Page 3 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 3
DUMINICA, 2 IULIE 1978 Pag. 3
Consemnări Un sfert de veac de activitate cenaclistâ în Valea Jiului „NU MĂ PRIVEŞTE"
Paiete si haiduci Deva, in plină Lenta tosif
Pe
strada
din
zi,
Satu
Farkoş
O vorbă antică spune că atât de degajat, cum nici Stras de zbor si vis muncitor din necalificat Mare.,
la
gusturile nu se discută. unul dintre toate neamurile Chişcădaga, îşi lovea con
Foarte bine. Nimeni nu ne înconjurătoare". Bine, dar Scriam cîndva, un repor soarta. Cei din jur pri
împiedică însă să discutăm cine ne dă nouă atunci taj închinat adîncului Văii sau toc, fără o conştiinţă a oare i-a născut. Astăzi, un veau amuzaţi. L-au luat
acestui timp. Fie că e vor
despre absenţa gustului. O dreptul să producem in se grup de tineri uniţi ca şi
Jiului, acelui „acasă" Încăr ba de Niculae Tic, Ion Bă- acum 25 de ani sub em în braţe pe „nu mă pri
facem pornind, bunăoară, rie haiduci presăraţi cu pa cat de toate dorurile, de veşte" chiar şi cind sticla
de la convingerea că nu iete şi să-i vindem drept toate mirosurile eterice, de ieşu, Vasile Brădescu, Con blema „Minerului", devenit din mina furiosului s-a o-
mai lipsă de gust poate fi artă populară ? Mal grav : sudoare încinsă, de reavăn. stantin Dascâlu, Marfa Din- „Panait Istrati", ştiu că zeul prit în capul elevului Au
aceea care provoacă inva cine ne dă dreptul să scoa că sau alţii, cititori de ini nostru cel dinţii este cărbu
Era o laudă cărbunelui şi mă şi vers, cenaclul ce fiin nele, dătător de lumină şi rel Pis, care trecea cu
darea unor magazine ele tem istoria pe tejghea sub muncii, oraşelor de sub minte pe stradă. Noroc cu
gante şi moderne cu un soi forma unor efigii de tablă munţii îmbrăcaţi in aurul ţează intr-o zi ou caniculă bogăţie. Regăsesc in ver cadrele de la farmacia nr.
de produse bizare dacă nu ale unor iluştri voievozi sau verde şi vieţii noi, oameni şi miros de busuioc, vine surile poeţilor, tot ce m-a 2 (Rozalia Trinc, V ivi ana
de-a dreptul hidoase, care a unor aşa-zise busturi de lor acelor începuturi de is bogat din timp şi prin timp bucurat şi m-a neliniştit, Voicu, Csabo Peterfi) care
se vînd la preţuri respecta poeţi şi cărturari din pan torie. Se numea „Cărările — alţi poeţi cresc azi, alţi iot ce am izbutit şi nu am au sărit repede in ajutorul
bile drept artă populară : teonul neamului ? adinculvi" reportajul acela poeţi laudă astăzi „Cărările izbutit să spun indeajuns copilului, dindu-i îngrijiri
ii şi fote „cu sclip", troieni Am auzit şi argumentul al meu — şi cred că era adîncului", aşa cum în pro despre Valea noastră. S-au competente, ocrotindu-l şl
te de paiete, voievozi că toate acestea ar avea nume ce i se cuvenea in cesiunile închinate zeiţei creat aici opere, care mă încurajindu-l. Nimeni n-a
şi domniţe, boieri, hai căutare la turişti. Ei şi ? tr-adevăr de vreme ce de Isis cu nume din două si bucură de parcă aş fi reu încercat să-l imobilizeze
duci şi ţărăncuţe de labe o întilnim şi astăzi la şit să le scriu eu însumi, a- pe individul care, în stare
Poate fi acesta un argu atunci a circulat de la unii tot pasul, ea e natură şi ră- cum 25 de ani.
