Page 2 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 2
Pregătirea temeinică a tu
ZIUA CONSTRUCTORILOR DE MAŞINI
turor condiţiilor impuse de
înscrierea octivităţii pe coor
donatele noilor indicatori de
pion — producţia fizică şi l'Eun
producţia netă - se face uUN
Realizări de seamă I. M. Orăştie - o unitate economică simbol simţită in toate sectoarele 8,00 Sportul
Exploatării miniere Ghelari
prin măsuri practice, menite 8.15 Tot înaii
3,10 Şoimii p
în întrecerea socialistă in ascensiunea industrializării noastre să adauge noi valori mine 9.20 Film seri
reurilor feroase extrase din
„1
Pii :
(Urmare din pag. 1) Oamenii au fost, Man. Şi lista ar putea con acest bazin metalifer. In a- Episodul
7v DE PRODUCŢIE torilor de maşini" cu re tinua... cest context, unul din obiec 9,43 Pentru <
Jtcavoastx
zultate bune în muncă. Ei unea ei l-a constituit în sînt, vor fi pilonul ★ tivele principale ale întrece 10.00 Viaţa sa
MĂRITĂ LA au încheiat. primul semes fiinţarea şi dezvoltarea de bază... rii minerilor, cu influenţă di 11,25 Bucuriile
intra
pe
înainte
de
a
^.U.M. PETROŞANI tru al anului cu o produc sectorului de construcţie a poarta întreprinderii am rectă asupro valorii produc 12.30 De straj;
13.00
Telex ;
ţie netă suplimentară în maşinilor-unelte, care a Cîteva zeci la început — numărat la parcare peste ţiei nete, îl constituie calita 13,05 Album c
în întîmpinarea „Zilei valoare de aproape 6 mi devenit sectorul de bază 40 de „Dacii", alte tipuri tea minereului livrat spre în 17.30 Daciada
constructorilor de maşini", lioane lei şi cu însemnate al unităţii, sectorul hotărî- cîteva mii astăzi. Cîteva de autoturisme, motocicle nobilare Uzinei de prepa 17,45 Publicitat
meserii rudimentar execu
la I.U.M. Petroşani au fost sporuri la principalele pro tor în schimbarea statutu te. Şi era la lucru numai rare de la Teliuc, obiectiv 17.50 Film sei
organizate în 28, 29 şi 30 duse : piese de. schimb în lui ei din fabrică în între tate atunci — prelucrători schimbul I, iar întreprin pentru înfăptuirea căr-uia maritimă
pisodul t
iunie zile de producţie valoare de 4 milioane lei, prinderea mecanică Orăş ai metalului prin aşchiere derea munceşte sistem in s-a trecut la aplicarea unor 18,40 Micul et
Adică
strungari,
astăzi.
mărită. în toate secţiile 6 tone de piese forjate şi tie, unitate nouă, de pres frezori, rectificatori, trata- dustrial, pe 3 schimburi, metode avansate de exploa 19.00 cel mici
Telejumî
întreprinderii s-a muncit matriţate, 710 vagoneţi de tigiu a ramurii construc mentişti, lăcătuşi, forjori, în foc continuu. „Trebuie tare a zăcămintelor, s-o în 19.30 Antena
cu abnegaţie şi dăruire, mină. toare de maşini din ţară ! turnători. Oamenii au să extindem parcarea, că tărit controlul calităţii pe Spectacol
fazele
procesului
de
ex
de mui
constructorii de utilaj mi crescut odată cu întreprin nu mai e loc. Mereu apar reşti ;
nier din Petroşani dove- SECŢII DE LA LV. Prima în judeţ, derea, s-au calificat, şi po- autoturisme cu „semnul tracţie concomitent cu creş 20.50 Film ai
dindu-şi încă o dată capa-, CĂLAN ÎN SPRIJINUL licalificat, s-au specializat. mirării" pe parbriz" — terea răspunderii fiecărei lywood,
