Page 27 - Drumul_socialismului_1978_07

2 # DUMINICĂ, 9 IULIE 1978 Pag. 3

mmr * tmt*
Concursul de admitere în COWS1MNABI „SPECIALIŞTII'*
JMB * Realitate şi ficţiune DE PE 31-HD-5581

Institutul de mine din Petroşani Una din întrebările care de ea, intr-o infinitate de la ora 17, in piaţa oraşu­
!!CA in ziua de 29 iunie a.c.,
scriitorilor
compar scriitorul cu aceas­
tilnirile
cu
citi­
autogara
zis
toţi ; revine cel mai des la in- variante. Sint ispitit să lui Petroşani — impropriu
—
oraşului
torii se referă la raportul tă stranie maşină de mu­ staţiona autobuzul „cursă
Prestigioasa instituţie «le in- în anul acesta concursul se tehnologia fabricării, întreţine­
pentru viţămînt superior minier din desfăşoară după e nouă for­ rii şi reparării maşinilor şi a- dintre realitate şi ficţiune zică pe care, la urma ur­ specială" cu nr. 31 -HD-
îuijotc" Petroşani — care va sărbători mulă. Astfel, candidaţii pen­ paratelor electrice (tehnologia în opera literară. Cu alte melor, tot o conştiinţă u- 5581 al autobazei Orăştie,
in acest an trei decenii de Ia tru secţiile de ingineri vor da fabricării maşinilor şi aparate­ cuvinte, ce este „adevărat“ mană o dhijează. Şi scri­ din cadrul i.T.A. Deva. Şo­
dv. ; înfiinţare — se pregăteşte a- concursul în alte zile decit cei lor electrice), electrotehnică şi ce e inventat" de scri­
cum pentru apropiatul concurs ce optează pentru secţiile de industrială : acţionări pneuma­ itorul filtrează realitatea ferul făcea apeluri „căl­
ăi ; de admitere. In legătură cu a- subingineri. Concret : pentru tice, hidraulice şi electromeca­ itor intr-o carte ? De multe prin conştiinţa sa artistică, duroase" celor de jos :
eest eveniment, tovarăşul prof. ingineri : 15 iulie (algebră şi nice ; aparatură pentru auto­
ci ; ori întrebarea primeşte o reţine din ea cit consideră „Cine mai merge la Si-
univ. dr. doc. ing. Ilie Con- analiză matematică), iş iulie matizări.
stantincscu a punctat cîleva (geometrie şi trigonometrie), — Cum se va face în acest expresie foarte concretă şi că e semnificativ şi inven­ meria, poftiţi! Plecăm i-
al ; detalii folositoare tinerilor ca­ 17 iulie (fizică sau disciplina an repartizarea candidaţilor in zadarnic brutală : ,,nu-i aşa tă atit cit crede că e ne­ mediat". Oamenii urcau,
rtaj ; re doresc să-şi continue stu­ de specialitate Ia alegere) ; cadrul profilului ? că personajul Cutare din cesar pentru ceea ce are dădeau bani, dar nu pri­
diile în cele două facultăţi (de subingineri : 18 iulie (matema­ — Este o altă noutate, care
Sn... mine şi de maşini şi instalaţii tică), 19 iulie (fizică sau dis­ prevede că în cadrul unui pro­ romanul dv. e tovarăşul'Cu­ de spus. Intre realitate şi meau bilete. Nici n-aveau
miniere), cu secţii de ingineri ciplina de specialitate Ia ale­ fil de invăţămîm, candidaţii să tare ?". E inutil să negi: ficţiune, posibilitatea com­ de unde... Întrebat ce fel
„Linia şi subingineri. gere). poată prezenta opţiuni pentru cel care întreabă e mai bi­ de cursă efectuează, şofe­
— Care sînt noutăţile refe­ — In alţi ani, în locul fizi­ diferite specializări şi să fie binaţiilor este infinită, iar
ritoare la admiterea în Institu­ ne informat. El nici nu aş­ artistul o alege pe aceea rul, al cărui nume nu
tru cei cii candidaţii puteau opta pen­ repartizaţi pc aceste speciali­ teaptă de fapt un răspuns,
tul de mine ? tru o disciplină de SDeeiaiita- zări în ordinea mediilor obţi­ care consideră că ii ser­ era afişat în autobuz, a
— Candidaţii pentru con­ te. Se menţine şi în acest an nute. I41 institutul de mine, ci o confirmare. O aseme­ veşte deplin. „Romancierul răspuns neconvingător:
cursul din institutul de mine respectiva prevedere ? fiind singur în profil, acest nea eonii rm a re însă, nici „Transport nişte specialişti
trebuie să treacă printr-un — Da, şi încă amplificată. lucru nu. se aplică. In caz că autentic — scria un mare
stivalu- examen medical special, care Pentru a facilita absolvenţilor numărul de locuri nu va fl un scriitor adevărat n-o critic, Thibaudet — îşi de-ai mei...". E clar că nu
ta tarea să ateste faptul că sint apţi liceelor de specialitate să con­ completat in urma concursului, poate da, fie şi numai pen­ creează personajele pe era nici un specialist, ci
pentru subteran — indiferent cureze pentru admitere în în- candidaţii care depun opţiuni tru faptul că nici un scri­ era o cursă clandestină.