panopticum protejate in
ment pentru falsificarea ar mîne natură fecundă. Mun de ebrietate, continua să
carcase de plastic, că la alţii. Un grup de iubi Fie ca in vara de-acum lovească în dreapta şl in
tei populare, pentru baga ca, fidelitatea, tot ce e
suţe şi Ur.iiniţe păşunis- tori de frumos, credincios îmbogăţită-a cărbune şi stingă. Cind plutonierul
■ ţe date din belşug cu lac telizarea istoriei, pentru aceluiaşi imn — muncii, lu frumos în oamenii noştri cu poezie, „Cărările adîncu de serviciul Nicolae Luca
pervertirea gustului public ? minii, oamenibr, pămîntului toc şi cerneală, observind
şi cîte şi mal cite. Toate as lui" să rămînă deschise, să a reuşit să-l prindă pe fu
tea nu sint, din păcate, nici Mai ales azi, cind se fac ■— îşi puneau, acum un timpul şi studiindu-i soro ardă lacrima pămîntului cu rios, ciţiva gură-cască au
atitea eforturi pentru edu
artă, nici populare. Dimpo sfert de veac, corrdeiul in cul, le-au stat călăuză scrii ierburile ei crescute-n răs intervenit : „L'asă-I dom'le,
carea acestui gust ? Adică
trivă, sînt o sfidare şi o im slujba zeiţei Isis. „Mari sint torilor Constantin Be- cruci, ca şi pana artistului, nu vezi că-i beat !". Pen
pietate, deoarece arta gustul dubios să fie mai minunile tale, maică terră", iu, Irimie Străuţ, Radu fie ca mereu alţi poeţi să tru faptă, losif Farkaş a
populară se distinge prin puternic decit respectul pe se minuna bogăţiei adincu- Selejan, Corneliu Rădules- răsară, să cînte, să creas fost amendat cu 500 lei.
simplitate, discreţie şi ele care il datorăm tradiţiilor lui şi omului, un cunoscător cu, Dumitru Velea, ca şi că şi aici, şi să nu uite Dar cu cei care se retrag
ganţă, iar cei care concep şi artei propriului nostru al cursurilor de pămint şi mai tinerelor talente Vale- niciodată că sînt din Va sub scuza „nu mă priveş
subprodusele amintite nu popor ? Ar fi absurd. Sint de sub pămint, incumetin- ria Zamfir, Ion Pascal Vlad, lea Jiului, că soarele aces te" cum rămîne ? Haideţi
se disting prin nici una din lucruri care se cuvine să du-se să pună temelie ce Ion Tingantele, Ceorge Ne- ta le va pecetlui, pururi, să-i ajutăm I
tre aceste virtuţi. Dacă la dea de gindit celor ce au naclului cu simbol de trudă graru, Dumitru Nechifor, destinul şi poezia, ca şi în
baza concepţiei lor va fi în seamă toate aceste ma şi breaslă : MINERUL Doru Chicet, Mircea An- acest sfert de veac căruia
stat vreo idee, atunci pro gazine ce fin şi de reţeaua Orice timp vorbeşte prin i-au adăugat mereu floarea
babil că aceasta a fost comerţului de stat, dar mai cronicarii săi, mai modeşti draş, Constantin Cîmpeanu, şi semînţa, limpezimi de
ideea că arta populară e cu seamă a celui coopera Mircea Bujorescu, Ion Dan apă şi cer, şi de oameni.
pitorească. Pitoresc nu în tist. Cu atît mai mult cu sau mai mari, orice timp e Bălan — iocercînd să adu SAH-MAT... ÎNTR-O
seamnă insă nici ţipător, cit s-a scris şi s-a protestat nevorbitor fără cerneală că un omagiu pămîntului DUMITRU DEM IONASCU MUTARE !