citatea de acţiune şi hăr CONSTRUCTORILOR a treia în ţară... Alături de generaţia înce zâmbeşte inginerul Remus formaţii de lucru. Pr.Oilucţ,,
nicia în producţie. Ei au Mogoşân, de peste un de ţ&r ame
obţinut depăşiri de plan DE MAŞINI După unităţile de profil pătoare, prezentă şi astăzi ceniu inginerul şef al în 22.45 Telejum
între 15—18 la sută, cele Secţiile turnătoriile de din Arad şi Tîrgovişte, în bună parte la datorie, treprinderii. Dar spune „Vitrina IA
au crescut meseriaşi tineri,
mai bune rezultate fiind piese de schimb, cilindri I.M. Orăştie este astăzi a un mare adevăr al vie
înregistrate de colectivele de laminor, construcţii me 3-a unitate producătoare destoinici. 300—400 de oa ţii noastre : munca me 15,55 Telex ;
16.00
Emisiuni
secţiilor prelucrări la cald, talice şi atelierul mecanic de strunguri din România. meni se califică şi îşi ri reu bine făcută adu calităţii" maghiar:
construcţii metalice, meca de la I.V. Călan vin zi de Aici se produc astăzi strun dică nivelul profesional în ce bunăstarea fiecăruia 19.00 Cîntarea
nică şi altele. zi, în mod nemijlocit, în guri de repriză şi strunguri fiecare an aici. Din vechea şi a tuturor. Şi la I.M. O- 19.20 1001 de
paralele, reductori de tu gardă sînţ la locurile lor răştie munca se face bine, in acţiune j
ajutorul constructorilor de ordonat şi cu răspundere. 19.30 T ijurn
IN FRUNTE — maşini. Turnătoria de ci raţie, maşini pentru pre de muncă Mihai Grancea, Spre lauda lor, de „Ziua 19.50 Panoranr
SECTORUL II lindri pentru laminor, de lucrarea lemnului, 5 tipuri Ioan Savu, Aurel Domuţa, constructorilor de maşini", I 20.20 milia Roman-i
de prese mecanice, de lâ
I
VAGOANE MARFĂ DE pildă, a realizat planul lu 2,5 pînă la 25 tone/forţă. Ştefan Iovan, Ioan Dinşo- pe care o cinstim astăzi, dul 19 ;
reanu, Aurora Popa, Ioan
LA I.M.M.R. SIMERIA nii iunie în procent de 114 Marca „I.M.O." este dusă Popa I, Traian Mihuţ, Ni- colectivul întreprinderii se „Vitrina calităţii" de la mi- | 21.15 Mai avi
la sută, evidenţiindu-se în prezintă cu o bună parte nă, care urmăreşte îndea- » re ? ;
de strunguri, maşinile pen
Primul semestru al anu mod deosebit echipa con tru prelucrarea lemnului, colae Olaru, Ioan Curtea- din angajamentul anual proape preocupările din a- I 21.45 Cînteec,
lui a fost încheiat de co dusă de Ion Gheorghe. La presele mecanice, confec nu, mulţi alţii, comunişti, îndeplinit, angajament care cest domeniu, pune faţă în J ţoncte ;
lectivul de muncă de la turnarea pieselor de schimb oameni de nădejde, nucleu glăsuieşte : 1 000 tone con faţă două moduri diferite de I 22.00 Cadran
î.M.M.R. Simeria cu reali pentru industria metalur ţiile şi' construcţiile rncta- de tărie în întreprindere, fecţii metalice, 150 tone interpretare o acestor cerin- I 22.20 Telejum
zări notabile. La produc gică, inclusiv pentru repa iice şi alte produse în ca şi mai tinerii Iuliu Ji- piese turnate pentru ma- ţe majore. Aşa, de pildă, j
Egipt,
Grecia,
Tailanda,
ţia globală, depăşirile se raţiile capitale ale maşini R.P.D. Coreeană, Mongo fiaru, Nicolae Sicoe, Ioan şini-unelte, 100 bucăţi brigăzile conduse de Gheor- | JCAD
ridică la aproape G milioa lor, instalaţiilor şi utila lia, Cehoslovacia, Ungaria, Susan, Aurean Lueoi, Au strunguri, sporirea produc ghe Braşoveanu, lordache ‘
