Page 23 - Drumul_socialismului_1978_07

1 • SlMBĂTĂ, 8 IULIE 1978 Pag. S

«1
mm. $ ■'S
% ţ (Urmare din pag, I) zestrea urbană. Ca şi cele
m
n
mm î* Gertej - un nume din contribuţia î bani a
\ de-acum de o istorie pro- cetăţenilor, care se vor ri­
1 U ţ prie a mineritului. Dar pe
»> „Binele şi răul" i acest drum n-au plecat nu- dica la 148 000 lei. Cu toate
i'imii- \ 1 mai oamenii. A plecat in- ce va II al unul acestea, platforma din cen­ ii
trul civic al satului de re­
narea. şi „Ce este fericirea’ ţ saşi loca'itatea. Pentru că,
fi şedinţă nu prea poartă am­
1 ( dacă Certeju de Sus va de- prenta mîinii gospodăreşti,
i paulo- ■a / veni nu peste mulţi ani
în Editura ştiinţifică şi en­ dialectic şi istoric, a ideilor \ centru urban, germenii şi centru urban... Nu atât prin neîntreţinerea
Lv ; 1 ciclopedică — colecţia „Şti­ secretarului genera! al ( premisele existente reclamă peluzelor cu iarbă, cit prin I)
existenţa bălăriilor, băltoa­
c pric- inţă pentru toţi" au apărut partidului nostru, tovarăşul l cu prisosinţă această evolu-
1 ia intenta ie scurte, două Nicoiae Ceauşescu, privind î ţie atât de clar conturată în tului cu produse agroali- tendinţe justificate de de­ celor, din preajma blocului
Ocltci ; «» cărţi intitulate „Binele şi activitatea politica-ideolo­ ţ documentele partidului nos. mentare. Realizările în acest venire urbană se pregăteş­ de nefamilişti, din plin cen­
1 răui“, de loan Grigoraş şi gi că şi cultu rol-ed ucativă domeniu nu se ridică însă te intens pentru această trul comunei. Slabi gospo­
i i tru comunist. Dar tot docu- la procentele de depăşire transformare. Alături de dari am întâlnit însă şi prin­
popit- t» „Ce este fericirea" de Lud- de formare -a omului nou. > montele partidului arată că
(i wig Grunberg. Ambele cărţi Multe din ideile cărţilor de \ obţinerea statutului de oraş obţinute în subteran de blocurile existente — cere tre locatarii blocurilor 3 şi
stold ; a poartă titluri de mare răs­ faţă pornesc de la Codul vrednicii mineri. Contractă­ or trebui să asigure confor­ 4, atît prin lipsa grijii pen­
•> l cere oamenilor de aici efor-. rile la oi şi miei sint de­ tul similar celui de la o- tru curăţenia şi întreţinerea
ii ; i pundere şi, totodată, de principiilor şi normelor } tul necesar pentru realiza-, apartamentelor, a zonelor
1-artis- 8 larg interes. Judecind după muncii şi vieţii comuniştilor, ţ rea obiectivelor ce asigură parte de cifrele din plan. raş, dar din cauza slabei
o titluri, ne întrebăm, cine nu ale eticii şi echităţii socia­ Din 1 600 hl lapte de vacă reţele de aprovizionare cu din jur ( nu le putem spu­
tkî. ist- 1 ştie ce este binele sau răuţ, liste. ^ dezvoltarea economică a s-au contractat numai 1 T5Q apă curentă confortul este ne zone verzi...), cit şi prin
i comunei : o nouă flotaţie,
ionalâ; <» ori ce este fericirea? La Fireşte, ou toţii ne dorim I darea în exploatare c ză- şi s-au predat abia 490 hl. încă neîmplinit, — se ridi­ postura de răi platnici a
ui pen- î prima vedere aşa este, toţi să avem parte numai de ţ că mîn tu'i ui Coran d a — La fel, sub plan se stă la că altele două. Potrivit u- taxelor comune la bloc,
ret ; & sîntem „implicaţi" în con­ bine şi fericire, dar aşa i Honda), ca să amintim pe contractarea şi predarea nui pion de dare în folosin- Constantin llarion (bl. 3.
