Page 30 - Drumul_socialismului_1978_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Efort lăudabil pentru perfecţionarea

1
■ • fi i l ELE
continuă a stilului şi metodelor
9,00 Teleşco
Antolog
10.00 t ru cop
muncii organizatorice de partid 11.00 Charles
în alb :
— (locui
11,55 Telex ;
Din iniţiativa secţiei or­ entare în analize, în munca la intervale mai mici (de­
ganizatorice a Comitetului curentă şi de perspectivă, cada!, săptămânal, şi chiar 15.00 Telex ;
judeţean de partid, zilele in activitatea de control şi zilnice) eu o participare 15.05 Teleşco;
15,35 Curs de
trecute a avut loc la Brad îndrumare asigură concen­ mai restrânsă, pînă la for­ 17.05 Din ţăr
un reuşit şi util schimb de trarea efectivă a eforturilor maţia de lucru şi întreprin­ Il.P. M<
experienţă între secretarii tuturor colectivelor spre se chiar la locul de muncă. mensiun
rii ;
organizaţiilor de partid din înfăptuirea obiectivelor pla­ In esenţă s-a apreciat că 17.25 MuzlcA
Unităţile miniere apar ţi­ nului de stat şi obţinerea trebuie să capete pondere do mari
nând Centralei minereurilor unor rezultate superioare. şi intensitate crescîndă a- 18.05 PubliciU
Deva. Această întâlnire de Principalul cîştig realizat cele forme care asigură o 18,10 cintarca
lucru face .parte dintr-un de consfătuire constă în activitate permanentă şi 18.30 Tribuna
ansamblu de acţiuni ce vi­ faptul că abordînd funcţio­ susţinută cu oamenii, în 18.50 Lecţii a
zează nemijlocit îmbunătă­ nalitatea formelor de orga. mijlocul lor, acolo unde se
ţirea continuă a stilului şi nizare, de conducere şi în­ concretizează efortul pen­ 19.50 1001 de
metodelor muncii organiza­ drumare, de implicare ne­ tru îndeplinirea-sarcinilor. 19.30 TeJejurn,
torice de partid în condu­ mijlocită în problematica Dezbătând direcţiile prin­ 19.50 Tai orbii
cerea vieţii eco n ornic o-so- economico-socială şi politi­ cipale de acţiune pentru Aspect de muncă dim atelierul de croitorie al cooperat! vel „Drum nou“ din Hune- eononiie
ciale şi politice, în spiritul că, conţinute în principiile, organizaţiile de partid din doara. 20.00 Roadele
documentelor C.C. al P.C.R. normele şi regulile Statutu­ minerit desprinse, evident, dubii de
ronomic
din martie a.c. Dealtfel, lui partidului, în instrucţi­ din documentele Congresu­ rii. Azi,
întreaga acţiune a fost con­ (lorheiu
uni şi recomandări, ea a lui al Xl-lea şi Conferinţei
cepută şi organizată por­ mijlocit un foarte rodnic Naţionale ale partidului, 20,20 Seara d(
ni ndu-se de la cerinţele schimb de experienţă acu­ consfătuirea s-a referit pe Realizarea producţiei fizice gole I.ea
pe ţară
majore formulate de .se­ mulată în condiţii specifice larg Ja necesitatea sporirii 22.25 Telejurn;
cretarul general al par­ ponderii muncii de educa­
tidului, tovarăşul Nicolae ţie comunistă pentru culti­ (Urmare din pag. t) autoconducerii şi autoges- fectiv de lucru, organiza­
Ceauşescu, cu privire la ÎN SPIRITUL varea răspunderii în res­ tiunii muncitoreşti sînt im­ rea riguroasă, pînă în cele % = 1£ ADi
necesitatea întăririi şi per­ DOCUMENTELOR pectarea disciplinei, sdb să ridice continuu eficien­ perative majore în fiecare mai mici amănunte, a pro­
fecţionării rolului conducă­ CONFERINŢEI toate formele ei, în înde­ ţa economică, nivelul de unitate economică cores­ ducţiei şi a muncii consti­
tor al partidului, al orga­ NAŢIONALE plinirea exemplară a sarci­ bunăstare al naţiunii. In punzătoare noii etape de tuie garanţii sigure ale re­ * TIMIŞOARA
nizaţiilor şale în concor­ A PARTIDULUI nilor privitoare la aprovi­ acest sens, principalele dezvoltare multilaterală a cuperării restanţelor la 1 litatca radio