ne lei, iar la producţia jelor siderurgice proprii R.F. Germania, Iordania, rel Moise, Cornel Sasu, E- tivităţii muncii cu 1 la su Scînteie, Nicolae Chiţulean, I
netă sînt de peste 2 milioa s-au evidenţiat muncitorii Siria, Bulgaria şi în alte mil Stănilă, Victoria Boşo- tă. Sînt noi paşi pe drumul Petru Mihalcea şi multe alte , BUCUREŞT
ne lei. în acelaşi timp s-au din echipele lui Ion Băr- ţări. rogan, Ioan Licescu, Ioan împlinirilor... formaţii de lucru reuşesc ca, | cliojurnal ; 7
Radio
mieră
înregistrat însemnate eco boni, Ion Iovănescu şi Li- în paralel cu depăşirea rit- J recomandăm
bilc Richard. Construcţiile mică a planului producţiei t 8.00 Ilustrate
nomii la costurile de pro fizice, să asigure şi o colita- I Radioprogran
ducţie, iar productivitatea metalice pentru serpen te superioară minereului ex- I 10.00 Antolog
Te apăr şi
muncii ti crescut cu 4 la tinele elementelor de ră tras. Mai puţin exigenţi se * mea ; 11,00
sută pe lucrător. cire de la furnalele 3 şi 4, dovedesc în acest sens mi- | nul femeilor
instalaţiile de acţionare a nerii din formaţiile conduse , registrări de
clapetelor la cele două Iară ; 12,00 I
însemnate depăşiri furnale, piesele de schimb de Constantin Trifan, Virgil | toţi ; 13,00
DE PLAN LA ' Buzilă, Dumitru Măndoiu, ca- J 13,15 Coloana
zică folk ; 13
U.U.M.R. CRIŞCIOR pentru maşinile de frezat re în ultima vreme au depă- > lă ; 15,00
radiatoare au fost realiza şit în mod frecvent procentul I 1G,00 Sonorii:
Şi constructorii de utilaj te la înalţi indici calitativi de steril admis. Aceleaşi a- | ţâ ; 20,00 Ra<
minier de la Crişcior au de echipele conduse de Ion precieri sint făcute şi la ac- | Consemnări :
întîmpinat „Ziua construc Ionaşcu şi Ieronim Pescaru. tivitatea echipelor lui Dumi- » de dans ; 22,
22,10 Panora
tru Pînzaru, Ioan Vinţan, A- ţ 22,30 Est rad
ristide Cosma şi Gherasim * 24.00 Buletin
Adunare festiva Mureşan, care bat recorduri I 5.00 Non sto
turn.
nedorite la numărul de va- *
Ieri, după-amiază, la de către partidul şi statul gonete rebutate. »
I.U.M. Petroşani a avut nostru. A urmat un bogat In esenţă, aceste ultime e- j
Ioc o adunare festivă con şi interesant program ar xemple înseamnă tot atîtea *
sacrată „Zilei constructori tistic susţinut de către for deservicii făcute producţiei |
DEVA : Tr
lor de maşini". Participan maţiile întreprinderii. Azi, nete. Pe cînd vom avea oca- , Press (Patri:
ţii ia adunare au audiat o zia să consemnăm şi... seivi- I ou trei pece
constructorii de utilaj mi ciile formaţiilor mai sus a- J (A r t a) ;
expunere despre semnifi nier din Petroşani vor pe miniite, puse în slujba aces- | Rătăcire 0
caţia acestei zile — dreap trece împreună, de ziua > ■ tui indicator principal al pla- î ţie specia
tă cinstire adusă muncii lor, la locurile de agrement I.P.I.C.C.F. Deva, secţia mecanică. în foto : echipa de confecţii metalice condusă de nului de producţie ? tul); Impuşi
de lună
constructorilor de maşini din municipiu. Glicorghe Dărăban, exccutînd platforme metalice destinate exportului. leaş Gisca:
Foto : V. AZUGEANU SABIN IONESCU |
torul) ; PE'
tem brie (i
pioară sau
Bunul gospodar are de lucru iembrie) ; /
Veghe de noapte la sănătatea oraşului PENI : Cors
buzul“ (Rei
,:
Regâ/ ™
pe orice vreme picior ? (Mu
vV'u.
