Page 14 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Cum acţionează sindicatele din Valea Jiului
ANGAJAMENTUL NOSTRU
11
pentru întărirea spiritului de ordine 16.00 Tel*
3fi,05 Tel-
16,35 Cur
şi disciplină in unităţile miniere? CE AŢI ÎNTREPRINS » CUM ACŢiONAŢI • CARE SÎNT REZULTATELE • ii 17.05 Cor, Rep
17.25
Zan
\ \ 17,45 Pul)
— Pentru început, tovară emisiunile staţiilor de radio Uneori munca de con 17,50 Teii
şe preşedinte, ce loc ocupă amplificare, gazetele de pe vingere — care trebuie să JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE o-ni<
problematica ordinii şi disci rete, cele satirice, panourile fie, prin excelenţă, străbătu- 1.8,10 Pro
plinei in activitatea sindicate „Faptul zilei", trimiterea u- tă de multă răbdare, de te ( I cori
lor miniere ? nor scrisori către familiile nacitate, de tact şi iscusinţă riţa
— De fapt, întreaga mun celor în cauză, vizite la do — este superficială, grăbită, • Semestrul I 1978 ® tura
că este subordonată îndepli miciliu, cai cu Ie economice pe cu destule elemente de for Rcşi
nirii sarcinilor de plan, iar cazuri concrete, din care re malism. Alteori, păcătuim 18.25 Rozi
aici un loc important îl o- zultă pierderile suferite de prin faptul că nu atragem (Urmare din pag. 1) In acelaşi timp, tot mai multe unităţi 18,55 Exil
cupă preocuparea pentru în în această activitate un nu economice îşi pregătesc condiţiile de II caii*
tărirea continuă a spiritului cei care absentează de la măr mai mare de oameni, derile de plan. Cu cele mai mari res trecere la săptămina de lucru redusă. Ia îioa.
de ordine şi disciplină, ca lucru şi altele. Mai slab, cu începînd cu conducătorii tanţe ia producţia fizică pe primul se tă motive care trebuie să determine o lţ20 1001
pîrghie importantă a succe mai puţină vigoare şi forţă de la toate . nivelurile, sau mestru al anului se înscriu întreprinde mobilizare exemplară a tuturor colecti 19,30 Te!(
sului. Atît consiliul municipal acţionează comitetele sindi- n-avem destulă promptitudine rile miniere din Valea Jiului (exceptînd velor de oameni ai muncii la îndeplini 20.00 Ora
cît şi comitetele sindicatelor şi fermitate ; multe fenome minele Uricani şi Paroşeni), I.F.A. „Vîs- rea integrală şi la timp a sarcinilor de 23.00 Telc
de la întreprinderile minie ne trec „neobservate” sau coza“ Lupeni, Fabrica de încălţăminte plan, la recuperarea grabnică a restan I I Far]
re acţionează pentru com sînt tratate cu prea multă Hunedoara, I.U.M. Petroşani, I.P.I.L.F. ţelor acumulate de la începutul anului. 22.05 Muz
baterea absenţelor nemotiva Interviu cu tovarăşul îngăduinţă. Haţeg. „Vidra” Orăştie, „Avicola” Min Obiectivul prioritar trebuie să-l consti porz
te, a încălcării normelor de — Ce credeţi că trebuie tia”, I.I.L. Simeria şi altele. De aseme tuie realizarea ritmică a producţiei fi- 22,20 Telc
partamentale de protecţie a MARCU BOANTÂ să se facă pentru creşterea nea, s-au acumulat nerealizări la o se ' zice şi a producţiei nete, în care sens ! i
muncii, a tehnologiilor de preşedintele Consiliului eficienţei muncii educative ? rie de alte sortimente între care : semi- trebuie acţionate ferm şi eficient toate
cocs, lemn pentru celuloză, ciment, ma
lucru, a neglijenţei, pentru municipal Petroşani şini şi utilaje pentru industria minieră, centuată a productivităţii muncii, redu \! m