I preţi tlmişore
danţă cu trecerea pe toate zionarea locurilor de mun­ preocupări şi eforturi tre­ patriei. producţia fizică, ale înde­ uşoară ; 18,9
planurile la o nouă calita­ că, întreţinerea şi repara­ buie concentrate prioritar plinirii ritmice şi integrale I artelor ; 18,40
te, ca stadiu obiectiv al fă­ Reflectând la activitatea i muzică popul]
mineritului.şi de aici chiar rea la timp şi de calitate a spre indicatorii calitativi — din primul semestru al a- a planului .la fiecare sorti­ nelor cultural'
uririi societăţii socialiste mai departe — de la mină utilajelor şi instalaţiilor, la creşterea productivităţii nului se impun măsuri e- ment. Sînt direcţii de ma­ I locviu cu tine
multilateral dezvoltate. la mină, de la localitate la ridicarea nivelului cultural muncii, reducerea cheltuie­ ivetrgice pentru recuperarea ximă însemnătate în care , tării se plăm
Intîlnirii de la Brad i s-a localitate — în funcţie de şi de calificare profesională lilor materiale de produc­ trebuie acţionat cu fermita­ munca noastr
I din Pceiea ; ]
asigurat o largă bază de unele particularităţi. Con­ al minerilor. ţie, valorificarea superioară grabnică a tuturor restan­ te şi răspundere în fiecare % trebaţl şi vă î
ţelor acolo unde ele s-au
dezbatere, pentru realizarea sfătuirea a detaşat forme şi a materiilor prime şi mate­ întreprindere, sînt direcţii
Principala
ce
concluzie
unui bun flux de idei şi mijloace de acţiune care se s-a desprins din schimbul rialelor, utilizarea deplină acumulat şi îndeplinirea jalonate cu precizie la re­ J _ __
ritmică a planului Ia fieca­
experienţe. Au fost pre­ pretează cel mai bine mun­ de experienţă conţine ideea şi eficienţă a tuturor capa­ centa Plenară a C.C. al
re
la
sortiment,
întreaga
zentate cîteva referate cii în colectivităţile minie­ esenţială că înfăptuirea sal­ cităţilor de producţie, asi­ producţie fizică, (mai ales P.C.R., vizînd realizarea
care au pus în evi­ re şi pe care practica în­ tului calitativ, ca orienta­ gurarea unui înalt nivel sarcinilor de plan pe anul !
denţă atît direcţiile şi săşi le-a verificat. în aceas­ re dată de conducerea par­ te-hnic tuturor produselor că la majoritatea sortimen­ în curs, precum şi îndepli­
| DEVA : Un
obiectivele economice ce tă accepţiune, mai mulţi tidului pentru toate dome­ realizate. telor nu se pune problema nirea integrală a Planului S (Patria) ; Cine
materiei prime), astfel in­
trebuie înfăptuite pe baza participanţi au subliniat niile de activitate şi cu a- naţional unic de dezvolta­ miezul nopţii
orientărilor date de Confe­ faptul că nivelul şi conţi­ Se ştie că din această cit acest an să se evidenţie­ 5 ginerelui (Art;
rinţa Naţională a partidului nutul, profunzimea şi efi­ tît mai mult' pentru munca lună se urmăreşte şi se cal­ ze pe drept temei ca anul re economică şi socială pe I DOARA : Polii
curse
(Flăcăi
şi plenara din martie a cienţa muncii organizatori­ de partid, este 6 cerinţă o- culează, alături de ceilalţi hotărîtor al cincinalului re­ anii 1979—1980, aprobat în ’ fierbinte (S;
c r,. al P.C.R, eît şi la ce sînt nemijlocit influenţa­ biectivă a edificării socie­ indicatori, şi producţia ne­ voluţiei tehnico-ştiinţifice, unanimitate la plenară. Ei nu luptat ţ
principalele laturi ale mun­ te de factori cum sînt: ca­ tăţii socialiste multilateral tă, funcţie de care se va să ne dea garanţia deplină Avînd în vedere posibi­ seriile I-H (Cu
PETROŞANI:
cii organizatorice care tre­ dezvoltate. în acest context acorda retribuţia. Realiza­ că angajamentul de 485 mi­ lităţile mari de care dis­ rea) ; Ouc.mil
