Page 25 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 25
Proletari din foaie firile, unlfl-vi!
ANUL XXX
NR. 6 432
DUMINICA,
9 IULIE
1978
JUDEŢUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
O VALOROASĂ INIŢIATIVĂ ÎN MUNICIPIUL
minieră", pe care il realizea
ză Centrul de cercetări pen
PETROŞANI tru securiiale minieră Petro
şani. După vizionarea unei
expoziţii cuprinzind o maro
diversitate do afişe de pro
Personalul TESÂ - o zi pe TURNEUL ANSAMBLULUI tecţie a muncii în minerit,
deschisă în holul casei de
sa rotundă — cadre cu răs
FOLCLORIC „S1LVANA" cultură, participanţii la ma
sună pe şantierele de IN ITALIA punderi în compartimentele
de protecţia muncii din în
Miine, cunoscutul ansamblu treprinderile miniere ale ju
deţului — au purtat un dia
folcloric
construcţii municipale de cultură Deva log deschis şi fructuos asupra
„Silvana"
at
Casei
a
modalităţilor
de
realizare
7 pleacă iu Italia. Artiştii de afişelor de protecţia muncii,
veni vor susţine, timp de o care să fie concrete, utile,
săptămînă, un. şir de specta eficiente.
Convorbire cu tovarăşul CLEMENT NEGRUŢ, cole lu cîteva localităţi din
prim-secretar al Comitetului municipal de partid Sardinia, oferind cu acest BUNCĂR
prilej publicului italian cite-
Petroşani va comori ale bogatului nos PENTRU DEPOZITAREA
tru folclor. In programul an
samblului figurează cintece şi MINEREULUI
— Vă rugăm, tovarăşe dinţate. Trebuie să căutăm j dansuri populare huuedorene,
La IJVI. Barza se află in
prim-secretar, să ne spu forme şi mijloace pentru a precum şi piese folclorice din stadiu final de execuţie un
neţi mai întîi cînd şi cum ne autoajuta. Am gîndit, alte zone ale ţării noastre. buncăr pentru depozitarea
Diu
„Silvana"
ansamblul
s-a născut ideea unei ase ne-aim consultat cu masa i fac parte grupul de dansatori, minereului de la Brusturi.
menea acţiuni şi ce vizează largă de oameni ăi . muncii : taraful, precum şi solişti de Prin noua construcţie — rea
lizată în timp record şi de
ea în mod concret ? din municipiu şi am găsit ! muzică populară. foarte bună calitate —, cu
—în ritm cu ţara în unele forme, deocamdată. [ „AFIŞUL DE PROTECŢIA concursul minerilor şi electro
treagă şi Valea Jiului face Menţionez mai întîi măsu- j MUNCII IN INDUSTRIA mecanicilor Întreprinderii, du
paşi viguroşi spre dezvolta ra ca fiecare om al mun- j MINIERĂ" pă orele de program, so asigu
ră descongestionarea locurilor
:
re multilaterală. Ca peste cîi care urmează să pri- înguste de la antezdrobilor,
•tot în România, şi în mu mească locuinţă să efec- > I La Casa de cultură din De depozitarea şi păstrarea in
nicipiul Petroşani se con tueze un număr de 200 ore j va a avut loc o masă ro condiţii optime a minereului
la
de
tema
exploatarea
extras
pe
tundă
de
„Afişul
struieşte mult. Ba poate de muncă pe şantiere, la j I.C. Orăştie, secţia mase plastice. Operatoarea Dafioa protecţia muncii in industria Brusturi.
mai mult de.c'ît în alte blocul în care se va muta Păran, este harnică şi disciplinată.
