Page 26 - Drumul_socialismului_1978_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Personalul TESA —
BRIGADIERII'
o zi pe lună pe şantierele
Era atunci,. în primii rup !“ care exprimau in PEN'
ani ai construcţiei socia­ chipul cel mai condensat
liste. Clocotul ţării creş­ stindardul zilei, atitudi­ de construcţii
8,00 Sp<
tea şi clin el se revărsa nea faţă de starea dată * 8,15 Tot
pretutindeni spre înnoiri şi dorinţa pasului înainte. 1 9,10 ţi oii
un puternic şuvoi de en­ Hei, tineri, veniţi cu toţii ' (Urmare din pag. 1} avem în vedere să orga­ « 9,20 Pili
tuziasm, un şuvoi revolu­ să rupem cu ce-a fost! se rile şi instituţiile munici­ nizăm de aşa manieră cop
ţionar, ea o lavă fierbin­ tălmăceau în minţile şi piului — începind de la participarea la munca pe 4 9,45 Pen
te ce avea să măture din inimile tinerilor cele două Comitetul municipal de şantier, incit să nu de­ | 10,00 Viai
cale „tot ce negrul trecut cuvinte-busolă, ca un partid şi Consiliul popular reglăm activitatea de bază 1 11,45 Buc
a lăsat" — cum scăpăra ideal programatic. „Agni- municipal — să contribuie normală a cadrelor teh­ î 12,30 Do
un frumos cîntec tineresc. ta-Botorca" a fost primul efectiv o zi pe lună la ac­ nico-a diministrative din în­ { 13,00 Telc
Partidul Comunist Ro­ cîntec pe care l-am învă­ tivitatea pe şantierele de treprinderi şi instituţii. * 13,05 Albi
mân a chemat la o nouă ţat. Apoi : „Bumbeşti-Li- construcţii. Acţiunea o a- — Ce a evidenţiat prima I 16,35 Dac
luptă întregul popor şi vez,eni e deviza noastră, plicăm doar de o lună de lutnă de aplicare a acestei 16,50 Oco
primele ecouri au răsu­ să muncim, să construim, zile şi ea vizează, după iniţiative ? Va da ea re­ | 20 i)
| 17,50 Film
nat in inimile muncitori- ţara să-nflorească". Ecou- zultatele scontate în viitor? » mar
cum spuneam, să acope­ l opis.
rim in oarecare măsură de­ — N-aş putea spune, du­ I 18,40 Mici
30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PRIMELOR ficitul de forţă de muncă pă numai o lună de zile, kr mici
de pe şantierele de con­ că am realizat nişte lu­ | 19,00 Tclc,
I 19,30 Re.[H
ŞANTIERE NAŢIONALE ALE TINERETULUI strucţii. crări extraordinare. Este o J 19,35 Lăut
— Cum este organizată acţiune la început de drum lui i
şi ea trebuie perfecţiona­
participarea la această ac­ < Rom
lor, care deşi nu pusese­ rile au străbătut munţii tivitate şi în ce mod se tă, îmbunătăţită. în pri­ ! 20,35 Film
ră încă stăpînire pe mij­ şi văile patriei şi s-au „Colo-n Munţii ŢcbeJ, unde Horia — odată/ Ş-aduna oş­ urmăreşte efectul ei con­ mul rînd' ca mod de orga­ vâru
Forr.
loacele de producţie, lua­ oprit în pădurile dintre tirea sub falnic gorun/ Este o movilă..." — mormintul tribu­ cret economic şi social ? nizare, apoi ca finalitate fit-udli
nului Avram loncu.
seră destinul ţării pe li­ Salva şi Vişeu, pe lunca practică. Oricum, perspec­ I 22,15 TcJej
nieri pentru a-1 împlini Prutului, la Hunedoara, — Sînt stabilite zile pre­ tivele sînt încurajatoare.
după voinţa şi crezul pro­ pînă cînd ţara s-a trans­ cise — una sau mai multe, Personalul nostru munci­ î PENTRU
în funcţie de numărul per­
priu. La Galaţi şi Turnu format intr-un uriaş şan­ Munca urcă omul sonalului TESA şi de vo­ tor din activităţile admi­ * 15,55 Telc?