„Adc- de secţia sau specializarea văţămintul superior, la insti­ pentru scoţii ale institutului de itor adevărat nu fotogra­ direcţiile infinite ale vie­
Robert pentru care optează. De ase­ tutul de mine s-au stabilit mine, şi dau concurs in alte ţii sale posibile/... /Ge­
ucţic a menea, pentru secţiile facultă­ noi discipline de specialitate, centre universitare, să fie re­ fiază în cărţile sale oa­ niul ’ romanului face să
■ioane ; ţii de mine, în profilul de pentru care candidaţii pot opta partizaţi la noi. meni aievea, ci creează trăiască posibilul nu fa­ s e m n a l
i. specializare mine (ingineri — în locul fizicii şi anume : pen­ — Ce posibilităţi de specia­ oameni fictivi — ,,/iomo
zi ; subingineri — zi ; subin- tru facultatea de mine — ex­ ce să retrăiască realul".
IULIE gineri — seral) sint admişi nu­ ploatări miniere ; topografie ; lizare există pentru un candi­ ficius" — care, e drept, Dar atunci, corolarul aces­ AVEŢI
dat devenit student ?
mai băieţi. Pentru toate cele­ topografie generală şi minieră ; pot concura lumea reală. tui adevăr spune că rapor­
lalte secţii sint admise şi fe­ maşini, utilaje şi instalaţii teh­ — In conformitate cu cerin­ Am văzut nu demult un Şl DUMNEAVOASTRĂ
tele. Şl in acest an, înaintea ţele industriei miniere, stu­ film documentar care pre­ tul dintre realitate şi fic­ UN RĂSPUNS DE DAT...
examenului scris, se va susţi­ nologice miniere (maşini mi­ denţii secţiilor de ingineri pot ţiune e mereu altul. Nu pu­
ne proba fizică avind caracte­ niere şl transport minier) ; opta, iucepind din anul IV, zenta un aparat uluitor şi tem vorbi despre acest
rul de verificare a capacităţii pentru facultatea de maşini şi pentru unele specializări, ur- — pentru un artist — pu­ Depistind la unitatea
instalaţii miniere (secţia ingi­ mind şl cursuri speciale. Ast­ raport fără să avem
de efort şi rezistenţă a candi­ neri — profil mecanic) — ma­ fel, studenţii facultăţii de mi­ ţin neliniştitor incepind încă din halele „Obor" a I.C.S.