nici fals.. Ce înseamnă pi
de atitea ori in presă, la
toresc ne-o spune Lucian După cum se ştie, la
radio, la televiziune împo
Blaga, ca şi alţi artişti şi Hunedoara s-au încheiat
triva acestei situaţii. Nu ne
cărturari, cu condiţia să recent întrecerile din ca
facem iluzii : îndreptarea ei
mai deschidem din cînd in e o . chestiune de durată. m drul sferturilor de finală
cînd şi cite o carte : „Po ale campionatului republi
Dar un început trebuie fă
porul românesc — scria gin- can de şah. Remarcabile
cut pentru a putea spera
ditorul — e fără îndoială, „Gura satului" — un fel de sa ei. „Vine acasă la 2-3 zile copii. „Numai cu cel moi au fost nivelul 'întrecerii şi
in fericita vreme în care
îndrumat dintru adâncul său opinie publică în acţiune — odată, beat — ne spune A.C. mic, cu Aron — ne mărtu dîrzenia cu care s-a dis
spre pitoresc. El pune to gustul tuturor va fi guver reacţionează întotdeauna cu — şi atunci nu ştiu unde să risea bătrînul — am neca putat fiecare partidă. Dar
tuşi în această patimă a lui nat de o conştiinţă artistică. promptitudine atunci cînd u- mă ascund din faţa lui. Ul zuri". „De ce, nu e băiat dacă despre concurs a-
o măsură, un ritm şi un duh RADU CIOBANU nul sau altul din membrii tima dată s-a întîmplat pe bun?". „Nu prea. S-a califi vem numai cuvinte de
colectivităţii se abate de la 19 iunie. A venit acasă băut cat ca mozaicar — meserie laudă, in schimb, despre
legile sorise sau nescrise ale şi mi-a zis să ies afară. Am bună, căutată — dar s-a lă. organizarea sa nu putem
vieţii cotidiene. A intra în ieşit în tîrnaţ. M-a alungat şi sat de ea şi munceşte la afirma aceleaşi lucruri.
„gura satului" se consideră, de acolo. M-am dus î gră II ia. Adică vorba vine că Nici măcar cu o oră Îna
n
a fi — şi este — o sancţiu dină. M-a scos în uliţă. în munceşte, că nu se prea ţine intea declanşării „ostilită
ne, un. blam public, căci a- uliţă am stat pină noaptea de treabă. Lipseşte des, nu ţilor", nu se stabilise' sola
ce-asto nu iartă, ci-1 condam tîrziu". „De ce crezi, nană ascultă de superiorii Iul, cel de joc, organele sportiva
nă pe cel în culpă, făiră nici Ană, că se poartă oşa de puţin aşa îmi spun oamenii. locale tratînd şahul cu in
o milă. Lirît Gheorghe ?" „Nu ştiu. Şi eu aşa ceva na admit. De diferenţă. Pină la urmă,
...De o bună bucată de De cînd lucrează nu mi-a o vreme, şi-a adus acasă o concursul s-a desfăşurat
vreme, despre Ana Cri şan şi femeie cu care trăieşte în la clubul „Siderurgistul",
nepotul ei Gheorghe Soba concubinaj. Şi mie asta nu gazdele dovedindu-se la
se vorbeşte mult in satul mi place. Le-am spus de nu fel de inospitaliere ca şi
Roşoani aparţinător comunei ştiu cîte ori la amândoi să altădată (fapt care a mai
Dobra. De ce ? Povestea e intre în rînd cu oamenii, adi fost semnalat In ziarul
mai lungă şi o s-o depă-năm, dat nici un leu, iar cînd vine că să se căsătorească, clar nostru).
pe scurt, ca să ne edificăm... acasă zice să-i fac de mîn- nu vor să audă. Şi asta mă
Cu ani în urmă, prin dez caire. Nu întotdeauna am din doare". „Ceilalţi copii, gine ÎNTRE ORELE 21 Şl 22...