îmbrăţişat i
Severin se declanşase o tier. Cînteeele tinereşti nistrative, auxiliare, de 16,00 Emis
ghi.u
aprigă întrecere între ni- s-au întîlnit î.n stînci şi pt; treptele lumul de lucrări la un o- conducere au 13,00 Melo-
tuitorii navelor, în Valea văzduh cu scăpărările tîr- biectiv sau la altul — pen­ ideea acestei iniţiative .şi I 19,15 Publi
Jiului se năşteau eroi năcoapelor şi cu puşcătu- tru fiecare întreprindere şi sperăm să facem lucruri I 19,20 1 001
pentru cărbune, la Bucu­ rile ce deschideau căi noi, Meseria de mecanic auto este animatorul muncii instituţie din toate locali­ bune în viitor. Dacă aş * 19,30 Tdej
reşti, Tîrgovişte şi Reşiţa s-au interferat, s-au unit este o meserie frumoasă, pentru îndeplinirea exem­ tăţile municipiului. Data spune că la startul acţiunii i 10,50 Panoi
2li,30 Romi
strungarii aşchiau neolo­ într-o armonie naţională, dar are secretele ei. Să plară a sarcinilor, pentru acţiunii şi lucrarea sînt co­ s-au aliniat cu toată dărui­ mii ia
sodul
gisme pentru o viitoare intr-un imn a.1 muncii. redai viaţa unui motor, să continua perfecţionare a municate din vreme, oa­ rea şi răspunderea cadrele ( 21,25 Mai i
limbă. Ţara întreagă era Peste arcul de 30 de faci reglaje perfecte la di­ pregătirii profesionale şi menii vin în grup, pregă­ TESA de la I.U.M. Pe­ 4 21,55 Cadr;
o bătălie nouă, construc­ ani, tot la chemarea ferite mecanisme, revizii a- politice a tuturor lucrători­ tiţi de muncă pe şantiere, troşani, B.A.T., I.M.P., | 22,20 Tolcji
tivă şi primenitoare. partidului, tinerii se re­ mănunţite, in aşa tel „ ca lor din subordinea sa. Un în frunte cu secretarul de U.F.E.T., A.T.A., de la fi-
Muncitorii au fost pri­ grupează în alte detaşa­ toate la un loc să garan­ om modest şi apropiat, ca­ partid şi cu directorul, li nanţe-bănci şi de la con­
mii care au înţeles că ţa­ mente, în alte brigăzi, teze celui de la volan o re deşi este şef de atelier se stabilesc tuturor deopo­ siliile populare poate nu ar
ra era prea săracă şi că pentru că şi azi ţara are deplină siguranţă pe dru­ nu face niciodată pe a- trivă norme concrete de fi suficient. Timpul va a-
este de datoria lor să-şi nevoie de braţul tînăr şi murile publice — nu-i toateştiutarul, nu susţine lucru pe întreaga zi de duce însă în prim-planul
pună puterile în acţiune conştient. Zeci de şantie­ chiar atit de simplu. Tre­ că ideea sau soluţia sa muncă şi treaba merge bi­ acţiunii şi alte colective, * TI MIŞIO.1
şi să atragă pe toţi pa­ re, mai mici şi mai mari, buie să cunoşti meseria, este cea mai bună într-o ne, apreciem noi. Activita­ va confirma deplin valoa­ I Radioprogi
trioţii la schimbarea veş­ cheamă. Cheamă pentru să te pasioneze, să te dă­ anumită problemă. Dimpo­ tea este condusă şi urmă­ rea economică şi socială a I Actualitate
* „Mîndru «
mintelor ei. că România şi-a menţi­ ruieşti profesiei alese. trivă, consultarea cu tova­ rită in fiecare zi de către acestei iniţiative, prin ca­ | — melodii
In aceste rînduri, s-a nut vocaţia constructivă Maistrul Mircea Vesa în­ răşii de muncă, înţelepciu­ un reprezentant al Comite­ re oamenii Văii Jiului, în­ I Coordonau
înscris încă din primele şi şi-a amplificat-o, întru- truneşte toate aceste atri­ nea colectivă sînt căile de tului municipal de partid tr-o deplină unitate de * Etapă no
I