părţi. .Se ştie că după vizi sau la altul. Chestiunea nu
ta pe care secretarul gene este nouă, dar noi am per- {
ral al partidului nostru, to fecţionat-o puţin şi, mai j Din cronica întrecerii socialiste j A
varăşul Nicolae Ceauşescu, ales urmărim cu rigurozi
a efectuat-o în toamna a- tate finalizarea ei. De ase- încredere
nului trecut în acest mare menea, în fiecare localita PRODUCŢIE FIZICĂ PESTE SARCINILE DE PLAN
bazin carbonifer, în urma te minieră au fost întoc- j va principalele preocupări acest an, colectivul de j
dialogului larg purtat cu mite planuri de măsuri i LA IJVI. PAROŞENI şi eforturi sînt orientate muncă de la întreprinde- • — Noi vrem să instau
minerii, cu alţi oameni ai ale comitetelor orăşeneşti i Harnicul colectiv ele răm aici, la I.M. Dllja, un
muncii, s-a trecut la ma de partid şi ale U.T.C. cu muncă al I.M. Paroşeni, prioritar spre realizarea rea „Marmura" Simeria a j principiu sănătos de mun
terializarea unui amiplu organizaţiile similare din distins cu „Ordinul Mun integrală a producţiei fizi pus un accent deosebit pe j că şl de colaborare —•
program de dezvoltare e- întreprinderi şi instituţii, ; cii" clasa a Il-a pentru ce şi a producţiei nete, utilizarea deplină a capaci- ;
conomico-socială a localită cu termene şi responsabi- î locul II ocupat în întrece spre asigurarea unei înalte tăţilor de prelucrare a j ne spunea deunăzi ingi
ţilor miniere de aici. S-au iităţi privind participarea rea socialistă pe ţară în eficienţe întregii activităţi marmurei, fapt reflectat în j nerul loan Vasilescu, di
investit fonduri mari pen la activitate patriotică pe tre unităţile din industrie economice. De la începutul depăşirea productivităţii j rectorul întreprinderii. Adi
tru construirea unor obiec şantierele de construcţii, în anul 1977, obţine şi în anului, sarcinile de plan muncii planificate cu peste : că să acordăm deplină în
tive economice şi sociale, cu nominalizarea obiective acest an rezultate remar au fost depăşite cu 2,6 mi 2 800 lei pe lucrător. Pe j credere celor care dove
care vor absorbi un mare lor şi a lucrărilor. Un spri cabile în producţie. Celor lioane lei la producţia aeeastă cale a fost reali- j desc pricepere, dăruire şi
volum de forţă de muncă jin preţios pe şantiere îl 12 000 tone- de cărbune ex marfă, fiind livrate în zată o producţie industria- i răspundere in muncă, dar
feminină, vor ridica nive primim şi din partea găr trase peste plan în primul plus : mobilier din lemn lă suplimentară în valoare j în acelaşi timp să nu
lul de industrializare a zilor patriotice. semestru al anului minerii în valoare de 3 milioane de aproape 5,8 milioane • tolerăm sub nici un motiv
municipiului şi gradul de Dar să vorbesc şi despre de la Paroşeni le-au adău iei şi 112 mp uşi — feres indisciplina, dezinteresul,
civilizaţie şi bunăstare al acţiunea, de iniţiativa la gat de la începutul lunii tre. întregul spor de pro Iei, concretizată, printre j delăsarea in activitate. Nu
celor ce trăiesc şi muncesc care v-aţi referit în mod iulie alte 800 tone de căr ducţie a- fost obţinut pe altele, în 10 689 mp placaj j sintem adepţii schimbări
în Valea Jiului. Deci con deosebit. Am hotărît ca bune. Cele mai bune re seama productivităţii mun finit de marmură şi mai j
struim mult. Şi nu dispu toate cadrele tehnico-admi- zultate le-au obţinut brigă cii, care a marcat o creş mult de 26 000 mp dale i lor infinite ale oamenilor
nem de suficientă forţă de nistrative din întreprinde- zile conduse de Ilie Filiche tere faţă de plan cu 1 252 pe funcţii, decit in cazuri
muncă pentru a ne realiza şi Fazekaş Francisc. lei pe lpcrător. mozaicate. In aceeaşi pe- ■ de extremă necesitate...
repede şi. bine — aşa cum Convorbire consemnată de rioadă, la lucrările de in- : De multă vreme, şefi de
ne cere partidul, aşa cum DUMITRU GHEONEA LA I.P.L. DEVA LA „MARMURA" vestiţii planificate s-a ob- j sectoare la I.M. Dilja sînt
dorim fiecare — obiective La întreprinderea de SIMERIA ţinut o depăşire în valoa- : tinerii ingineri Robert
le care ne-au fost încre (Continuare în pag. a 2-a) prelucrare a lemnului De In perioada trecută din re ele 1,4 milioane lei. j
a
în aceste zile:
Gurka (I), Virgil lonescu
(II), Petre Tudor (III) şi E-
milian Neagoe (investiţii). i
Ieri au intrat din plin în binărilor Kipren Mimi, zei furajere. La C.A.P. Şi au fost probleme la
lanurile de orz maturat, loan Negoiţă, Doruţ Cotu Bretea Strei astfel de lu Dilja. Greutăţi şi neajun
aflat la umiditatea optimă, ţiu, Nicolae Pătruţ şi An- crări sînt în plină desfă suri, Dar aceşti oameni
zeci de combine, maşini de dronic Moga, mecanizatorii şurare : cosirea ghizdeiului n-au dat Înapoi. Iar con
balotat, tractoare cu re de la presele de balotat de pe ultimele 6 hectare
morcă pentru transportul paie Gheorghe Naghi, loan din suprafaţa de 15, trans ducerea minei şi-a păstrat
recoltei şi al paielor şi pe Doglea, ZiglL Ştefan, Ti- portul trifoiului cu mij în continuare încrederea
multe suprafeţe, pluguri. beriu Băgăianu, Petru Cos- loacele unităţii şi atelajele in ei.