(Urmare din pag. 1) tar şl o moaşă. Ii găsesc pu meni cinstiţi şi harnici ai NEA : Aure
ţin mai relaxaţi pentru că Hunedoarei, cineva veghează (Urmare din pag. 1) ceste zile, cînd vremea fost închisă, doar casiera, rul) ; PETR
nu au avut în patru ore (le- Ia somnul şi lucrul vostru (Muncitoresi
r.i tocmai scăpase de aceeaşi cit trei chemări. Se vede şi în binele patriei 1”. Sora me n-a permis ieşirea in cîmp, Rozalia Costin, a fost ne Misterul lui
stare de comă. zimbeşte si chiar mi se spune că am ni dicală Maria Siceanu, care lucrat personal. Aşa aflăm să-şi dovedească vredni voită, din cauza noastră, citorei. ; I
e puţin tuiburată de lumina merit intr-o noapte liniştită trebuia să iasă din schimb la că munca în această uni cia şi în incinta unităţii, să piardă autobuzul de runcă jntun
puternică ce o inundă. Mă la urgenţa din Hunedoara. orele 23, pleacă abia acum Hunedoara... Şi, din şosea, bric) ; BRA
bucur sincer căci viaţa c pe Mă uit cu atenţie în micuţul ciad a ieşit din sala dc ope tate s-a rezumat la... pu care numai a curte de urcă munte
drumul cel bun la spitalul birou friguros unde sună raţie unde l-a însoţit pe me nerea la punct a hîrtiilor. buni gospodari nu arată. din autobuz chiar, se vede şic) ; GURII
din Hunedoara unde veghea telefonul in cele mai diverse, dicul ioan Micu. Este ora 24. Deci, munţă de birou. Vi La C.A.P. Hfişdat lucră gunoiul. în gura grajdului. primăvara <
ză medicul Mihai Poenaru şi tragice momente ale vieţii Consemnez o oră dăruită din norul) ; OR.
ajutoarele sale. Intre două unor oameni. Acolo sună te timpul ei liber iniei vieţi. neri nu s-a transportat nici rile stînjenite de starea Dar, vineri la C.A.P. Hăş- dc liirtie —
consultaţii, verificări ale stă lefonul cu nr. 11313, căutat guno.i în cîmp (joi s-au timpului au fost rezolvate dat era... închis, zi de re tria) ; Cinfe
rii bolnavilor do prin saloa cu înfrigurare de oameni, no O gravidă care soseşte cu transportat 100 de remorci), mai simplu : inginera şefă, paus. (Flacăra) ; i
ne, medicul Poenaru îmi şop tat pe toate cabinele telefo salvarea sparge firava discu Buzduganul
teşte că e foarte aglomerat nice. Urc iar iu secţii inso- ţie despre doctorul Boici şi nu s-a lucrat nici la plat care este şi preşedinta coo ★ — seriile I-'
miraculosul
lui
medicament.
tură) ; HA
spitalul din Hunedoara din de medicul Gheorghe Du Un alt cetăţean cu ulcer forma de gunoi, prevăzută perativei, Viola Viţă, a lip Acum, se pâre, starea riei (Popula
pricina faptului că nu există, mitru, ofiţer de serviciu. Văd duodenal imi stinge pornirea a se amenaja prin plan de sit din unitate (ni s-a spus timpului se ameliorează chii Schivai
deocamdată, spital judeţean la pediatrie cum stau noii războinică ce tocmai o pre investiţii. Asta, în timp ce ceva vag despre o învoire), vizibil. Este absolut nece CALAN : P
de mare capacitate. Aici vin născuţi, ca nişte jucării în găteam împotriva unor ro sar ca situaţii de genul ce ardelenii (C
şi bolnavii de la Haţeg, O- micuţele paturi. La Materni mane poliţiste. La ora 1 se vitele au fost aduse din brigadierul de cîmp, Gheor Salty (11 Iu
tate strigătele unei femei tabără şi, cum spunea pre ghe Moldovan, nici n-a lor semnalate să nu mai
răştie, Brad, Riu Mare — sparg toate proprietăţile an face linişte peste tot. Medicii Scharamouc
Retezat ctc. Revin jos la ur tifonice ale pereţilor şi a- de gardă se retrag intr-un fel şedinta, nu încap în grajd dat prin unitate. Contabila fie întîlnite I Acest lucru 1LIA : Un
genţă unde Gheorghe Rădoa- jung la noi. Mi se spune că de veghe-somn. Prima ce "de gunoi. şi casiera au plecat prin depinde însă' esenţial de (Lumina) ;
nc încearcă prin toate mij in curind un nou născut va dează somnului stomatologa noscutul dii
loacele să convingă persona vedea lumina lumii în acest Popescu. Asistenta Bobora Cooperatorii de la Băcia, sat după oameni, că secto acţiunea hotărîtă a pre rul) ; CHEL
lul de serviciu pentru a-şi miez dc noapte de vară. Sînt rămine să vegheze mai de mîndri, pe bună dreptate, rul zootehnic a rămas fă şedinţilor C.A.P., ingineri nul cu trei
vedea unchiul operat aseară emoţionat. Pc culoar ne în- parte. Patrulez încă o oră cu producţiile obţinute în ră îngrijitori. Drept care, lor şefi, celorlalţi factori le I-ir (M
la intestine. Cum asta nu se tilnim cu medicul Ion Micu. prin spital unde se face din
putea (am văzut şi eu sta A ieşit direct din sala de o- ee în ce mai linişte. Numai ultimii ani, puteau în a- după orele 14, unitatea a din conducerile unităţilor
rea bolnavului), omul a peraţie. Este chemat într-o supravcghetoarele se ivesc
rămas să vegheze pînă pe la altă sală. Intr-o clipă de ră cind nici nu te aştepţi Ia j iVRE
unei
sonerii.