daţilor. Aceste probe trebuie şini, utilaje şi instalaţii tehno­ ne pot opta pentru specializă­ de la nume : sintetizator e- în vedere şi un al trei­ alimentara Hunedoara cîr-
susţinute şi de către candida­ lea factor şi anume inter­
„Fa- ţii care optează pentru secţiile logice miniere (maşini miniere rile mine, topografie minieră lectronic de sunete. Maşi­ nafi ardeleneşti alteraţi,
— epi- şi transport minier) ; tehnolo­ şi prepararea cărbunilor şi mi­ pretarea pe care scriitorul
unde sint admise şi fetele nereurilor, în timp ce la facul­ na are ordinatoare şi filtre puşi in vînzare, am publi­
gia prelucrării prin aşchicre vrea s-o dea realităţii. Ea
bare?; (subingineri topo, M.LM. — in­ (tehnologia construcţiilor de tatea de maşini şi instalaţii cu ajutorul cărora poate cat nota intitulată : „Nu
gineri şi subingineri, zi şi se­ maşini) ; tehnologia asamblării miniere se poale opta pentru selecta din realitate nu­ — interpretarea realităţii — vă interesează calitatea
rai) şi au valoare eliminato­ tehnologia construcţiilor de pare a fi pînă la urmă fac­ produselor dumneavoas­
rie. şi montajului (utilajul şi teh­ maşini miniere, automatizări mai sunetele care ii con­
nologia asamblării şi montaju­ vin, poate reţine din aces­ torul decisiv care menţine tră ?“ Pentru luarea de
— Cînd şi unde au loc pro­ lui) ; maşini şi instalaţii hidro- în industria minieră, exploata­
bele fizice ? rea şi întreţinerea utilajului te sunete numai părţile ca­ echilibrul ori înclină ba­ măsuri ne-am adresat ce­
pneumatice ; pentru secţia de
— Se susţin in paralel cu subingineri (profil electric) — minier. re îi convin, poate limita lanţa în favoarea unuia sau lor vinovaţi — întreprin­
înscrierea candidaţilor — care maşini, utilaje şi instalaţii teh­ orice instrument muzical a altuia dintre termenii ra­ derea de industrializarea
se face pînă in ziua de 12 iu­ Convorbire realizată de portului : realitate sau fic­
lie — după planificarea afişa­ nologice miniere (maşini mi­ ori sunet din natură, după cărnii, care-i fabricase de
io—G,30 tă în institut. Probele se dau niere şi transport minier) ; T. SPĂTARU cum poate combina sune­ ţiune. o calitate îndoielnică şi
; î.8,00 in sala de sport şi pe terenul
38,10 tele reale cu cele produse RADU CIOBANU liC.S.A., a cărei unitate ii
îanat" bazei sportive „Ştiinţa". Can­ pusese în vinzare alteraţi.
13,30 didaţii nereuşiţi la probele fi­ Cind am intrat în magazi­ „Idcca subliniată «le secreta­ în unitate in zilele cind nu că nu c prezent in magazin. Răspunsul I.C.S. alimenta­
e '78 : zice au posibilitate să se în­ nul metalo-ehimic din Brad rul general al partidului la sint plecat după marfă. Gheor- Am insistat : „O fi după mar­ ra a venit prompt, arătînd
,’;i în scrie la alte facultăţi, unde nu şi am întrebat de responsabil, Consfătuirea pe ţară cu lucră­ ghe Duuu, responsabilul res­ fă 7". „Nu ştiu", ne-a răspuns
erii şi se cere această probă elimi­ o lucrătoare mi-a spus : „La torii din comerţul socialist — taurantului cu autoservire Ka- casieriţa dc serviciu. „Sau, cu degetul către I.I.C.
natorie.