pîrghiile principale : creşterea -mai ac
îmbunătăţirea calităţii cărbu al sindicatelor — In primul rînd, cred că
nelui, acestea reprezentînd trebuie să promovăm forme osii montate etc. cerea cheltuielilor de producţie şi în
cele mai frecvente abateri şi modalităţi care să implice După cum se ştie, odată cu luna iunie deosebi a celor materiale, folosirea inte BUCUE
de la disciplină. Alături de apropierea de oameni. Cînd a.c, s-a încheiat prima etapă de majo grală şi raţională a dotării tehnice şi a dioprogr:
asemenea direcţii mai avem cotelor de la întreprinderile spun acest lucru am în ve rare a retribuţiilor personalului munci timpului efectiv de lucru, asigurarea u- !! 7,01) Rad
vista
prt
în vedere şi ne străduim ca, miniere. Livezeni şi Bărbă- dere atît atragerea în aceas tor, s-au efectuat pregătiri intense în nui înalt nivel tehnic şi calitativ al tu melodiile
împreună cu consiliile oame teni. tă muncă a celor mai buni toate întreprinderile privind introduce turor produselor realizate. ştiri ; 9,<
nilor muncii, să asigurăm — Cum apreciaţi nivelul, tovarăşi din activul sindical rea, din această lună, a noului mecanism Iată cum se prezintă situaţia realizării r uluitorii,
de ştiri ;
condiţii cît mai bune de conţinutul şi profunzimea ac — maiştri, ingineri, tehnicieni, economico-financiar, în principal retri planului pe ansamblul economiei jude 10,45 A ti.
muncă şi viaţă pentru cei tivităţii educative, ţinind sea şefi de brigăzi — cît şi des buirea după realizarea producţiei nete. ţului în primul semestru al anului 1978. Buletin c
care vin să lucreze în Va ma de unele concluzii ale re făşurarea activităţii chiar la i comunist.
51,20 AV
lea Jiului, pentru stabiliza ţ REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE \ TV ; 12,d
centei plenare a comitetului locurile de muncă, în abata
rea forţei de muncă. 12,05 Din
municipal de partid care a je, acolo unde se hotărăşte lui nos
In aceste direcţii om acţio analizat asemenea proble soarta producţiei. Mai am în ţ I interpreţi
nat cu mai multă eficienţă me ? vedere, de asemenea, ca im- UNITĂTI CU REZULTATE BUNE \ i 1 la 3 ;
la I.M. Dîlja, Lupeni, Ani- — Deşi s-au obţinut une \ 16.00 R
Coordona
noasa, Petrila şi Lomea. Fa le îmbunătăţiri pe linia întă primînd muncii un mai C„S. HUNEDOARA 105,4% — „MARMURA” SIMERIA 16,40 Ins'
ţă de aceeaşi perioadă a a- ririi disciplinei şi ordinii, mai pronunţat caracter comba — cocs — 113,7% \ 17.00 Bub
nului trecut absenţele nemo avem destule abateri de la tiv, să luăm om cu om — fontă 103,1% 118,9% ^ Universul
tivate şi învoirile au scăzut norme şi reguli, cu consecinţe — ca să zic aşa — — oţel 101,6% I.F.E.T. DEVA Frumoasi
ră ; lft,00
mult. nedorite, atît pentru soarta şi să discutăm cu el mai pe — laminate 101,4% cherestea 100,8% \ Reflexele
— Ce forme şi mijloace îndelete, într-un spirit tovă buşteni 103% i Cadenţe
din cele folosite dau rezulta producţiei cit şi pentru cîşti- răşesc, apropiat, pentru ca — maşini şi utilaje pentru 106,3% — 101% / într-o or
’78 ; 24,00
te mai bune ? gurile oamenilor. Aşa cum a industria metalurgică 78.6% j 0,03—5,01)
concluzionat şi plenara co fiecare din cei ce săvîrşesc I.V. CALAN
— Folosim mai frecvent mitetului municipal de partid abateri să simtă că le — cocs 104,9% I.M.C. DEVA nocturn.