buie să fie supuse energic litatea pregătirii Şi instru­ sarcinile ce stau în faţa rea integrală a producţiei lioane lei al judeţului va pun unităţile economice brie) ; Insula
unei perfecţionări calitati­ irii tuturor membrilor or­ organelor şi organizaţiilor nete deriyă, în principal, fi îndeplinit. din judeţ, devotamentul şi ginţii (Rcput
PENI : Judecăt
ve. Referatele aii fost pre­ ganelor de partid, a între­ de partid trebuie îndeplini­ din îndeplinirea producţiei O privire a cauzelor ca­ hărnicia colectivelor de drum (Cultural
zentate de ing. Râul Costea, gului activ; adoptarea unor te la cel mai înalt nivel, şi fizice. Iată de ce organiza­ re au determinat nereaîi- muncă hunedorene, puter­ o iată (Munciţi
director în Centrala minere­ structuri organizatorice a- cu maximă eficienţă, ceea ţiile de partid, consiliile zările la o serie de produ­ nica forţă de acţiune şi de CAN : Floare
(Muncitoresc);
urilor Deva, Nicolae Pan­ decvate ; instituirea unor ce implică perfecţionarea oamenilor muncii din în­ se fizice în întreprinderi mobilizare a organizaţiilor voltă în cosnu
te», secretarul comitetului forme operative de infor­ tuturor laturilor muncii de treprinderi şi din centrale din judeţul nostru confir­ de partid, este de aşteptat PE TRIL A : Co
de partid al I.M. Barza, mare, analize şi de trans­ partid, de la activitatea de industriale trebuie să mo­ mă justeţea observaţiei se­ ca în această a doua jumă­ citoresc); ANHx
Garol Alic, secretarul co­ mitere a sarcinilor, care în concepţie, planificare şi or­ bilizeze dinamic personalul cretarului general al parti­ tate a anului să se mun­ nolia înfloreşti
(Muncitoresc) ;
mitetului de partid a! E.M. condiţiile întreprinderilor ganizare pînă la control, muncitor la îndeplinirea e- dului, tovarăşul' Nicolae cească mai bine şi mai e- mărire periculi
Gheţari, Ioan Gali, secre­ miniere — întinderi mari, sprijin şi îndrumare. Schim­ xemplară a producţiei fizi­ Ceauşescu, că ele se dato­ ficient în toate întreprinde­ Ie I-XI (Steaua
tarul comitetului de partid eu dispersări apreciabile a bul de experienţă a dezbă­ ce în strînsă concordanţă rase nu numai lipsei utila­ rile, să se depună eforturi RAŞTLE : Aocş
al E.M. Deva şi Virgil Do- locurilor de muncă etc. — tut pe larg principalele la­ cu prevederile planului, cu jelor sau materiei prime stăruitoare pentru recupe­ nunaţl : (Patria)
Pledoc
BAI
bîrcău, secretar adjunct cu au o mare însemnătate ; turi, forme şi mijloace în cerinţele economiei naţio­ necesare — deşi aceasta rarea în totalitate a res­ dragoste (Cosa
problemele de propagandă îmbinarea unor analize care trebuie să-ţi facă loc nale. Trecerea de la canti­ constituie o cauză impor­ tanţelor şi îndeplinirea e- HAŢEG : Spân
(Popular);
BRi
în comitetul de partid al problematice cuprinzătoare în mod mai pregnant spiri­ tate la o nouă calitate su­ tantă —, ci în primul rînd xemplară a planului pe a- la 1» ani ; CA
I.M. Barza. şi. de profunzime, efectuate tul novator, revoluţionar, perioară, perfecţionarea nefolosirii corespunzătoare cest an la producţia fizică turile lui Robii
Participanţii la discuţii la intervale mai mari, cu capabil de mutaţii calita­ continuă a organizării con­ a capacităţilor existente. şi la producţia netă, ca şi de cultură) ; S
au reliefat o diversitate de altele operative, limitate la tive. ducerii activităţii economi­ Aşadar, folosirea deplină a la indicatorii de eficienţă dolescenţi în <
re.şul) ; ÎLIA :
modalităţi prin care orga­ sarcinile curente, realizate CORNEL ARMEANU ce, manifestarea plenară a utilajelor şi a timpului e- economică. mina) ; TfîL
nizaţiile de partid din a- patrioţilor că_.
