Page 21 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 21
Proletari din foaie fărlle, unlfl-vă!
ANUL XXX
NB. 6 431
SlMBĂTA,
8 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
.............--- ijr
LA „GALA LAUREAŢILOR"
Formaţia de satiră $1 u-
mor a Casei do cultură a
sindicatelor din Petroşani se
află, astăzi, la Timişoara,
reprezentînd judeţul Hune
doara la spectacolul de gen,
televizat, „Gala laureaţilor".
Formaţia — condusă de cu
După primul semestru al anului noscutul textier şi interpret
Gcorge Ncgraru — evoluea
ză alături de. formaţiile dc
satiră şl umor din judeţele
Arad, Caraş-Severin şi Ti
miş.
Se impun măsuri ferme pentru DOTĂRI
Depozitul Varniţa al Bazei
aprovizionare
de
Pe
din
recuperarea restanţelor şi finalizarea ia troşani a fost înzestrat zi
lele trecute cu un cintar
basculă semiautomat de 20
dc tone şi cu o centrală te
timp a tuturor obiectivelor
Raportînd rezultatele obţinute în prima al anului, depăşindu-şi prevederile de plan
jumătate a acestui an la cele înregistrate şi realizînd in avans şi de bună calitate
în perioada similară a anului trecut se unele obiective. Alte întreprinderi şi şantie
poate aprecia că şi pe şantierele de con re de construcţii însă au menţinut lună de lefonică automată. Noile
strucţii s-a muncit bine. In cele 6 luni care lună ritmuri reduse în propria activitate, dotări îşi găsesc o largă
au trecut din 1978 s-a executat un volum acumulind restanţe la încheierea primei ju utilizare,' contribuind la re
ducerea timpului de efectu
de lucrări mai mare cu peste 374 milioane mătăţi a anului. în acest pluton se situează are a operaţiilor dc des-
cărcare-incărcare, uşurînd
lei faţă de cel realizat în primele 6 luni cu nerealizâri mai mari : I.E. Haţeg, C.S.
: munca oamenilor şi.sporind
ale anului 1977. Planul de investiţii al pe- Hunedoara, I.V. Călan, I.F.A. „Viscoia" Lu- ■ considerabil productivitatea
rioodei, majorat cu restanţele de recuperat, peni, Fabrica de tricotaj© Petroşani, muncii lucrătorilor din de-
Depoul coordonator C.F.R. Simeria. Comunistul Mihai Co
a fost îndeplinit în procent de 100,4 la su G.I.G.C.L. Deva, respectiv T.C, Deva, I.R.E. liba.'?, esto mecanic de locomo tivă cu abur, Diesel şi electri i pozit. (VASILE BELDIE, zi-
tă la total investiţii şi de 93,2 la sută la Deva, Grupul de şantiere Rîu Mare-Rete- că. In cei 13 ani de cind lucre ază pe locomotivă nu a pro | arist colaborator).
lucrările de construcţii cu montaj. zat, Şantierul T.C.M.M. Deva. dus nici un eveniment de cale ferată. O VESTE DE LA...
Privind planul acestui an însă, sensibil Foto : VIRGIL ONOIU TĂCĂŞELE
sporit faţă de cel din anul trecut, vom con Ce a evidenţiat prima jumătate a anului Recent, ansamblul folclo
stata că s-au înregistrat nerealizâri pe pri în activitatea pe şantiere ? Că nu s-a ac ric al căminului cultural
mul semestru, el fiind îndeplinit in procent ţionat cu toate forţele, cu suficientă fermi O zi înfr-o comună din comuna fUliţa a parti
de 90,6 la sută la total investiţii şi de nu tate şi insistenţă, motivîndu-se în fel şi chip cipat la tradiţionala „Ne-
dcie de la Tăcăşclc" (jude
mai 89,4 la sută la construcţii cu montaj. rezultatele slabe, restanţele acumulate. Nu ţul Arad). Programul pre
Cifrele statistice evidenţiază rezultatele su mai este timp de asemenea argumente. Certej—im nume ce va fi zentat de artiştii amatori
perioare în luna iunie, cînd planul a fost Am intrat din plin în a doua jumătate a liunedorcni s-a bucurat de
un deosebit succes.
