Page 11 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 11
428 • MIERCURI, 5 IULIE 1978 Pag. 3
’l Examenul de diplomă —
lUftaE
i spre integrarea în producţie
i;
(Urmare din pag, 1) prin faţa comisiei, dar şi în vederea obţinerii unei vi
„Cu ol- autorii lor au făcut dovada
de glu- teze de 50 m/lună săpare şi
practice, ale hiineritului. Pe unei temeinice pregătiri. betonare". Fiecare întrebare
bază de grafice, planşe de Temele proiectelor din a- pusă de membrii comisiei a
•rogranm- situaţii, planograme, scheme cest an n-au mai avut se primit răspuns documentat,
ale unor metode de exploa- crete pentru absolvenţi. Pen fiecare răspuns a fost dova
tare şi alte materiale de tru că au fost cunoscute de da palpabilă a stâpînirii pro
a gerrna- monstrative, in care cerceta ei nu numai prin documen blemelor ridicate. „Excelentă
ialiste ; rea se intilnea cu producţia tare şi cercetare, ci şi prin idee", „Excelent răspuns !"
ucatie ; printr-o lucrare concretă, ab mijlocirea practicii efectuate Asemenea afirmaţii ale
i roniâ- solvenţii îşi susţineau, siă- în producţie. Cele 13 săp-
iifruuiări membrilor comisiei merită
pini pe probleme, proiectele tămini de stagiu de produc consemnate. „Lucrez de 7
iarabobo; de diplomă, Întrebările mem ţie in unităţile miniere, e- ani la sectorul de deschideri
tru vii- brilor comisiei ii trimiteau la fectuate numai in ultimul an şi pregătiri şi m-a interesat
gindire logică, la analiză, la de studii ,i-au familiarizat şi mult tema pe care am abor
loexprcs;
lorice ; găsirea variantei optime de mai mult cu problemele mi dat-o — ne-a mărturisit
rezolvare a unei probleme niere, i-au implicat direct la Huszar Ernest. Conducerea
sau alta. ,,Mecanizarea tăie cunoaşterea şi rezolvarea lor. minei mi-a aprobat coordo
•tice
rii, susţinerii şi a transportu Această implicare s-a relevat narea acestei lucrări de a- Un gospodar de frunte
lui la abatajele din stratul 5, deosebit la studenţii seralişti. dincire, pentru că tema a
>ri“. „3u* bloc VI A Vest, sectorul I al Am trăit bucuria de a vedea avut mai multe variante iar Hunedoara. Oraşul side
- capro - l.-M. Livezeni" (lucrarea ab pe chipurile membrilor co eu am căutat-o pe cea mai din comuna
diourilor solventei Magdalena Gruber), misiei mulţumirea pe care economicoasă dar care mă rurgicilor de pe Gemă
cricaue ; îşi adaugă noi frumuseţi
„Proiectarea circuitului puţu le-o ofereau răspunsurile do reşte şi viteza de avansare.
lui orb nr. 9 la orizontul al cumentate ale unor absol Media pină acum a fast 35 arhitectonice, ce fac din lunca Cernii de Jos
Xll-lea de la I.M. Aninoasa" venţi seralişti ca Teodor Cal ml/Jună, după varianta pro „Cetatea de foc" o loca
(loan Constantin), „Proiecta da sau Huszar Ernest. In pusă de mine se poate a- litate ca adevărat moder
rea staţiei de pompe de la faţa celor 9 planşe, Huszar junge la 76 mlflună". nă. Şalele comunei Lunca mult de 25 la sută din
orizontul 16 puţul 3 Ghelari Ernest îşi susţinea foarte do Un singur exemplu prac Cernii de Jos sînt locui prevederile anuale.