L fjZl- raionul de articole sanitare, a- no spunea tovarăşa Viorica pid : „Unitatea noastră eslo poate, la birouri ?“. „Poate. A Stimaţi tovarăşi de la
toate — Cum se va desfăşura con­ eolo munceşte dinsul". Alexan­ poliaca, secretara organizaţiei foarte solicitată şi, iu această plecat cam de o jumătate de I.C.S.A., pentru că nu v-aţi
ere la cursul ? dru Aldea — om cu mulţi ani de partid de Ia Cooperativa de situaţie, e firesc să particip la oră, fără să spună unde". Pre­
mun- — Spre deosebire de alţi ani, în comerţ, ce conduce lin co­ consum din Orăştie — este o vînzarea preparatelor culinare". cizăm că la era aceea — era deranjat să citiţi nota in
Tcsâ- lectiv carc-şi realizează in fie­ indicaţie foarte preţioasă pen­ aproape de prânz — unitatea, cauză în întregime, căci
Deva ; care lună sarcinile de plan, ba tru munca responsabililor de „Cum o faceţi, practic" 7. în special raionul «Ie mezeluri, altfel aţi fi văzut uşor că
„Clienţii unităţii mă pot vedea
19,00 le şi depăşeşte — era, intr-a­ unităţi. Cu atit mai mult eu era solicitat şi lucrătoarele
Cînla- devăr, ia tejghea. „Un respon­ cit aplicarea ei este o necesi­ lucrind la linia de autoservire abia făceau faţă. Astfel «le si­ aveţi şi dumneavoastră un
chiar
adunind din
sau
sală
Ci valul sabil «le magazin — ne-a spus tate in actualul stadiu de dez- farfurii, atunci citul debara- tuaţii am întîlnit şi în alte u- răspuns de dat, reprodu­
.inului el — arc atribuţii precise : el nităţi «lin Orăştie. cem pentru dumneavoas­
ilor — se ocupă «le aprovizionare, în­ Am intrat in cafc-barul din
ti la tocmeşte o mulţime dc acte, centrul oraşului şi am vrut să tră partea care vă vizea­
Tinii- coordonează munca oamenilor stăm de vorbă cu Emil Brin- ză activitatea, din respec-
liric : ş.a.m.d. C«i toate acestea — Şeful de unitate comercială - <Ia, şeful unităţii. „La ora -tiva notă : „Şi ca să nu
;liezi ; cum se sublinia la Consfătui­ asta 7 — s-a mirat lucrătoare»
popu­ rea pe ţară a oamenilor mun­ de Ia tejghea (era ora 11). rămină de tot păgubaşe
le eş­ cii din comerţul socialist — el participant efectiv la actul Dinsul vine mai tîrziu". Am lucrătoarele de la raio­
e obligat să participe la vîn- aflat mai apoi că pînă la ora nul mezeluri, şefă de ma­
zare, căci aceasta e activita­ 32 eafe-barul funcţionează fă­ gazin Maria Rădulescu,
tea propriu-zisă a fiecărui lu­ vînzării, nu un simplu asistent ră responsabil (care face na­ puseseră in vinzare cîrnaţi
crător din comerţ. „A te im­ veta de la Deva), iar cind se
plica in activitatea unităţii pe prezintă la unitate, Emil Brîn- ardeleneşti la preţ redus".
care o conduci —ne spunea da stă mai mult în birou] lui
Ileana Bănăţean, responsabila la această activitate aranjat cu gust — mobilat cu DE CE CU FUM
ti mi- patiseriei „Bulevard" din De­ 2 mese, cu canapea pe colţ şi
■ (Ar- va — este o necesitate pentru eu un scaun moale — de unde Şl PRAF?
Un fiecare responsabil de unitate iese numai atunci cînd pleacă
I ; Hi comercială. Nici nu se poate voltare a comerţului". „Cum saloarele nu pot face faţă". cu treburi pe la conducere, Autogara Brad. Cobori
- (Si- concepe altfel, dc vreme ce acţionaţi pentru aplicarea ei Am stat de vorbă şi cu Ana sau vreun client ce cade sub
întu- şeful de magazin trebuie să „De fiecare «i.'.tă cind anali­ Jelea, şefa cofetăriei „Palia". influenţa alcoolului face gă­ din autobuz, dai doi
(Con- fie exemplu in muncă pentru zăm — fie în biroul organiza­ „Câţi oameni lucrează iu imita­ lăgie. „La tejghea nu stă nici­ lei şi primeşti excepţiona­
AN1 : ceilalţi". „Dumneavoastră par­ ţiei de bază fie in consiliul de te 7“ am întrebat. „Zece, eu odată 7“ am înti'ebat-o pe o la tangoşă cu brînză. Te