depăşit cu peste 10 milioane lei, dar res anului. Vremea este prielnică unei munci
tanţele din primele luni ale anului n-au pu susţinute pe toate şantierele, la toate obiec j SPECTACOL FOLCLORIC
tut fi încă recuperate. tivele. Se impune mobilizarea energică a tu
Astăzi, Casa de cultură
Un mare număr de unităţi beneficiare de turor acelora care concură la realizarea in- Cînd' zici comună, auto le, ca un argument incon ! din Geoagiu-Băi va găzdui
investiţii, cum sînt : I.E. Deva, C.M. Valea vestiţiilor în judeţ, pentru recuperarea grab mat gîndul te duce la ima testabil a ceea ce tindem un spectacol folcloric, sus-
Jiului, I.M. Hunedoara, I.C Orăştie, I.M.C. nică a restanţelor, încadrarea tuturor lucră ginea patriarhală a satu şi facem — iată o imagi i ţinut de formaţiile artistice
Deva şi altele, ca şi unele organizaţii de rilor în graficele de execuţie şi finalizarea lui, cu casele, gospodăriile ne ce greu se poate supra i locale. Prin ţinută artistică
- şi repertoriu, spectacolul va
construcţii, între care : I.C.S. Hunedoara, la termen a obiectivelor din planul pe a- şi liniştea răsărite din i- pune peste cea care ge oferi oamenilor muncii a-
I.C.M.M. Petroşani, G.S.C.F.I. Deya, Şantie cest an, in paralel cu pregătirea temeinică, mensitatea verde a cîmpiei neric îmbracă noţiunea de flaţi la odihnă şi tratament
rul de drumuri şi poduri Deva etc. au înre în toate omânuntele, a investiţiilor anului ori dealurilor ce împrej- comună... momente folclorice autenti
ce din zona Geoagiului şl
gistrat rezultate meritorii în primul semestru 1979. muiesc localitatea căreia La Certej — a 9-a co Orăştiei.
i-au dat obîrşie din rodul mună din judeţ ca număr
UNITĂTl BENEFICIARE DE INVESTIT!! CU REZULTATE BUNE pămîntuiui. Cînd ajungi în al populaţiei — cu cei SUCCESELE
Certeju de Sus, satul de re peste 4 000 de locuitori, C1NEFOTOCLUBULUI
(în paranteze realizările la construcţii-monîaje) şedinţă a comunei, o astfel greu găseşti o casă, o gos „SIDERURGISTUL"
de imagine nu întâlneşti de- podărie în care cel puţin La festivalul filmului de
Combinatul minier „Marmura" Simeria 196,8% amatori „Ecran 5“, desfă
Valea Jiului 108,2% (102,6%) Ţesătoria de mătase aît estompată, mai mult un om să nu fie încadrat şurat la Reşiţa, pelicula „Şl
Centrala minereurilor Deva 102,8% (100 %) ghicită în spatele unor edi în unităţile economice şi aşa o pieptăna", realizată la
Hunedoara de Victor Mann
Deva 102,8% (101,6%) Inspectoratul silvic ficii specifice oraşului, sau instituţiile din sat, ori din şi Nicolac Busuioc, a obţi
pe dealurile din jur. O co
I.M. Hunedoara 108,1% (138,4%) Deva 104,1% (105,7%) localităţile învecinate. Dru nut premiul pentru cel mai
I.M. Barza 101,4% (116,9%) I.A.S. Hoţeg 113,5% (147,6%) mună în care trepidaţia rit mul ţăranului spre oraş, bun film de ficţiune al fes
tivalului.
I.E. Deva 107,8% (110 %) I.A.S. Mintia 100,1% (100 %) murilor industriale îşi înalţă spre industrie are, la Cer La Timişoara, la festiva
I.F.E.T. Deva 103,9% (131,5%) I.A.S. Simeria 100,8% (101,3%) zvonul deasupra localităţii, tej, începuturi acoperite lul „Foto-son ’78“, seria de
I.M.C. Deva 126,8 % (121,6%) „Avicola" Mintia 105,3 % o comună în care blocuri diapozitive sonorizate (dia-
pădurcnesc"
ton),
„Simbol
întreprinderea de lianţi de locuinţe, cu etaje, con NI COLA E STANCIU realizată dc Koch Hans a
strucţii industriale, conducte
Deva 106,3% (101 %) (Continuare în pag. a 2-a) cucerit premiul „Foto-son
aeriene, schele, mereu sche (Continuare in pag. a 3-a) ’78“. Felicitări !