pentru un debit de 450 cumentat proiectul „Stabili tic dintre sutele pe care le-au te de ţărani harnici şi Consultind evidenţele,
00 Ka- Foto : V. AZUGEANU pricepuţi, majoritatea din
:(ii ; i,oo mc/h şi a lucrărilor miniere rea variantei optime de a- relevat, la Petroşani, exame tre ei avînd ca ocupaţie responsabilul centrului
Revista aferente, post-staţie-trafo" dincire a puţului cu schip nele de diplomă realizate în ne-a prezentat ciţiva din
il mclo- (Maria Mariş Florea) şi alte Lonea 2 intre orizonturile noua concepţie a învăţătnîn- de bază creşterea anima tre cetăţenii cu contribuţia
de ştiri; lelor. Această îndeletni cea mai însemnată la re
ultători- teme n-au trecut deloc uşor 400—200, respectiv 330—130 tului nostru. cire străveche este prac
e ştiri ; alizările amintite. Intre
olcloric; ticată cu multă dăruire şi ei se află Gheorglie Su
ciallste ; I tivului fabricii au partici pasiune şi de către Gaş-
•i ; 11,05 pat la dezbatere Maria Co- r CINSTE Şl OMENIE promisiuni., nu se face ţ par Lupulescu. El se si san (din satul Negoi), ca
tr ; 11,35 jocaru, Rodica Serghi, Ion lumfnă. tuează in rîndul cetăţeni re a predat produse în e-
adio-TV şi Doina Babacu, Victor La serviciul miliţiei din \ lor care an de an con echivalenţa a 800 l lapte,
1 ; 12,05 Capră şi Iosif Raduli. (A- Orăştie s-a prezentat în- PESCĂREASCĂ, t Siminic Onea (Negoi) —
clorului DELA HOMORODEANU — DAR NICI CHIAR AŞA ! > tractează şi livrează la
e inter- PROCES responsabila cinematografu ir-una din zile cetăţeana fondul centralizat al sta 600 i, Maria Lupulescu
l 1 123; lui „Flacăra" Hunedoarei. bina Călmescu din blocul tului însemnate cantităţi (Meria) — 400 l, Dumitru
ir ; 16,00 CINEMATOGRAFIC 6 ap. 28 de pe strada Parte din iarba crescu- ţ Şendroni (Lunca Cernii
„AMFITEATRUL de carne şi lapte, fiind
Coordo- Cinematograful „Flacăra” Pricazuiui. „Am găsit a- tă de-a lungul digului de i cunoscut şi apreciat prin de Jos) — 600 l, Ion O-
',00 Bu- din Hunedoara, în colabo ARTELOR" ceasta sumă de bani şi, pe malul Mureşului (zona ' prişoni (Gura Bordului)
,05 Odă rare cu colectivul fabricii Devei) a fost cosită, usca- \ părţile locului ca un cres — 600 l şi alţii.
) Inter- de încălţăminte „Corvinul" La Casa de cultură din cum nu ştiu cine e păgu cător de animale de frun
lopular; din localitate, a organtizat Deva a avut loc recent başul, vă rog pe dv. să-l tă şi „clădită" în căpiţe t te. In anul trecut, din Gaşpar Lupulescu este
10 Viers un proces cinematografic manifestarea „Amfiteatrul găsiţi şi să-i daţi banii. şi clăi. Intr-o noapte, o * şi un bun gospodar al sa
î joc ; pe tema : „Prietenie, dra artelor", ediţia lunii iu claie a dispărut. N-au ţ gospodăria personală el a
ilul le- goste şi răspundere în via nie. In program — litera Suma respectivă se află predat în baza contracte tului, participînd activ şi
jonore ; ţă". tură, muzică, artă popu lual-o apele Mureşului, i mobilizîndu-i şi pe alţi
l ; 23,00 Procesul a avut ca bază lară ş.a. Invitaţii serii — ele n- aveau acces spre } lor încheiate trei capete
; 23,25- de discufie filmul româ sculptorul Nlcolae Adam ea. „Minunea" aparţine 1 tineret bovin în greutate cetăţeni la acţiunile ce
al noe- nesc „Regăsire" şi a fost din Orăştie şi cunoscutul totală de 1 360 kg, un porc sînt întreprinse pentru
condus de juristul Ion artist amator, arhitectul pescarilor nocturni care ţ şi 400 I lapte. In pluSj mai înfrumuseţarea acestor lo
Cichi, iar din partea colec Liviu Oros din Deva. au transformat-o in aco trebuie amintit şi faptul calităţi situate în zo
consemnată la C.E.C. in periş pentru o colibă con că a valorificat prin coo
munte.