sc. 1 ap. 6) datorează 1 416
j ţinutul şi tema acestor cum aflăm şi din filele c- / cele mai importante. lei ; Terezia Varga (bi. 4,
8 cestor cărţi, sindem puşi u-
n cărţi. Dar, dincolo de titlu­ ) De aici, din această con- sc. 1, ap. 10) — 1 231 Iei ;
im ho- ti rile cărţilor, întâlnim diver­ neori în situaţia de a în­ 1 ştiinţă a necesităţii na nu-
Episo- s frunta şi răul, de a lupta O zi într-o comună Dumitru Matcaboje (bl. 3,
«fi se şi multiple exemple de / mai minerii şi exploratorii, sc, 1, ap. 1) — 1 154 lei ;
ilustrare a celor doi poli o- cu toate posibilităţile pen­ * ci toată suflarea comunei Cornel Domoc (bl. 3, sc. 2;
tira ţi s puşi, ai binelui şi răului, ai tru a înlătura sau diminua ^ este vizibil conectată ia rit- ap. 1) — 1098 lei ; Dumi­
fericirii adevărate. înainte consecinţele negative ale ţ murile socialismului în
ipori ; tru Hopu — 1 103 lei; San­
1 de toate, trebuie să spu­ răului. Interesul pentru lec­ | i construcţie. Cu mici excep- porcilor şi bovinelor adul­ ţă, unu! trebuia predat lo­ du Viorel, llarion Constan­
ui ui •fi tura rea acestor cărţi este
nem că ambele lucrări sînt ţii, minerii de la E.M. Cer- te. Doar la contractele de catarilor în decembrie anul tin şi Hopu Dumitru contri­
1 pe deplin justificat. î teju de Sus au încheiat se- tineret bovin se înregis­ trecut, iar al doilea trebuia
aşezate pe . pilonii gîndirii buie în schimb la strică­
»> 4 mestrul cu toţi indicatorii trează depăşiri (430 reali­ atacat in acest an. După ciunile aduse în aparta­
MKEtt filozofice, a materialismului MIRON ŢIC < de producţie fizică îndepli- zat, faţă de 396 planificat). ritmul in care se lucrează mente.
s
L-.T.-.L-.cr: V) J niţi şi depăşiţi, au realizat Vi ce p reşed i ntele con si I i ulu i la cel ridicat în roşu e Drumul spre oraş al unei
%MS8S& Transamerica ţ producţia netă în procent popular comunal, Petru Pă­ greu de ţrezut că va fi comune cu justificate op­
1 ţ de 129,1 ia sută, rezultatul
% curar, oferă şi unele expli­ predat în... decembrie anul ţiuni şi solide premise este
,00 Ra- ) muncii lor concretizîndu-se caţii : „nu am reuşit încă acesta, iar la al doilea nici
îincţii ; Express" greu, Pe e! apar povîtnişuri,
,00 Re- 1 1 ţ într-o economie totala de să lămurim oamenii să n-au început lucrările. obstacole inerente. Dar tre­
turicrul ( peste un milion de lei. A- crească mai multe oi — în­ Constructorul — T.C.M.M.