momente şi tineretul, cît prin ea şi-a schimbat bute. Din cei 41 de ani de soluţionare a tuturor situa­ sau al Consiliului poipular gînduri şi de sentimente I perfecţiona
planificării
pentru că vremea îi se­ înfăţişarea, şi-a multi­ viaţă, 22 i-a lucrat ca me­ ţiilor pe care procesul mun­ municipal — pe lingă fap­ patriotice, revoluţionare, | că realizat
măna ca vîrstă şi dorin­ plicat puterea de 30 de canic auto, iar de 14 ani cii le ridică zi de zi. E- tul că şi lucrătorii de la pun umărul şi mintea la k sortiment el
ţă de erupţie şi transfor­ ori de atunci. Construc­ este maistru mecanic. Con­ xemplul său de muncă pli­ aceste instituţii au planifi­ dezvoltarea armonioasă, la 1 I.M.A.I.A.,
| citoreşti In
mare. Atunci, la îndem­ torii sînt categoria nu nu­ duce atelierul de reparaţii nă de răspundere şi dărui­ cate zilele lor de partici­ propăşirea acestui frumos , toria de ir
nul partidului, s-au for­ mai cea mai numeroasă a auto de la S.T.R.A. Petro­ re este tot mai mult urmat pare în grup la munca pe colţ de ţară românesc, | 16,40 Muzk
mat primele detaşamente, ţării, ci şi cea care îi de­ şani, cu cele mai bune re­ de lucrătorii de la S.T.R.A. şantiere —, iar eficienţa pentru binele lor şi a ur­ ■ Festivalul
, rea Romr
primele brigăzi ale mun­ finesc profilul, voinţa şi zultate. Lună de lună rea­ Petroşani. activităţii o măsoară cel maşilor celor, ce- trăiesc şi • creaţiei şi
cii voluntare. Acestea esenţa, îi definesc tinere­ lizează indicatorii planului mai bine constructorul ca­ muncesc în centenara va­ I educativ al
s-au născut cu două cu­ ţea viguroasă şi demnă. de producţie. Maistrul şi VASILE BELDIE re realizează efectiv res­ tră de cărbune a Văii , o preocupi
• Casa de ei
vinte pe buze: „Hei, CORNEL ARMEANU comunistul Mircea Vesa ziarist colaborator pectivul obiectiv. Sigur că Jiului. | şoara ; 19,:
, Versuri de
• 19,40—20,00
I larifato tlii
, tradă.
In unele ferme ale I.A.S.
- v -
Lipsa ruşinii harnice a
DEVA : (
ne (Patria)
ta) ; HUr-
gospodarului se simte din... ogradă orn cu ide
dăruiesc u:
derurgistul)
necată (Art
structorul)
-faj
Un recent raid întreprins rie bine pusă la. punct, cu vast şantier de modernizare : (Unii, .) ; j
prin fermele unor I.A.S. din fiecare maşină, cu toate cele se reconstruiesc şi se con­ (7 Noicmbr:
rară (Reput
judeţ, ovînd ca obiectiv or­ trebuitoare la o fermă la lo­ struiesc noi grajduri şi alte Septembrie
dinea şi curăţenia în incin­ cul lor. intr-un cuvînt, o in­ clădiri anexe, se betonează gadii iala
tele acestor unităţi, a rele­ cintă plăcută, organizată, ca­ padocuri. Cu toate acestea VULCAN :
(Muncitores-
vat constatări care sînt de­ re arată că oamenii de aici nu există nici un motiv ca Aripioară s
parte de a atesta că unii şefi au preocupări de buni gos­ incinta să arate aşa cum se nerui) ; PE
podari. vede î fotografiile de mai saruk (Mun
de ferme şi conduceri ale în­ n NOAsA:
treprinderilor, dovedesc cit Cu totul altceva îţitîlneşte jos. Murdăria, gunoiul de si ardelenii
de cit preocupări de buni cel ce intră, să zicem, în grajd împrăştiat pe supra­ URICANI :
incinta fermei legumicole nr. faţa betonată dintre două nent (7 Noje
gospodari. Este cunoscut fap­ Evadaţi din
: •• • tul că gospodarul se cunoaş­ 5 a I.A.S. Simeria — şef de grajduri, băltirea scurgerilor l roşie) ; CUR
6 ny Chitară