contul miliţiei întruclt pă struită ad-hoc pe malul \ peraţia de consum canti na de meritele, Recunos-
comu
cîndu-i
gubaşul nu a apărut, bi riului. Cînd au aliat cd l
FOTOCRITICA tatea de 10 000 kg lin. Nu niştii l-au ales ca mem
na Călinescu insă are i s-<a descoperit destina- ?
Pe platforma siderurgică de la Călan se află două mari consemnată în „contul" ţia, autorii i-au dat dru- 1 s-a lăsat mai prejos nici bru in comitetul comu
lă (Pa- utilaje care sînt scoase de mult din uz. Aceste zeci .de tone in acest an cu contractă nal de partid. Sarcinile ce
:e (Ar- de metal vor fi acoperite cu pămînt de către constructor, său, un cont ai cinstei şi mul pe apa sîmbetei (ai rile. i se încredinţează le în
Ma- care execută săpături in jurul lor. omeniei, încă o faptă se citi Mureşului). Pescă- t
i (Fla- De ce uzina „Victoria" nu predă acest metal la I.C.M. ? demnă de prevederile co rească, pescărească, dar 1 Pe lingă creşterea ani deplineşte în condiţii bu
Q (Ar malelor, Gaşpar Lupules ne. O dovadă în acest
ia lă- dului nostru etic. nici chiar aşa ! \ cu îndeplineşte — în con
tructo- diţii bune, spun sătenii — sens o constituie şi răs
Poli- ANIVERSARE DIN CAUZĂ DE DROJDIE * punsul faptic la indica
(Upi- şi funcţia de responsabil ţiile izvorîte din cuvînta-
nisip al centrului de preluare a rea secretarului general
a (Kc- Peste citeva zile — in In centrul vechi al Hu- î
Pun- * * ;.........5 10 iulie, mai exact — se nedoarei se află un chioşc } brînzeturilor. Zilnic el al partidului, tovarăşul
a glo- vor implini 2 luni de cînd care vinde gogoşi (ade- J străbate zeci de km cu Nicolae Ceauşescu, la
VUL- căruţa pentru a colecta
mcito- iluminatul scării A a blo vârâte !) şi răcoritoare, ţ Consfătuirea de • lucru
arc la cului 97 .de pe bulevardul Dar deşi deschide la 6,00 i brînza telemea de vaci consacrată problemelor
>ETRI- Convin nr. 1 din munici dimineaţă,... procesul de J iar vara caşul de oi de la agriculturii, din 1-2 fe
pecete
1NOA- piul Hunedoara a încetat producţie propriu-zis în- ţ gospodăriile populaţiei. bruarie a.c., referitor la
» vină să mai funcţioneze. Oa cepe cam după o oră şi 1 Deseori poale fi văzut în sporirea aportului gospo
:Am : menii ce locuiesc pe sca jumătate, două ore. „Du- ; satele Meria, Gura Bordu dăriilor populaţiei la dez
loicm-
i -nlatul ra ce se scufundă in bez rează mult — ne spunea i lui sau Negoiu, care sînt voltarea sectorului zooteh
ia ro- nă odată cu lăsarea se vinzătoarea — deoarece j ţ situate la cile 12-22 km nic şi a contribuţiei lor
: Mi- rii, n-au stat cu miinile drojdia este de slabă ca- — distanţă de centrul de la constituirea fondului
Mine- in sin. Au reclamat la a- litote". Ne-ain convins vă- l
Floajv» preluare. De la începu centralizat de produse a-
Fagos- sociaţia de locatari, la zînd citeva pachete de ţ tul acestui an în comuna groalimentare al statului.