elin rte s 7 portul brigăzilor conduse deletnicire veche — şi aşa Deva — ar trebui să răs­ buie să învăţăm să le în­
radio ; vl „Transamerica Express" es­ terioasă a istoricului de ar­ 1 de Petru Mariciuc şi Emil vingem. Toţi cei antrenaţi
i ; 10,05 Hi te ceea ce se cheamă un tă Schreiner — are darul am ajuns să înregistrăm un pundă pentru aceste rămî- în acest efort sînt datori
> ; 10,40 § film bun, adică un film de de a îngădui despletirea u- ^ Răuţiu (sectorul I), Gheor- minus de 600 la efectivele neri in urmă în aceeaşi mă­ să fie învăţători şi elevi în
0 Bule- aventuri de aleasă calita­ nui generos fir acţionai, bo­ i ghe Coiişar şi Szabo Ale- de ovine". Că oamenii nu sură ca şi consiliul popular acelaşi timp, pentru a a-'
> Atlas fi te, în care elementele spe­ gat în întorsături de mare I xandru (Bocşa), Gheorghe mai ţin oi e una, dar că comunal, care poate şi tre­
>dii de 1 ţ Marian şi Troian Căsăfeao se stă destul de slab la propia conştient dimensiu­
.1,35 A- 1» cifice genului se întâlnesc în efect. Şi cum Hiller este buie să mobilizeze mai mult nile urbanului în complexi­
lo-TV. ; I mod fericit cu bunul gust. autorul celebrului „Iove t (Vorţa) la aceste realizări bovine adulte, la lapte şi cetăţenii la executarea con­ tatea lor, nu numai sub
L ; 12,05 i Fireşte, prezenţa lui Arthur Story", povestea de dragos­ ) : este substanţial. ia porci, e alta. Şi, poate strucţiilor. Tot în sfera efor­ forma bazei materiale a u-
clorului tfi Hiller in fruntea echipei de I i Comuna a re însă şi un că tot în „nereuşita lămu­ turi lor ed iii ta r-gospodă reşti nui asemenea statut. Şi oa­
; inter- î te nu lipseşte nici din a-
Ia 1 la G realizatori are o pondere cest film al său. Ea se îm­ ţ plan economic propriu, rire" a oamenilor asupra am consemna că, aşa cum menii Certejului păşesc cu
1 -ciul) ; decisivă în acest sens. pleteşte însă in textura i' prin care locuitorii săi, ţă- necesităţii şi avantajelor am fost asiguraţi, lucrările vigoare pe acest drum ; se
5,15 Ra- 1 „Transamerica Express" es­ peliculei cu inventivitate. * răni cu gospodării indivi- contractării cu statul a pro­ prevăzute a se realiza în poticnesc, dar nu dau în­
tuzical ; te o demonstraţie a felului I duale, trebuie să-şi aducă duselor se regăsesc nerea­ acest an, în valoare de dărăt, îi trag de mină şi
00 Sca- După vizionare înclinăm i contribuţia la asigurarea lizările amintite. 1 260 000 lei, se vor concre­
Azi, în •fi cum filmul de aventură şi să-i dăm dreptate comen­ i fondului centralizat al sta- ... Certe j — comună cu de... m-înecă pe cei ce nu
Cadenţe 5j ce! poliţist işi poate îmbo­ tatorului din „Fiches du Ci­ tiza in noi... trepte spre Un ritmul...
jurnal ; 5 găţi paleta de expresii prjn nema", care scrie : „Trans­
nsului ; * comnc. Sulta de peripeţii de 1
; -0,05— care tânărul editor George america Express" se dove­
Q
al noe- 1 deşte o frumoasă reuşită
b Caldwell (excelent interpre­
| tat de Gene Wilder) are care beneficiază în egală
s măsură de umorul scena­ LA INTRAREA ÎN ORAŞ...
mm •fi parte în timpul unei călăto­ riului şi de jocuri de cuvin­
rii dispune, în acelaşi timp,
1 te de o ambiguitate mali­ La intrarea în oraşul s e m n a l
de spectaculozitate şi u-
mor. in genere, toată osa­ ţioasă. Peripeţiile conferă Brad dinspre Baia de Criş,
tura scenariului elaborat de filmului un ritm ce merge pe marginea din dreapta
tru mi- “ a şoselei te intimpină mor­ ce-au lăsat aceste urme
re (Ar- „ Colin Higgins este foarte în crescendo pînă Ia sfîr- mane de gunoaie şi pă- trebuie să le şi înlăture. Şi
Un om I ingenioasă. Punctul de por­ şit“. cit mai repede, pină nu-şi
îţi dă- ; nire însuşi — dispariţia mis­ AL. COVACI mint escavat nu se ştie de
(Sidc- h unde. „Peisajul" e cam da scoate din teacă sabia cri­
(Con- I mult aici. Călătorii s-au o- ticii, brigada artistică...
JŞANI : J
: curse » bişnuit cu priveliştea, sau A RĂMAS DOAR
;i Ovi- | poate că nu s-au obişnuit, CONSTRUCŢIA
Jonny » invitaţie Ia o Mîlnire dar n-au ce la ce.