Fiecare oră de lucru folosită la maximum
DIN CRONICA ÎNTRICIRII SOCIALISTE
pentru accelerarea ritmului la
MINERII CERTEJULUi către populaţie, mai bine de
200 000 lei suplimentar la
CONTINUĂ SUCCESELE producţia marfă pentru fon
ÎN MUNCĂ dul pieţii, 1,6 milioane lei la de măsurare a umidităţii în
producţia globală şi o creşte secerişul orzului! lanuri, interlocutorul nostru,
re a productivităţii muncii
Primii! semestru al anului, cu 8 la sută — sînt rezulta împreună cu specialiştii din
minerii de la Certej l-au în tele raportate, la încheierea unităţi, au avut tot timpul
cheiat cu realizări remarca primului semestru de mun Pe raza consiliului inter- ing. Virgil Tudan, preşedinte tura maturată, bună de recol controlul stării optime de re
bile. indicatorul producţie că. Un aport deosebit şi-au cooperatist Geoagiu, măsuri coltare. Aşa se face că în
netă a fost îndeplinit în pro adus comuniştii Elena Ivaş- le consiliului intercooperatist, tat, şi lucrind „în fiecare fe
cent de 129,1 la sută, pro cu, Ioana Stoinov, Ioan Vui- le organizatorice întreprinse , forţele mecanice existente la reastră cu soare" au reuşit cele două cooperative, tot ce
ducţia fizică — 131 la sută, pan, lulius Gherasim, Dorel înainte de declanşarea sece să recolteze orzul de pe 40 a fost bun de recoltat s-a
producţia marfă — 101,2 la Rotaru, Ecaterina Astăuş, rişului au creat condiţii ca S.M.A. — 13 combine — au recoltat, iar acum combinele
sută, producţia globală — Gheorghe Mara şi alţi coo fost din timp prezente în de hectare. De remarcat pro
105,6 la sută, productivitatea peratori meşteşugari. (VASI orzul să fie în întregime re ducţia de peste 3 000 kg la s-au deplasat la capătul al
muncii (valorică) — 101,8 la LE GRIGORAŞ, ziarist cola coltat de pe suprafeţele cu preajma lanurilor C.A.P. Ge hectar obţinută de pe 20 de tor tarlale şi cînd este ne
sută, iar productivitatea borator). cultură la umiditatea optimă oagiu şi C.A.P. Aurel Viai- cesar vor începe recoltarea.
muncii (fizică) — 100,3 la hectare la C.A.P. Geoagiu.
sută. în aceeaşi perioadă au a bobului. Cum ne spunea cu, singurele care aveau cul Prezent mereu cu aparatul După ce recolta a fost
fost reduse cheltuielile mate FONTĂ SI PIESE TURNATE strînsă de pe 47 de hectare
riale la 1 000 lei producţie PESTE PLAN în unele unităţi din cadrul
marfă. De asemenea, mine
rii au înscris în contul eco consiliului intercooperatist Si
nomiilor peste un milion dc La furnale şi turnătorii, meria, s-a trecut neîntîrziat la
lei. precum şi in celelalte sectoa
re de activitate de la între eliberarea de paie a terenu
prinderea „Victoria" Călan, lui, maşinile de balotat au
PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ jurnalul întrecerii socialiste
consemnează noi succese in funcţionat din plin şi in
IN VALOARE DE PESTE
îndeplinirea sarcinilor la pro cursul zilei de ieri au fost a-
2,7 MILIOANE LEI ducţia fizică. De la începutul rate primele hectare ce vor
anului şi pînă în prezent,
furnaiişlii, spre exemplu, au primi sămînţa culturilor suc
Printr-o mai bună organi produs mai mult de 5 600 to cesive.
zare a procesului dc muncă ne de fontă cenuşie peste
în secţii şl ateliere, folosirea prevederile de plan, în prin Este absolut necesar ca as
integrală a timpului de lu cipal prin creşterea indicilor tăzi, dacă vremea permite,
cru, reducerea absenţelor, în- de utilizare a furnalelor. în combinele, toate forţele me
tîrzierilor şi învoirilor, meş acelaşi timp, colectivele dc
teşugarii do Ia cooperativa muncă din cadrul turnătorii canice şi umane să intre în
„Drum nou“, din Hunedoa lor au realizat suplimentar kinuri, de la primele ore ale
ra, au obţinut anul acesta 2 200 tone de piese turnate, dimineţii, pentru accelerarea
succese de scamă în activi din care peste 1 500 tone de
tatea lor. Un plus dc peste utilaj dc turnare pentru oţe- ritmului recoltării şi pregătirii
600 000 lei la prestări servicii lării.. terenului în vederea semănă-
La C.A.P, Vcţel, mecaniz atorji din S.M.A. Baia ile Ciiş intr-un lan dc orz. rii.