(Fla- I.G.C.L. şi solicitările lor drojdie. Era neagră, cu 1
: : Ah au fost întîmpinate cu po termenul de garanţie mult ţ Lunca Cernii de Jos s-a
(Ca- preluat brînză telemea în N. TÎRCOB
TEG : liteţe. De peste tot li depăşit. Se impune o in- t echivalenţa a 19 000 l lap ION COJOI
ii, se- s-a promis, dar numai cu lervenţie, nu... gogoşi ! ) te, ceea ce reprezintă mai ziarist colaborator
RAZL;
CA- I
îa de
Ari-
eşul) ;
(Lu-
Salvo
intervenţia ziarului.
victoria Căian: Prima dată peste 33 de puncte...
La aproximativ o lună cînd ziarul a întreprins — Da. Ei bine, căutînd
de la apariţia articolului ancheta'. prin comună am găsit două Victoria Călan, la a patra simite în legătură cu şansele Gruber, Dina şi Mravuşka, —
enlru „Ce servicii fac populaţiei Pentru a afla concret ca fete care ar vrea să lucre prezenţă in divizia B, a reu sale în campionat. De unde a- întors în sfîrşit la locul con
ceşte atuuri ? Victoria Călan a
şit, pentru intiia dată de la
sacrării
Practic
Victoria
sale.
î căl- prestările de servicii din re este situaţia actuală a ze în aoest atelier, cererile promovare, să depăşească con demonstrat în acest campio n-a pierdut. Poate chiar a cîş*
)orar comuna Dobra ?“ am fost prestărilor de servicii, am lor sînt la mine. Pe cea diţia celor 33 do puncte cu ca nat, mai cu seamă in tur, că tigat valoric, pentru că între
verse re a încheiat constant prime un lot — în mare acelaşi din timp au mai crescut şi junio
;c de din nou în looalitatea a- discutat şi cu loan Handăr, care o s-o încadrăm, o le trei campionate. 33 de campionatul precedent — este rii Buzduga şi Bejan. Şi to
mintită. Ce măsuri s-au preşedintele cooperativei. vom trimite la Deva, pe puncte (cu caro a încheiat pe capabil, prinlr-o pregătire fi tuşi Victoria a avut un retur
erat, luat pentru îndreptarea si — M-aţi găsit tot aici, timp de 6 luni, să se cali locul 12 in 1974—1375 ; pe 10 zică bună, dar şi printr-o pre mai slab. Echipa a pierdut ce
>rare tuaţiei criticate în articol ? fice — am şi vorbit cu în 1975—76 ; pe 11 în 1976—77) gătire moral-volitivă deosebită, va — nu numai 5 puncte aca
să, fără să mai aducă din de
Tovarăşul Adrian Costa, U.J.C.C. în acest sens —, au reprezentat, se parc, „nor să pună in valoare potenţo plasare. A pierdut mai mult
ma de rodaj" timp de trei ani
primarul localităţii, ne apoi vom redeschide ate în „B", prin caro Călanul a din ambiţie, dui dăruirea in
spunea : Pe urmele lierul de coafură. Să ştiţi încercat o consolidare a pre SINTEZE joc şi, am spune, că aceste
pierderi la factorul moral-voli-
zenţei sale la nivelul eşalonu
— Articolul a avut ma că articolul ne-a determi lui secund al fotbalului nostru ÎN POST-CRONICĂ tiv s-au datorat tutei pretim
re ecou în comuna noastră materialelor nat să ne revizuim preocu — lucru reuşit, în sfîrşit, in LA CAMPIONATUL purii automulţumiri cauzate de
ii CA situaţia foarte bună cu care a
şi chiar şi în comunele în parea pe linia prestărilor recent încheiata ediţie. Prac DE FOTBAL încheiat turul. De asemenea,'
evoluţia
însă
tic
bună
mai