te din ogradă, că există în fermă ing. loan Dărăbanţ. De din adăposturi se găsesc mai » RAş'ite :
ia intrare chiar, bălţile şi ales în afara zonelor de con­
tradiţia românească legea noroaiele sînt... „anticamera" strucţie, acolo unde n-ar e- | seriile I-JI
nescrisă potrivit căreia curtea . găduiala (FI
1 GIU-BAI : 1
n
şi ograda trebuie să fie cu­ unei curţi î care ambalaje xista nici o piedică „obiecti­ de cultură)
rate, îngrijite, ordonate. Fap­ (lăzi-navetă) sînt „aranjate" vă" împotriva... ordinii şi cu­ măriţi fără
claie peste grămadă, utilaje, răţeniei. Ascultăm încercările BRAZI : Opt
tele şi imaginile de faţă do­ subansamble, piese ameste­ tovarăşului dr. Septimiu II ie, trol“; CALAI
vedesc că avem în i.A.S. buni cate cu... fier vechi, maşinile sa de cullui
(ll Iunie) ; {
gospodari, dar avem şi do­ agricole „parcate" care pe directorul I.A.S. Haţeg, de a fotul, auru
vezi de gravă neglijenţă în ne lămuri asupra obiectivită- (Mureşul) ; ]
■ ■ < V- - unde a apucat — dezordine ţii stării de lucruri, dar ima­
g ospodă ri rea incintelor. (o furtuno,
în toate. Nu ne-am mirat ginea din mijlocul fotomonta­ TELIUC : Bl
Aşa, de pildă, ferma nr. 7 mult de aspectul curţii după trei Deceţi. r
Chitici, condusă de ing. Zo- ce am intrat în birou, unde jului de alături — luată nerui) ; ghj
rin Herbei, apa-rţinind I.A.S. ne-a întîmpinat economistul chiar în incita sediului I.A.S. gloriei (Mun
Haţeg, arată ca o gospodă- Haţeg — ne convinge de
fermei, Nicolae Jianu. Pen­ contrariu.
tru că şi aici o mătură n-a La fel de neplăcut impre­
apucat cam de mult să-şi... sionează incinta fermei vege­
exercite funcţia : pe mesele tale nr. 5 a I.A.S. Mintia. TI 1W PUI,
lată o imagine care fa­ de lucru, într-o dezordine de Un şopron vrea să acopere PENTRU
ce cinste gospodarilor de nedescris erau amestecate neglijenţa cu care sînt adă­ 9 It
la ferma nr. ^ Chitid hîrtii, situaţii, cu tacîmuri, postiţi sacii ou îngrăşăminte, Vremea se
ceşti de cafele nesplăte, o bălţile şi şanţurile fac casă neral ncstal
(sus), în timp ce în incinta
farfurie, toate făcînd deliciul bună cu maşini şi utilaje, un temporar nor
sediului I.A.S, Haţeg am muştelor. Aşa că „scuza" motor este îngropat în noroi cădea averse
surprins secvenţa din mij­ soţite de d-
trice. Vîntul
cum că din cauza ploilor au etc. Şi cînd te gîndeşti că
locul montajului nostru. apărut bălţile în curte nu e prin incintă trece drumul ce derat cu jntt
porare din
Jos, în stingă, este drumul cei mai real suport. Pentru duce la... Casa agronomu­ est şi est. Tc
pe care se ajunge la... că tot din cauza ploilor, ni lui I fi cuprinsă
12 şi 17 grnd(
s-a spus, în zilele din usmq
imaginea din dreapta, din Desigur, unele dintre a- tre 22 şi 27 gi
nu s-a prea lucrat în gră­ ceste ferme au rezultate ţa ceaţă loca.
curtea fermei nr. 8 Călan.
dina de legume. Dar, dacă bune în muncă, dar aspectul Timpul pro
Lipsa miinii de buni gos­ se dovedea simţ gospodă­ incintelor numai despre buni zilele de lt
podari se simte din plin ! resc se putea face, în acele gospodari nu vorbeşte. Este Vremea va fi>
zile ploioase, ordine în curtea cazul să se pună capăt cu eu cerul schi
cădea averse
Foto : V. ONOlU fermei şi in birouri... fermitate acestei stări de lu­ ploaie. Tcmpc
La ferma nr. 8 Călan a cruri. şoară creşteri
I.A.S. Haţeg te întimpină un NICOLAE STANCIU