Astfel, în cooperativele a- tin, conducătorul maşinii cooperatorilor, cosirea fî- De cîtva timp, brigadie
gricole din Simeria, Deva, de încărcat baloţi Ion Fo- naţelor naturale. Am. fost rii Mihai Cozma şi Con
îlia, Băcia, Ruşi, Strei şi dorean şi tractoriştii de la asiguraţi că întreţinerea, stantin Crăciune şi artifi
Bretea Strei secerişul or transport Teodor Curtuşan, praşileie necesare, au fost cierii Vasile Dul şi Vasile
zului se desfăşoară cu in loan Juduc, Vălean Ciolea, încheiate pe 107 hectare Moise au fost chemaţi la
tensitate sporită, pentru Romulus Luţoi şi Victor porumb, 12 hectare sfeclă conducerea minei. Se e-
recuperarea timpului pier Pădurar. Inginerul şef al furajeră şi 25 hectare car fectuase o reciclare a
dut din cauza ploilor. In C.A.P. Bretea Strei, Han- tofi. maiştrilor şi brigadierilor
tr-un lan de 22 hectare al dra Imre, era prezent efec Campania de seceriş va şi ei se dovediseră cei
C.A.P. Bretea Strei, 5 com tiv, cu fapta, la lucru, a- continua şi în zilele urmă mai buni. Li s-a spus
bine, cărora de la orele 11 lături de directorul S.M.A. toare. Paralel, forţe umane scurt : ,,De azi înainte veţi
■li s-au alăturat altele, care Călan, în remorcă, la a- sporite sînt necesare la e- îndeplini luncii de maiştri.
au încheiat recoltarea la ranjarea baloţilor culeşi de xecutarea celorlalte lu
Ruşi, 5 prese de balotat maşină de înaltă produc crări. Este de datoria con Ştiţi care-i rolul maiştrilor,
paie, două ridicătoare de tivitate. Pe terenul elibe siliilor de conducere ale u- ce sarcini şi răspunderi
baloţi au creat condiţii ca rat de orz,'- aflăm, se va nităţilor, a factorilor cu au ei". „Ştim bine — au
după-amiaza să se poată semăna porumb siloz pe 20 răspunderi din cooperative răspuns ei — şi ne vom
intra la arat cu plugurile. hectare şi castraveţi pe de a mobiliza şi organiza face cu cinste datoria".
După cum ne spunea ing. restul suprafeţei. participarea largă a coope Colectivele ce le-au fost 5
loan Cotuţiu, preşedintele în aceste zile, cînd me ratorilor la urgentarea lu
consiliului intercooperatist canizatorii, în principal, crărilor rămase mai mul't încredinţate să le conducă
Călan, au fost asigurate dau bătălia la secerişul or în urmă, cum este cazul i-au acceptat cu inima i
toate condiţiile tehnice zului, cooperatorii trebuie cooperativei din Peşti şu largă. Doar erau de-ai
pentru strîngerea orzului să-şi concentreze forţele la Mare, unde conducerea u- lor, erau dintre ei. împre I
în timpul optim de pe în celelalte lucrări de sezon, nităţii dă dovadă de
treaga suprafaţă cultivată care reclamă o intervenţie slabă preocupare pentru ună muncesc azi cu sîrg. ? 1
(405 ha în consiliu). Dealt decisivă la întreţinerea rezolvarea problemelor cu Proaspeţii maiştri confir
fel. pe 57 hectare lucrarea culturilor prăşitoare, strîn- care se confruntă în aceas mă din plin Încrederea
a fost încheiată aseară. In sul şi depozitatul furajelor, tă campanie. acordată.
Unul dintre numeroşii mecanizatori prezenţi în aceste zile
această susţinută bătălie se valorificarea tuturor resur in lanuri pentru grftbieea reco ltârii orzului : Ion Murit ea de i
remarcă contribuţia com selor pentru asigurarea ba S. GORUN la S.M.A. Baia de Criş. Foto : V. AZUGEANU