ce, că eu, femeie de 83 de rii şi nurorile ce spun de
membrarea familiei Suba, La patiseria de pi stra
n
Ana Crişan a luat în grija sa ani, îmi fac di ce pot, am faptele fiului mai mic ?" „Ce da Republicii, din Petro
creşterea celor 3 copii ră- pensie mică din care plătesc să spună ? Unii au vorbit cu şani, din vecinătatea ho
mia-şi fără părinţi. Femeia i-a impozitul, lumina, una alta. Aron, l-au sfătuit bine, alţii telului C.M.V.J., continuă
l-am spus de atitea ori asta, nu se amestecă. Mare necaz
crescut cum a putut, cu spri dar nu vrea să priceapă şi-mi de multă vreme o metodă
jinul autorităţilor locale i-a zice că-s zgîrcită, că n-am pe capul meu, că am ajuns originală de deservire.
— om cu părul alb — să
dat pe toţi să înveţe mese inimă. L-am reclamat la pri se vorbească de copilul meu Deşi ora de închidere a
rie. Azi toţi trei au profesie, mărie, la miliţie, a fost che în sat..." unităţii — afişată pe uşă
unul, cel mai mare, este pe mat pe acolo, ml se pare că Gu-m se vede, „gura satu — este 22, după ora 21,30
la Caransebeş, cel mai mic, l-au şi amendat. Dar Gheor lui" nu iartă pe nimeni şi aici nu se mai serveşte,
hi viu, lucrează şi el,, şi-s oa scaunele sînt întoarse pe
ghe na se schimbă. Şi uite socotim că bine face. Ar fi mese, incit la ora 22 se
meni la locul lor. Doar cel aşa — ne spunea printre la necesar însă ca în sprijinul
mijlociu nu s-a dus pe ace crimi Ana Crişan — am a- ei să vină şi alte elemente trage zăvorul şi se stin
laşi drum. A muncit, mai întâi, juns să se vorbească de mi. ale opiniei publice, alţi fac ge lumina. Întrebată de
la S.M.A, apoi 1a O.I.F., fă ne şi de nepotul meu în Roş- tori care au menirea să in ce aplică acest sistem de
fragmentare zilnică a pro
ră însă a se ţine de treabă canî şi chiar în Dobra. tervină în abaterile de la e- gramului de lucru cu cite
ca lumea. Şi acum lipseşte ...Ion Gheară din Răduleşti tica şi morala socialistă. în o jumătate de oră, una
de la lucru, e văzut des. în cele două cazuri relatate aici
(tot din comuna Dobra) a dintre lucrătoare ne-a
sat stînd degeaba. între timp,
crescut 8 copii — patru fete se impune intervenţia colecti spus că de la ora 21,30
s-a „împrietenit" cu băutu velor din care fac parte îm
şi patru băieţi. Gu şapte din la 22 este planificat timp
ra şi cînd este sub influenţa tre ei Ion Gheară — un om pricinaţii, organizaţiile de de „curăţenie şi monetar".
alcoolului are faţă de Ana de 76 de ani, dar încă in sindicat şî de tineret, consi In acest caz să fie afişat
Crişan, femeia care l-a eres. putere — şi soţia lui, se mân liu! popular comunal care astlel programul, deşi cre
cut, comportări de-a dreptul dresc. Şi pe bună dreptate. ar putea să pună lucrurile dem că nu aşa este pla
inumane : Ii vorbeşte urnit, o Toţi sînt oameni aşezaţi, la punct. nificat.
La margine de codru
Foto : KOCII IO AN — Hu nedoara bruschează, o scoate din ca muncitori, cu familii bune, cu TR. BONDOR
Suportul afirmaţiei din Mureşul se numără printre jocului şi realizărilor echi si inconstanţi Moldovan ş:
titlu se regăseşte nu atît în echipele curajoase, dar şi pei un aport esenţial l-au Rebegilă ; de loc Moga. De
clasarea finală în ierarhia solide, capabile de presta avut deci oamenii de ia spre Szabadoş nu mai ştim
seriei — chestiune ce de ţii bune şi pe alte terenuri. mijloc, experimentaţii Oc- ce să spunem...