—rf<e- ticipaţi la vînzare ?“. „Da. conducere al cooperativei — mine unsprezece". „Fac faţă subalternă a tovarăşului Brin-
jv.diu Cînd înregistrăm afluenţă de realizările obţinute într-o pe­ solicitărilor mari ale acestei <la. „Nu. Păi dinsul c şef “. tragi din faţa geamului
Chi- cumpărători particip la vinza- rioadă sau alta, ne referim şi perioade 7". „In general, da". Aici trebuie menţionat eâ uni­ s-o mănînci liniştit. Eşti
■ENI : re. Nu de puţine ort. puteţi să la munca şefilor «1c unităţi, Adevărul este puţin alături, în tatea are doar 8 lucrători, din insă vitregit. La dreapta
; F£i- mă vedeţi la toncla din stra­ militînd pentru creşterea rolu­ sensul că la tejgheaua unităţii care, în prima parte a lunii
esc) ; dă". Ştefan Motaş, şeful ali­ lui lor în activitatea comercia­ e mal tot timpul aglomeraţie iulie, doi erau în concediu de te afumă direct in ochi
e cer mentarei cu autoservire nr. 89 lă propriu-zisă. Eu consider că deoarece, de obicei, aici se odihnă. In această situaţie grătarul cu mici, dinspre
■JEA : «lin Deva, spunea : „Am 24 «le avem şefi de unităţi buni, ce află o singură lucrătoare, iar prezenţa în unitate a respon­ stingă vin nori de praf
(tVli- ani in comerţ şi mulţi ani de ■responsabila e foarte rar văzu­ sabilului încă de la ora des-
Cor- cind deţin funcţia de şef «le se implică in activitatea «le tă in spaţiul «le servire. Justi­ chidcrii, participarea lui la din autobuzul ce tocmai
AWI- unitate. In toată această pe­ desfacere a mărfurilor". O vi­ fici ndu-sc, Ana Jelea, ne spu­ actul «le vînzare s-ar fi Impus. este măturat, de la tom­
aurul rioadă nu rn-am considerat zită întreprinsă prin câteva u- nea : „Sint foarte ocupată cu Iată deci eă in timp ce'unii
esc,) ; niciodată în afara actului vîn- uităţi «lin oraş, constatările ci, aprovizionarea, cu primirea responsabili de unităţi conside­ beroanele cu gunoaie me­
îonrt- zării. Sigur, într-o autoservire, argumentează în marc parte mărfii, cu întocmirea actelor- şi ră participarea la actul vânză­ najere vin pe aripile via­
iAD : responsabilul ea şi majoritatea ceea ce ne spunea interlocu­ nu prea am timp să muncesc rii o datorie de serviciu, alţii tului diferite mirosuri.
leaua personalului, munceşte în ma­ toarea noastră. Iată citeVa din­ la tejghea". Am întrebat de „se ruşinează" să stea eu faţa Oricum, iangoşeria ar me­
Jon- gazie la prcamblat marfa, dar tre ele. Nistor Văleanu, res­ mai multe ori, în ziua raidu­ Ia client. Şi nu din intimpla-
; o- eu în magazie muncesc, nu ponsabilul raionului menaj şi lui nostru în Orăştie, «le res­ re unităţile lor fac copulaţiei rita un loc mai privile­
atrie, doar coordonez ; pun mina pe uz casnic «lin cadrul unităţii ponsabilul alimentarei «lin a- servicii de slabă calitate. giat.
Fă- Locuinţe moderne îj saci, umplu pungi eu zahăr, „Palia" : Particip efectiv la propierca complexului „Dacia"
BOA- trul oraşului Petroşani. făină ctc.“. vînzare, sint mereu prezent şi dc fiecare dată ni s-a spus TRAI AN BONDOR
(Casa
Ur­
ii ar) ;
„Pe- Trecînd în cea de a . recţiile principale de ac­ plenară reprezintă jaloa­ deplinirea planului la ■
(Cn- doua jumătate a cincina­ ţiune pînă la încheierea ne concrete de. acţiune construcţia de locuinţe —
Play Gromca ■ evenimentelor saptămînli pentru organizaţiile de
Pro- lului, întregul nostru po­ cincinalului actual. Pre­ reducerea numărului per­
îlenii por, a făcut, prin Plena­ zintă o mare însemnătate partid, consiliile oameni­ sonalului de deservire, a
ioaD_ ra C.C. al P.C.R., sesiu­ faptul că plenara C.C. al lor muncii, pentru toate consumurilor materiale şi
