmă. Şi mită precizie. De ce l-au vintul ? Tocmai el ! Ce ar li Bijuterii
hotădrilp de partid şi actele constituie foile volante, a- realizări cum sînt : mono- vocile şi ortacii. Matei Slă­ chemat azi la şedinţă ? Mai putut să spună ? Că mun- 5.00 Nou st
normative, antrenăm colecti­ genda-calendiar şi alte mij­ raiul, sistemul de decuplare vii ieşise din clădire deli- venise intr-o zi, cu un an în . ceşfe şi atît tot ? „Spune, turn.
vele de muncă ale brigăzilor loace tipărite a căror reali­ automată a pompelor, siste­ nitiv. Era de fapt o recu­ urmă, cînd să-l primească tovarăşe Slăvii !“, spuneau
şi sectoarelor din subteran şi zare prin forte proprii a. de­ mul de semnalizare la puţuri, in U.T.C. L-au primit la re­ parcă ortacii lui Sălăgean,
a’e 1a suprafaţă la îndeplini­ transportul cu raciete sus­ noaştere. Acum putea să
venit un fel de tradiţie la respire în voie aerul încăr­ pezeală. De ce să nu-/ pri­ dar poţi să te încrezi nu­
rea. sarcinilor de producţie, pendat şi altele, care au in­ cat al acestei după-amie- mească ? l-au dat carnetul. mai in priviri ? Pe urmă a LOJN
educăm pers' 'olul minei In mina Uricani. Am realizat a- fluenţat direct creşterea rea­ ze neobişnuit de umede. Secretarul i-a vorbit ceva a- vorbit şeful de sectar. A o-
spiritul unei înalte răspun­ nul acesta o agendă anuală lizărilor în producţie. Porni cu paşi mărunţi spre colo, despre drepturi şi în­ les 60 de oameni, toţi ti­ DEVA : t
deri, combatem stările de lu­ — a patra consecutiv — şi t prezent sîntem în mă­ poarta minei. Nu mai voia datoriri. Dar mai mult ? neri, absolvenţi de liceu, sa ( tria) ; Din
cruri negative. două foi volante, şi ne-am sură să punem în funcţiune să-şi amintească de nimic. Mai departe ? „Nici o acti­ se califice pentru complexe , ta) ; HUNI
Bazinul de
Ne străduim şi am reuşit propus ca în preajma zilei un op arat de testare a' cu­ Simţea o umilinţă. ,,Unde vitate" — ii strigase Mere- mecanizate şi combine. E- I căra) ; Sal'
în bună parte să facem din minerului să edităm o nouă noştinţelor în domeniul pro­ fugi, Matei ?" strigase un uţâ de la abatajul vecin. rau moderne şi lui tare il k ta) ; şi a
sala de apei, care este locul foaie volantă. Minerii noştri ortac. N-avea decit să stri­ Individualist I Ce-o fi aia ? plăceau. Apeşi numai pe I miilor negi
I rul) ; PET
cel mai frecventat, un punct s-au obişnuit cu acest mic tecţiei muncii, care dorim şi ge. Treaba lai unde fuge — il necăjea sfrijitul de manete şi butoane. Asta ,, ţistul, pilot
de propagandă activă, prin ziar al for care ajunge în sperăm să fie cel mai bun şi de ce fuge. Ce să bagă Puican. A mers cit a mers da, muncă de miner. Tare rca) ; Ca
toţi in viaţa lui ? Viaţa lui pină l-au prins cu vocea. ar fi vrut să-l propună şi I (7 Noicmbr
* publica) ;
— acea 'înşiruire uniformă Da. Cinta. Ştie să cinte. pe el. Dar nimeni nu s-a I tea (Cuitu:
I riea (Mun
J CAN : Coi
rese) ; LO]
CMD ATINGI CERUL CU MINA ( ureche (M:
A
, LA:
I (Muncitore.i
I SA : Uri
v (Muneitores
de zile şi nopţi — îl privea Cintă - Irumos şi asta tără gindit. Atunci se propusese
A dispărut
pe el, pe Matei Slăvii, pe laude. Vino, tovarăşe, in singur. Vocea lui, lingă vo­ I bric) ; BR.