pinde uneori şi de conjunc Din păcate din acest „ac tavian Cojocaru, Gherga şi Am mai subliniat pre
tură (cînd cu mai puţine tiv" de +7, Mureşul a ce SINTEZE ÎN POST-CRONICĂ Sclimidt, precum şi pro ocuparea, mai evidentă în
puncte te poţi clasa mai dat pe teren propriu 4 LA CAMPIONATUL DE FOTBAL ductivul Enescu, în atac, retur, pentru introducerea
1
bine, cum chiar Mureşul a puncte (înfrângerea 2—3 cu principalul realizator al e- în lot a jucătorilor tineri ,
1 „păţit" după primul său Victoria Călan — marea chipeî, cel căruia îi rămâ creşterea lui Medrea de la
' campionat în „B“, cînd a supărare a devenilor, ega- Mureşul Deva: Qga mai bUîlă nea, de atitea ori într-un meci la meci fiind convin
ţ Pupat locul 4, dar cu nu- luri, 1—1, cu C.F.R. Cluj- meci, sarcina de a valori gătoare, iar recenta promo
1
* tof 36 de puncte, faţă de Napoca şi F.C. Baia Mare). comportare de la promovarea în „B“ fica şi finaliza în gol tra vare a lui Krafft şi apoi â
1 37 Heum). Deci, afirmaţia Pe jumătăţi de campio valiul colegilor din liniile juniorului Hădăreanu de
* se h zeaz g ,p e raijzările fi- nat, producţia mai bună a- care s-a impus în prima cesar pe întreaga durata a din spate. Pentru că, în monstrează grija conduce
I ■nale.'og punctajul bun. — pare în tur, când a fost parte a clasamentului, o- întrecerii. Am spune însă jocul Mureşului s-a detaşat rii echipei devene pentnu...-
L I peste q j a su yj Hn posi- realizat şi plusul de 3 cupînd cea mai bună po că atuul principal al Mu predilecţia pentru organi vîitor, pentru îmbinarea şi
c
i » bil. puncte cu care echipa a în ziţie dintre oele 5 formaţii reşului l-a constituit în. zarea — uneori chiar prea omogenizarea treptată, din
' 1 Cu 7 in c e cheiat campionatul, faţă hunedorene ? Echipa, cu o s uşi rea unei scheme de savantă, prea îndelungată timp, a experienţei cu Vi
, j cucerite în
* deplasaix_ 2 —2 la F.C. de retur, cînd Mureşul a medie de vîrstă destul de joc propriu, cu organizarea — a acţiunilor încă din a- goarea tinerilor. Continua
: ţ Baia Mai ( j, -forma- stat pe punctele de acasă, înaintată, dar cu jucători laborioasă a acţiunilor, ca părare, compartimentul cel rea acestei acţiuni în va
S ngura
i J ţie care a uat un punrt doar la Călan mobilizîn- de valoare, cu experienţă re a fost conceput în func mai „populat" al forma ra pregătirilor şi în cam*
i la actuala j - ^ ; ţiei, în care au evoluat pionatul viitor, va asigura
a i r du-se pentru revanşă şi competiţională, şi-a însuşit, ţie de aptitudinile jucători
5 l 2-1 a Al. j: •foarte mulţi jucători, dar Mureşului o evoluţie cel
ra ZalăJ reuşind un joc bun şi cu sub conducerea tânărului lor, mai predispuşi la com
U \ a U M.1. Mda; cerirea unui punct. antrenor Teodor Pop, o bu binaţii, decit la lansări ra numai ciţiva s-au impus: puţin egală cu cea din re*
cent încheiatul campionat.
* Lo la Victorq; ; In ce au constat de. fapt nă pregătire fizică, care pide, cu pase lungi spre Dumitru Cojocaru, M-arin-
ri cău şi Doboş; mai puţin NICOLAE STANCIU
atuurile echipei devene, cu i-a asigurat potenţialul ne- careul advers. In economia