; LU- 6 In'schimb au ce tace edi­ Chiar la intrarea în in­
(Cultu- * lii oraşului Brad, de lapl cinta lermei nr. 7 din Chi-
aimuţci ” între generaţii de brigadieri
; VUL- I primii interesaţi nu numai lid a I.A.S. Haţeg se află
• (Mun- “ cum arată oraşul, ci şi cum o construcţie din beton şi
An- J "Comitetul judeţean Hune­ iar cei care locuiesc în te intimpină acesta. cărămidă. Dă impresia că
(Mine- I
doara al U.T.C. aduce la municipiile Petroşani şi Hu­ a fost ridicată cu trudă
Prole- ' UN POD pentru a servi drept gazetă
rd elenii s cunoştinţă tuturor foştilor nedoara şi în zona oraşu­
[CÂNI: I brigadieri de pe şantierele lui Haţeg — la comitetele PREA APROPIAT... de perete, pentru că aici
lin plin naţionale ale tineretului, de municipale şi respectiv, o- este un colectiv care depu­
VD : E- * acum 30 de ani; care locu­ răşenesc ale U.T.C. in vede­ Cunoscutul pod de peste ne eforturi pentru Îndepli­
(Steaua I iesc in zonele Deva, Brad, rea participării la aduna­ Mureş, la ieşirea din De­ nirea sarcinilor, o organi­
Pentru « va spre Şoimuş, are partea zaţie de partid. Dar gazetă
: Simeria, llia şi Dobra, că rea prilejuită de deschide­
tacîira): jj sînt invitaţi la sediul Co­ rea şantierului judeţean Riu carosabilă foarte deterio­ nu .este, pentru că n-are
laiciucii 1 mitetului judeţean al U.T.C. Mare-Retezat, ce va avea rată. Toate vehiculele ce nici nume, nici colectiv de
; H.A- 5 pină în ziua de 14 iulie, ioc în ziua de 15 iulie a.c. Cetatea Coslcşti. Leefie de istorie ia faţa locului. trec peste pod iau cunoş­ redacţie. A rămas un loc
ă vină j> Foto : ION STKRE tinţă de gropile din asfalt. pentru ceva aiişaj, dar nici
: Ope- |j acest serviciu nu-l face. In
ALAN : , Zdruncinăturile se repercu­
Llturi) ; ţ» tează nu numai asupra prezent sint afişate trei ci­
ircşul) ; » La plus 80 de grade, despre căldura pneurilor sau arcurilor, ci tate tipărite.
aurul fi
Prin
s-a
tunoasă fi şi asupra structurii podului. retras, urmare, gazeta s-au
Chiar dacă în imediata a-
funcţiile
sale
: Buz- J tocit, iar acum stă în pi­
eţi, se- „ din apartamentele noastre... la iarnă propiere se înalţă un pod cioare doar construcţia a-
nou, de ce vechiul pod să
fie neglijat ? Asfaltarea sa mintitâ. Cum s-or fi justi-
A vorbi în iulie, cînd tem­ Lucrările pe care le avem re executarea tuturor lucră­ rioadei dintre data începerii n-ar fi o problemă prea ficind astfel de cheltuieli
peratura atinge afară 30 de de executat, in exclusivitate rilor ? lucrărilor şi data la care in­ complicată, cu atît mai dacă totul este lăsat la
grade Celsius, despre căldu­ cu forţe proprii, sînt destul — in acest scop, am con­ stalaţiile termice trebuie să mult cu cit se află în a- voia intimplării ? Ce va în­
ra in apartamente, nu se jus­ de mari. Au fost nominaliza­ stituit echipe de reparaţii fie puse în stare de funcţio­ propierea oraşului Deva. treprinde biroul organizaţiei
tifică decît dacă te gindeşti te pentru reparaţii 67 cen­ din meseriaşii noştri şi fo- nare nu e cam întârziată lu­ Convinşi că cererea lor es­ de bază pentru a repune
pentru
mea va la crivăţul din nopţile lungi trale, 32 puncte şi 12 967 ml chişti de la centralele termi­ crarea ? S-a executat şi fizic te justiiicată, conducătorii in drepturi gazeta de pere­
iă, cu de decembrie. Cum însă omul de reţele termice. Astfel, în ce asigurind în acelaşi timp şi valoric abia cam un sfert auto precum şi călătorii te ?