nimeni altul. Munca lui, brigadă ! Vino, tovarăşe la cile lor, toate aprinse, zgo­ k de ia Sara.
roadele muncii lor, ii privea club ! Citeşte, nenicule ! Al­ motoase, a sunat ca o pia­ I şic) ; GUI
| siune prim
pe ceilalţi. Dar viaţa lui, tul : — De ce ai făcut o tră aruncată intr-un puţ, k rut) : ORA
universul lui de ginduri, as­ nemotivată, Slăvii ? Abo- ducindu-se cu zgomot cu j de timp (i
ta nu, n-are nimeni dieptul nează-te, ortace la ziar! Ri- tot pină in fundul pămin- J te, mare e
k căra) ; GE(
să-l judece. „Te-ai supărat dică-ţi nivelul I Vino, orta­ tuiui. Ciţiva ortaci au rîs. | Jonathan, .
ca văcarul pe sat" — auzi ce, la şcoala de calificare, Inginerul şef a luat cuvin- f sa de culţi
Slăvii vocea lui Sălăgean, că n-o să ieşi la pensie va­ tul : „Nu sint de acord". k Condurul s
şeful de brigadă de la fron­ gonetar ! Aşa, zi cu zi, se „Nu muncesc ?" — sărise riile t-Il (P
tal, „Ai trintit uşa şi ai ple­ băgau ortacii in sufletul lui ca ars. Vocile răspunseseră I Mele.„iile n
* LAN :
Gi
cat, adăugă Sălăgean. Şlab intrind in toate rolurile, să­ limpede. Nu-i deajuns. Nu • cultură) ;
te lauzi, Slăvii ! Şi eu care rind prin toate suitoarele. te-ai calificat, nu participi ţ pioară sau
x 1L1A : Sca
te credeam — văzindu-te Colac peste pupăză, azi : la viaţa culturală, nu gin- | mina) ; ’]
mereu singur, singur cu glo­ „Inscrie-te la şcoala de deşti, sau gindeşti fără I D’Accjuislo
întreprinderea minieră Uricani. durile tale — om serios !“ combainer ! Avem nevoie să-ţi ştim şi noi gîndurile.
„Ce te bagi ? Ce-ţi pasă ? de combaineri". „N-am timp De la un miner, azi, cerem
1---- - Si ce dacă nu sint om se­ tovarăşe Sălăgean". Minţise. muncă, cerem ginduri, ce­
rios ?" Timp avea. Dar socotea că rem o participare conştien­
Multe ar li vrut Slăvii să-i
Oameni de folos, oameni de nădejde răspundă şelului său de meseria asta nu-i de el. II tă. Conştiinţă I Timpul 1
chemaseră la şedinţă. O să
— Unde te duci Slăvii ?
brigadă, dar Sălăgean se te critice, ai să vezi, ii — strigă inginerul şei vci- ziua de 5 i
duroasă, ci
urcase in autobuz. Toate ii strigase şetul de schimb, zindu-l că intră iar in
De fiecare dată, gindin- alţii prin împrejurimile sa­ nă de 20 de tone, a par­ mergeau pe dos în ziua a- bucurindu-se parcă. Şi se curtea minei. Slăvii, ştia el noros. Vor
du-mă la acea tamilie cu tului natal. Ce e bine şi curs citeva sute de mii de ceea. Liniştea din abataj, dusese. Şi acolo ce să vezi? bine unde iuge. Avea un izolate de )
descărcări
nouă copii din satul natal, irumos că nu uită de unde kilometri pe toate magistra­ şedinţa aia, acum Sălă­ Erau de faţă nu ştiu ciţi to­ gînd. Un gind pe care tre­ Vintul vr
satul Boz, am avut clipe au plecat şi cînd au un lele ţării. Şi, aşa cum spu­ gean... Trebuia găsit un ţap varăşi. Nimeni nu l-a luat buia neapărat să-l spună cu intensif
de mare bucurie şi lumină. pic de timp liber se reped nea, „meseria de şoler nu ispăşitor. Avasiloaie. Din in seamă. Nimeni n-a văzut tuturora : viaţa lui, abia a- din sud şi
Tempera
De bucurie şi lumină iiirrd- spre sat. l-am întilnit nu e chiar uşoară, mai aies \ cauza lui Avasiloaie păţise că a venit, că e prezent, că cum începe, aici a început, să, noap'
cînd intemperiile vremii se tot. Şi Sălăgean era vino­ participă, că simte. A vor­ intr-o zi de mai, şi aidoma grade, ia
ţin lanţ". Ceilalţi fraţi, Ion , 30 grade.