vecinate şi, firesc, a deter publicate de servicii, în sensul îm în acest campionat este re conjunctura returului, cu me
minat o serie de măsuri bunătăţirii ei. Astfel, ne zultatul unei comportări apa ciuri grele acasă (cu F.C. Baia
menite a scoate prestări rent dc excepţie, surprinzătoa practic necunoscute ale unor Marc, C.F.R. Cluj-Napoca şi
Pă- străduim să ridicăm calita re, in turul întrecerii, cînd a jucători. Cu un portar de va Mureşul), a condus echipa spre
din le de servicii din impas. dar în curând mă voi mu tea activităţi tuturor sec cucerit 6 puncte în deplasare, loare — Hlopcţchi, o linie do mijlocul clasamentului returu
irţi 4 — Care sînt acestea ? ta, lăsînd spaţiul liber cu un punct mai puţin decît fundaşi solidă, în caro uneori lui. Dar, în ansamblu, Victo
mi- pentru atelierul foto. E o ţiilor,' să ne îndeplinim CJF.R. Cluj-Napoca, una din il găseam pe Şchiopu libero — ria Călan a avut cea mal bu
pro- — Am supus activitatea planul la toate atelierele pretendentele la titlu . O zes post inedit pentru un fost gol- nă comportare de Ia promova
nînt cooperativei unei analize chestiune de câteva zile. La şi chiar să extindem sfe tre „de iarnă" care a făcut geter —, o halfie în care Na- rea sa in „B“, datorată omo
ran- în biroul executiv al con frizerie am angajat un om, din Victoria Călan nu numai nos este un excelent om de genităţii Iotului, pregătirii şl
. de aşa că activitatea s-a ra serviciilor. In momentul o... surpriză, ei chiar o reve marcaj şl o înaintare cu trei... ambiţiei din tur — ambiţie
hter siliului popular comunal. de faţă ne preocupă des laţie, atît prin victoriile în înaintaşi' de meserie — Tătîrcă, deopotrivă a asociaţiei, a ju
m- Cu acest prilej conduce schimbat în bine. In ce deplasare — la Reghin şi la Rizescu, Jean, Victoria Călan cătorilor şi, nu în ultimul
:en- rea cooperativei a fost priveşte pantofăria, deo chiderea unei secţii de Deva —, prin egalurile la Brad s-a impus în tur printr-un joc rind, a antrenorului L. Vlod.
pe tîmplărie şi a uneia de şi Cugir, dar mai cu scamă avîntat, dinamic, condus bine O comportare caro răsplăteşte
aspru criticată. I s-a im camdată pantofarul conti prin golaverajul pe teren pro de Şchiopu. entuziasmul suporterilor şl
re- pus să ia toate măsurile nuă să lucreze acasă, dar înrămat, venind astfel în priu 19—1 (in tur). Echipa c- Peste iarnă însă din nou strădaniile conducerii secţiei
Nu pentru.a asigura meseriaşii ne străduim să găsim alţi întâmpinarea solicitărilor diţiel 1977—1978, condusă de se contura o dezagregare a a- de fotbal, alo inimosului Can»\
ate- Ladlslau Vlad, a demonstrat cestui mecanism : au plecat din Trifan şl ale celorlalţi
de care duce lipsă şi să meseriaşi. cetăţenilor. forţă, omogenitate şl mal ales Merlă şi Minculescu la Cor- membri ai colectivului sportiv.'
redeschidă atelierele care — In articol se vorbea şi ambiţie în depăşirea condiţiei vinul. Se părea că defensiva
nu funcţionau în perioada de atelierul de coafură. TR. BONDOR proprii şi a pronosticurilor pe- va fi dereglată. Dar a venit, NICOLAE STANC1U