s. Vor
se de gospodar îşi face vara sanie, Deva se vor repara 18 cen­ fondurile necesare. în ceea din ceea ce trebuie să se mulţumesc anticipat Secţiei
descâr- ne-am gindit că unele în­ trale şi 3 200 ml reţele ter­ ce priveşte materialele, — e- execute. de întreţinere, reparaţii dru­ S-AU FĂCUT DE RUŞINE
trebări în legătură cu stadiul mice, în municipiul Petro­ lemente de cazan, conducte — Lucrările sînt rămase în muri, poduri şi siguranţa
pregătirii instalaţiilor de ter­ şani — 34 centrale, 10 punc­ etc. — acestea sînt asigurate urmă, e adevărat. Dar a- circulaţiei Deva. La secţia de mobilă de
ni of ica re în oraşele judeţului te şi 5 917 ml reţele termi­ pe baza repartiţiilor şi a pla­ ceasta se datorează începerii ia Năiaţi — Haţeg discipli­
se impun. La întrebările în ce, în municipiul Hunedoara nului, eşalonat. lor cu întârziere din cauzele URME NEDORITE na este o regulă bine în­
legătură cu aceste pregă­ — 16 puncte de temvoficare — In funcţie de aceste a- pe care le-am arătat. ţeleasă de majoritatea ca-
tiri, ne-a răspu-ns tovarăşul şi 1 400 ml reţele, in Brad — mănunte pe care le-aţi făcut — Tovarăşe director gene­ E.G.C.L. Orăştie a execu­ virşitocire a lucrătorilor. Dar
inginer Vasile Brodea, direc­ 6 puncte şi 600 ml reţele, în cunoscute cititorilor noştri, ral, acum o întrebare fronta­ tat la Cosa de cultură din pe ici, pe colo... loan tscru
torul genera! al Grupului în­ Colan — 3 centrale şi 600 beneficiari ai serviciilor dum­ lă : Vor funcţiona la iarnă staţiunea Geoagiu-Băi une­ şi Tirea Andraş nu au gă­
treprinderilor de gospodărie ml reţele, în Haţeg — 2 cen­ neavoastră, care este stadiul in bune condiţiuni toate in­ le lucrări cum ar fi intro­ sit altceva de făcut decît
comunală şi locativă. trale şi 150 ml reţele, în Si­ lucrărilor ? stalaţiile pe care dumnea­ ducerea încălzirii centrale, să consume băuturi alcooli­
— în legătură cu această meria — 4 centrale, şi 600 ml —Pînă la 30 iunie erau voastră le-aţi identificat că zugrăvirea etc. Pină aici to­ ce in timpul programului.
acţiune, aş vrea, din capul reţele iar în Orăştie 6 cen­ reparate în întregul judeţ 24 au nevoie de reparaţii ? tul este în regulă şi lucrul După ce au devenit... în
locului, să fac o precizare. trale şi 500 ml reţele. Am centrale, 32 puncte şi 1 466 — Vor funcţiona ! Am în­ încheiat a ieşit frumos. Nu­ stare de ebrietate n-au
Ea a început anul acesta redat aceste cifre spre a se rrvl reţele termice. Pe loca­ tocmit grafice pentru această mai că de pe urma execu­ mai putut lucra. Au înce­
mai târziu, abia după 15 mai, vedea că, în ceea ce priveş­ lităţi, mai întârziate sînt lu­ lucrare şi urmărim încadra­ tanţilor au rămas nişte ur­ put să se ocupe de alte
dai fiind faptul că, din cauza te termoficarea, fiecare oraş crările la Călan, unde nu s-a rea riguroasă în prevederile me. in camera rezervată ar­ minuni. Tovarăşii lor de
temperaturilor exterioare scă. are problemele sale. reparat nici una din cele 3 lor, astfel incit la data de 1 tiştilor se află un şanţ ne­ muncă au fost insă pe ia-
zute, centralele şi punctele — Ce se poate spune de­ centrale şi doar 70 di cei octombrie ele să fie încheia­ astupat, într-o încăpere de ză. „Lecţia" pe care le-au
n
termice au trebuit să funcţio­ spre pregătirea acţiunii, ast­ 600 ml reţele. te. la etaj podeaua e găurită, predat-o o să le lie învă­
neze pe căldură pînă la a- fel ca ea să se desfăşoare — Ţirrînd seama că ne Discuţie consemnată de parchetul — deteriorat. Cei ţătură de minte...
ceastă dată. cu continuitate, să se asigu­ aflăm cam la jumătatea pe­ ION CIOCLEI