punerea în discuţia grupelor munca educativă pentru io- vrem binele, că le dăm o — fontă 104,6 % i I
sindicale a acelora care se armat 100,9% ,
staurareo ordinii şi discipli mînă de ajutor. Cred că uti- — maşini şi utilaje pentru 113.3% )
abat de la disciplină, mai a- nei ore încă multe carenţe, lizînd numai forme globale, industria metalurgică 104,5%
les a celor, oare absentează iar aici este implicată, evi — utilaje pentru turnare în 101,6% ^
nemotivat de la lucru. In dent, şi activitatea organiza adică cuprinzînd pe toţi cei oţelării 105,9% — 101,9% \
foarte multe situaţii colecti implicaţi dîrvtr-o dată, nu — semicoes 98,7 % — 101% j , DEVA :
ţiilor noastre sindicale. Cred depărtat,
vul îşi dovedeşte capacitatea că principala lipsă ce se mai este suficient. Oricum, tre UNITĂŢI APARŢINĂTOARE — materiale de construcţii 1 tria) ; 1
educativă, ajutînd pe mulţi buie să acţionăm mai dife C.M. DEVA din mase plastice 107,2% \ , n UN EDO.
manifestă în munca unor
ldei
oameni să se îndrepte. Mai sindicate în domeniul edu renţiat, de la situaţie la si — cupru în concentrate 1.01,7% ÎN rREPRINDEREA DE PLEU I şui (Flae
(Artî
folosim şi alte mijloace cum caţiei este^insuficienta preo tuaţie, de la om la om. — zinc în concentrate 110,2% A LEMNULUI DEVA * „ structorul
100 % _
— plumb în concentrate
sînt : sfatul omeniei, care de cupare pentru a găsi forme şi — minereai de fier preparat 109,8% 100,4% • Poliţiştii L,
1 (Unirea) ;
fapt este o discuţie într-un modalităţi de activitate poli Interviu realizat de — maşini si utilaje pentru T mobilier din lemn 113,4% J î (7 Noii
cadru mai restrîns, mai intim, tică eficiente. CORNEL ARMEANU ÎNTREPRINDEREA chimica ) Chitară (
industria minieră 97,2% ( PENI : .St
I.M. URICANI ORAŞTIE 102,6% | * rai) ; vi
— cărbune brut extras 105,1 % produse din mase plastice I (Muncitor
I Floare, la
LE. DEVA INDUSTRIA CĂRNII ! PETRII.A
— energie electrică 103,9% — 103,4% | te (Muncii
( SA : Re
UNITĂTI SITUATE PE LINIA DE PLUTIRE „ (Muncitor
\ A dispân
I iembrie) ;
I.M. PAROŞENI în concentrate 100,4% \ , de la Sar
.1.;
— cărbune brut extras 100,8% ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG l f siuno - prj
ŢESATORIA DE mAtase DEVA _ . „ rul) ; OR/
100 ,3% (
— ţesături din mătase 100,5% rc „ I < Patria) ;
I.M. BARZA IM - HUNEDOARA căra) ; Gl
— cupru, zinc, plumb — fier în minereu 100.2% \ Jonathan,
sa de
TKG : Cor
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ rul, soriiii
BRAZI :
* î albe : CA
COMBINATUL MINIER FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE (Cavi de
VALEA JIULUI HUNEDOARA le în cei
(11 lu.rie)
\ cărbune net 99,4% — încălţăminte diversă 55,8% \ fetul, au
I.F.A. „VÎSCOZA” LUPENI I.P.I.L.F. HAŢEG \ I (Mureşul)
— conserve din legume 88% . mouclie (1
LARI/: s
ţ — fire artificiale 92,5 % — conserve din fructe 51,7% \
(Muncitorc
l I.M.M.R. SIMERIA INDUSTRIA LAPTELUI SIMERIA l
/ — osii montate 80,8% — lapte de consum 90,8% !