După
sunetul
orele 23,30. îmi spune că axe gaz discut cu medicul Gheor
un unchi foarte de treabă. ghe despre cancer, despre orele 2 sun aproape jumătate
Nu apuc să mai zic nimic experienţa cercetătorului de oră după un taxi. Amar Acţiuni în folosul o^L, f ! Ţimpui pi .
nică amăgire. Am fost naiv
^ pentru că în sala de aştep Dîmboviţa despre care ziarele să cred că toată lumea este 1]>a z , iulie 1978
SG : I
n,
tare intră vai vîrtcj trei băr ne aduc veşti bune de care aşa dc corectă să vegheze la In zilele de 24 şi 25 iu ca, Alexandru Aron, Pas-. .‘ > fără nici o dense a frumoasă
J. e Sncăizeas,
baţi de cele mai diferite virs- toată suflarea pămintului es somnul oraşului. La somnul nie, un mare număr de ca Lidia, Căsălean Aivr’ hu \ e - ' * variabil,
te şl o femeie. Tatăl, doi te interesată. Interlocutorul şi nevoile de noapte ale ora M V "ui. Vînlul
m L-
—
cumnaţi şi soţia unui acci meu conchide : „Ah, ce bine - şului. Acest lucru nu arc ni cetăţeni din Vorţa, în r an Al r°r,’ 1^' de v ™ . .. ^ţiunc general &iab
a re
1
dentat. Toţi caută Îngrijo ar fi ca noi românii să-i dăm mic comun cu subiectul re frunte cu deputatul lor, Tamaş Lama?/; drumul patri °tieă con- minimă din
de capăt acestei plăgi infer
raţi către medicul de gardă. nale care este cancerul !” Şi portajului nostru despre niş Nistor Albu, au partici Pe o luţYC fără nici un com II X? a caprin
Cred că rar mi s-a intîmplat cititorii ziarului nostru sînt te oameni deplin conştienţi pat la lucrări de lărgire _____ îri?" ™>tru « grade, ia,
să văd atita unire, hotărîre de misiunea lor cum am în- pe vutilaje, numai cu _ ^ pentn, * - unei, Vmpui zile;
p« chipul mior oameni. Li convinşi de această marc ne tilnit la spitalul din Hune şi amenajare a drumului ortele clasice, lopeti 'si de grade.
din
ies
Cobor
cesitate.
şi
s« dau lămuririle necesare şi urgenţă. Uzina se aude de doara intr-o noapte de vară. Vorţa — Visca pe o Iun tirnăcop şi cu mu |tă bu- noastre 5 I Pent-n 3 şi
apoi pleacă cu toţii. Ies din de deal * s Vreme căir
parte. De Ia furnale vin zgo O noapte de vară în care am gime de peste 4 km.-"' navoinţă din partea cp' munte si le
urgenţă şi plec singur către mote caracteristice lucrului traversat oraşul către orele 3 fÎA ^ {“«. la urnei
PJaCG să f e
staţia dc salvare — foarte din plin. Lumea doarme, lu fără să întilncsc un om. Vă To- tăţenilor din‘această Par- dări ai ! bnni gospo- n Juiuj. Ceru) t
«r
rău amplasată, departe de mea lucrează, lumea veghea zusem însă destui în cele ţiune cetate^_ ' 10n ' a satului Visca ' A ' Josului din i t eptat şi y/■
u
urgenţă, de poartă. Aici stă ză. Nu ştiu de ce îmi vine peste 5 ore de veghe alături ghe], N* comuna Vorţa.
de veghe Maria Marcş tele să strig cuprins de răcoarea de medicii şi cadrele sanitare tui intervalul]
fonistă, trei şoferi, un sani nopţii „dormiţi şi lucraţi oa ale spitalului hunedorean. mu° imih!