na) ; ÎN AJUTORUL LECTORILOR, colectivele de muncă. Şi de energie. îmbunătăţi­
cu nea Marii Adunări Na­ P.C.R. a adoptat planu­
(Mi- ţionale, ca şi prin solem­ rile de dezvoltare econo- în acest cadru secretarul rea aprovizionării teh-,
Zdua nitatea de la Palatul Ma­ mico-isocială pe întreaga PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE general al partidului a • nico-materiale, ridicarea
rii Adunări Naţionale, a- perioadă ce a mai rămas PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ insistat asupra necesităţii . . nivelului tehnic al pro- ‘
tît un bilanţ al rezultate­ pînă la sfîrşitul cincina­ de a se acţiona cu toată ducţiei şi calităţii pro-
lor dobîndite pînă acum, lului, ceea ce creează con­ fermitatea pentru înfăp­ . duselor, -îndeplinirea ri- ■
sub conducerea partidu­ diţii prielnice unei mai tuirea hotărîrii plenarei, . guroasă a sarcinilor la
lui, cit şi o proiectare bune organizări şi con­ Puternică stimulare a efortului din martie a.c. cu privire producţia destinată ex­
r, concretă a viitoarelor duceri a economiei. la perfecţionarea meca­ portului, perfecţionarea
E Pentru oamenii muncii nismului economico-fi- organizării şi conducerii
împliniri, pînă la sfîrşitul
perioadei, 1980. Guvîntă- din'judeţul Hunedoara a- nanciar, la accentuarea întregii activităţi.
i ge­ rile rostite de tovarăşul eordarea celor 6 distincţii pentru dezvoltarea autoconducerii şi aplica- în acelaşi cadru de pre­
neral rea 'autogestilinii în toate ocupări pentru perfecţio­
vor Nicolae Ceau.şe&cu la ple­ în întrecerea pe anul 1977
i in­ nară şi la solemnitatea constituie, desigur, un sectoarele de activitate, narea activităţii în toate
el ce­ înmînării înaltelor dis­ motiv de puternică mobi­ multilaterală a patriei în strînsă legătură cu a- domeniile, sesiunea Marii
rn o- lizare a tuturor resurselor ceasta sînt vizate direcţi­ Adunări Naţionale a a-
tem- tincţii şi diplome de o-
101^1- noare unor judeţe şi uni­ pentru ca în acest an, ca ile ridicării calitative a doptat unele legi: cu pri­
a va tăţi fruntaşe pe anu-1 1977 şi în întreaga perioadă de neral al partidului, tova­ acest context critici în- întregii activităţi. Subli­ vire la asigurarea sănă­
Intre întrunesc nu numai apre­ răşul Nicolae Ceauşescu, dreptăţile sînt adresate u- niem aici, pe scurt, doar tăţii populaţiei, organiza­
i in- pînă la sfîrşitul cincina­ cîteva din cele care pri­ rea şi conducerea unităţi-
nea- cieri adresate fruntaşilor, lului, să obţină rezultate a nominalizat ramuri de nor lipsuri ce se mai ma­
ramurile
eforturilor întregului nos­ şi mai bune în toate do- producţie specifice jude­ nifestă. în activitatea din vesc nemijlocit judeţului ■lor socialiste de stat, pre­
cum şi unele îmbunătăţiri
ale
industriale
ntru tru popor pentru înfăp­ men.in? ţi? aotivitate. O ţului nostru în care exis-, Valea Jiului, unde pon­ nostru : lichidarea rămâ­ aduse Legii retribuţiei
tfie ; tuirea oliîeotivelor şi sar­ asemenea largă mobiliza­ tă încă. rămîneri în ur­ derea personalului auxi­
abila cinilor stabilite de Con­ re este eu atit mai nece­ mă — la producţia de liar este încă prea mare. nerii în urmă în realiza­ după cantitatea' şi calita-
Var cărbune, ciment, produse ceea ce grevează asupra rea, producţiei fizice şi , tea muncii.
de gresul al Xl-lea şi Confe­ sară cu cit în* cuvîntarea în investiţii — concentra­
ii- rinţa Naţională ale parti­ la Plenara C.C. al P.C.R. ale industriei construc­ productivităţii muncii, rea eforturilor pentru în­ CORNEL FiERARU
dului, ei şi jalonează di­ din ii iulie secretarul ge- toare de maşini etc. în întreaga cuvîntare la