— produse lactate *
.' I.U.M. PETROŞANI VR
proaspete 91% \
' — maşini şi utilaje pentru — unt 100,9% /
;\ industria minieră 75,8% — brînzeturi 171,4% > Timpul pr
I. M. Uricani. Iu brigada fruntaşă a lui Dumitru Bornoiu, o deosebită contribuţie ia iulie : Vreri
depăşirea sarcinilor de pian o aduc şi tinerii mineri. Fotografia reprezintă un obişnuit dialog REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ ALE ALTOR moaşă şi căJ
înainte de intrarea în mută a şefului de schimb Vasile Onisie , cu ortacii Ionel Hriscu si Ia- ma parte a
apoi va cie’
cob Trifoii. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK \ UNITĂŢI DIN JUDEŢ A CĂROR PRODUCŢIE FIZICĂ SE COMPUNE DIN Cerul se va
\ MAI MULTE SORTIMENTE şi vor cade:
\ sub formă d
J „Refractara” Baru 117,5% Trustul S.M.A. Deva 105% \ te de descăi
Izolat grindi
Se va înfiinţa o unitate ţ întreprinderea de producţie Cooperaţia meşteşugărească 104,5% ^ cantităţile di
Şi 25 1/mp.
l industrială pentru construcţii
întreprinderea viei si
Vîntul va
, căi ferate 116,8% vinului 102,4% \ derat la tare
pentru desfacerea pîinii ţ panificaţie Deva 113 1°/ Cooperaţia de consum 101,9% \ sud. iar apt
) întreprinderea de morărit şi
Temperaţii:
i Tipografia Deva 111,2% ..Vidra” Orăştie 96,3% \ fi cuprinsă r
Cu privire la articolul pentru desfacerea confec pe drept în ziar. S-a luat 1 „Plafar" Orăştie 110,8% Trustul I.A.S. Deva 68,5% ţ | şi 20 grade,
timpul 2ilei
..Numai ce trebuie, nu !“ ţiilor, legumelor şi zarza legătura cu unitatea de grade.
apărut în ziarul „Drumul vaturilor, fructelor, mă panificaţie, s-a închiriat j MUNCITORI, MAIŞTRI, TEHNICIENI Şl INGINERI ! Pentru 7 ş
socialismului", Consiliul runţişurilor etc. Este a- spaţiul de desfacere, este me în răcire
porâr noros.
popular al oraşului Orăş- în curs de mobilare şi în ^ Dacă primul semestru al anului 1978 a fost rodnic, cel de-al doilea poate fi .li ? J averse de pi
tie răspunde : „In piaţa cel mai scurt timp se va işi mai bogat în realizări! ) j descărcări e
de alimente a oraşului Pe urmele deschide o unitate pentru | Stă în puterea fiecărui om al muncii şi a tuturor deopotrivă die a face din ţ locuri cantdti
depăşi 20 1
funcţionează două unităţi desfacerea pîinii şi pro ţ fiecare zi de lucru o zi de succes, de a pune noi temelii, mai trainice, economiei I ore.
de alimentaţie publică, materialelor duselor de panificaţie. t judeţului nostru! La munte
care servesc atît mîncare In cc priveşte chioşcul i Dovediţi întreaga capacitate de acţiune şi energie creatoare în producţie pen- deveni instr
in curs de
cît şi băutură, iar în a- publicate de ziare şi reviste, ofici jtru a situa în continuare Hunedoara în primele rînduri ale întrecerii socialiste cădea ploi
propiere, la circa 200 me (între judeţele ţării ! ni ă de avers'
ul P.T.T.R nu are posi 1 descărcări ol*'
tri, pe strach, plantelor, devărat faptul că nu e- bilităţi pentru a-1 înfiin ţ Aplicaţi cu energie şi fermitate în activitatea unităţilor în care lucraţi noul * tâti’e de apă
xistă un centru pentru imecănisni economico-financiar, dovediţi intransigenţă faţă de lipsuri şi neajun t 30 1/nio în 2-
rna ' estă încă un bufet, ţa. In oraş sînt unităţi
desfacerea produselor de suri, munciţi astfel îneît trecerea la săptămina de lucru redusă să se poată efec s Vîntul va
îiat în piaţa de alimente panificaţie, a ziarelor şi pentru acest scop şi satis tua cu uşurinţă şi cu maximă eficienţă economică şi socială. cu rafale
din sud
mai funcţionează unităţi revistelor, lucru criticat fac nevoile populaţiei”. \ 1
4 * MHT , «NH» « .