vat. Şi llie Puican şi Arnău- bit inginerul şei despre me­ ierbii care creşte, se Înalţă
şi Tovică sint maiştri, • losil \ tu. Şi toţi ceilalţi. Auzi in canizare. Despre policalifi­ in liecare primăvară, viaţa DE LA CEh
electrician, iar Petru, după i urechi vuietul a sute de care. Cu exemple concrete. lui are un sens. Nu mai
ce şi-a stislăcut stagiul mi­ voci. Voci. Voci'. Fiecare vo­ Nici la exemple rele nu putea intirzia cu calificarea. A PĂI*
litar, a urmat o şcoală de SEIS
că vreme de zeci şi zeci de puţine ori şi întotdeauna ce venea cu timbrul său, cu l-au dat. S-a vorbit de com­
de ani, această familie se am înţeles din vorbele lor subofiţeri de miliţie şi, in anumită greutate, cu anu- baineri. Ce era să ia el cu- DUMITRU DEM IONASCU Centrul
înscrie in istoria satului cu că aceşti ani ai socialis­ prezent este repartizat la mintului şi
Bucureşti j
cei mai mulţi copii. Ieri co­ mului, le-au adus realizări postul de miliţie Zam. Fe- . iulie 1978, ■
pii, azi oameni maturi. Oa­ frumoase in viaţă. Dacă tele, două sînt harnice coo- \ OSPITALITATE întîmpinat prin lucrătorii staţiunii. Să nu nute şl 12
meni cu familii, cu rosturi părinţii lor au dus-o greu, peratoare, iar una lucrează i vorbesc de mîncare. Noi acasă mîncăm dus un cui
şi ţeluri in viaţă. _ S-au îm­ iată că vremurile noastre la C.F.R. ' j came de 2-3 ori pe săplămînă. Aici n-a cu cpiccnli
prăştiat, aşa cum'se intim- au intors totul în favoarea Nouă fraţi, nouă oameni 1 Anul acesta mi-a-m petrecut concediul la trecut o zi din cele 18 să nu fi primit de cea avînd
4,2 grade j
plă în viaţă, liecare pe omului. Băieţii, care răs­ de folos şi de nădejde a- * Geoagiu-Băi, la tratament. De cînd n-am trei ori pe zi carne în diferite preparate. şi adincimi
unde a crezut că poate li pund şi azi la numele de colo unde îşi au rostul şi \ mai fost pe aici, multe lucruri s-au Lucrez ca sculer la I.M.M.R. Simeria. So­ tensitalca
de folos şi îşi poale des­ familie Popa, s-au calificat schimbat în bine. De la început, în sala ţia este lucrătoare în comerţ. Ca oameni trală a fot
seara Meri
făşura cit mai bine mese­ în diverse meserii, lată-i, locul de muncă. \ de recepţie am fost primiţi cum se cuvine. ai muncii ne exprimăm satisfacţia pentru Cutremui
ria şi puterea de muncă. Miron şi Gaşpar sînt şoferi. MIRON ŢIC ) Imediat am fost preluaţi de medicii sta­ felul în care am fost primiţi şi trataţi. simjit in
s-au prodi
Unii s-au stabilit in Deva, Miron lucrează pe o maşi­ ziarist colaborator î ţiunii, ne-am aşezat intr-un apartament riale.
confortabil. Oriunde ne-am dus, la baie, (IONEL COMAN, sculer Ia I.M.M.R. Sime-
la tramanent, la masă, ospitalitatea ne-a ria).