ceastă importantă ramură
minieră acţionează pentru
afirmarea atributelor de Calitatea produselor şi ridicarea gradului de valorificare g»RONC
conducător, pentru aborda­
rea . celor mai stringente
Rezultatele co
probleme economice, tehni­ a metalului - preocupare permanentă a iaminatoriior 9 iulie mc, :
ce şi politico-organizatori- C.F.K. Paşcani
ce ale unităţilor miniere. lucrează la perfecţionarea neterminate, s-au recuperat Cons
S-a apreciat că această ori­ In sectorul laminoare, un. individuale purtate cu de. Mai întâi, cutiile cu role peste 800 tone de metal. C.S. Botoşani -
de se finalizează de fapt membrii de partid — ac­ au fost introduse la trenul procesului tehnologic de Cea
complexul proces productiv ţiune aflată în faza de fi­ finisor, apoi la trenurile laminare a cornierelor 50x Printre cei ce au contri­ Unirea Tr. Brăt
Oţeli
din Combinatul siderurgic nalizare — un loc impor­ intermediare, iar în cea de 50x5 mm. Totodată s-a re­ buţii mai însemnate la ob­ Ancora Gl. —
Hunedoara, colectivele de tant îl ocupă aprecierea a doua parte a acestui an glementat tehnologia de în­ ţinerea acestor realizări Azotu
muncă sînt angajate într-o contribuţiei directe a aces­ vor fi extinse şi la trenul călzire a oţelului-beton pe­ şeful scoţiei, inginerul Metalul Buc. —
Vfl
permanentă căutare pe tă- tora Ia reducerea consumu­ pregătitor, pe această cale riodic, concomitent cu tre­ Gheorghe Mateescu, îi nu­ T. M. Bucureşti
rîmul perfecţionării tehnice lui de metal şi îmbunătăţi­ înlăturînd'U-se în mare mă­ cerea ia răcirea forţată a mea pe laminatorii din Ş.>
şi organizatorice — cale si- rea calităţii produselor. sură cauzele împăturirilor, laminatelor din acest sorti­ schimbul „C", formaţiile Autobuzul Buc.
1:C.S.
gură-*#pre ridicarea eficien­ Faptele demonstrează că bavurilor şi iazurilor de pe ment. conduse de laminatorii şefi FI. Roşie Buc.
ţei întregii activităţi. Din intensa activitate politică şi suprafaţa laminatelor. Pen­ Dealtfel, de la economis­ Eugen Balo, Francisc Ta- Electro
discuţiile purtate cu lami- educaţională dă permanen. tru urmărirea îndeaproape tul secţiei aflăm că preo- maş, Adam Mihuţ. Făcînd Pandurii Tg. Ji
C.S.M. Drob
natorii Gheorghe Sîrbu, se­ - <, '■ ? a7 ' ş r- 'î'n această remarcă, tovarăşul Elcctroputcre -
cretarul comitetului de Mateescu — cu grija deo­ Mine
partid din secţie şi Vasile sebită pentru activitatea Strungul Arad •
Gl.
Andraş, secretarul organi­ Un tezaur la mdemîna tuturor mm curentă şi de viitor a co­ Rapid Arad —
zaţiei de bază din schimbul lectivului — ne solicita să Vuiţi
„C“ am desprins că aseme­ dăm curs apelului tovără­ U. M. Timişoara
Construct.
nea preocupări sînt eviden­ colectivelor de muncă wm 't - irite* şesc al Iaminatoriior de la Fond de cîştig
ţiate şi la laminorul de /Cv Uf! secţia de profile mici, adre­ lei.
profile mici. Acţiunile în­ *Mk y/.v — A'.'.'.". sat deopotrivă colectivelor
treprinse aici în ultima de la I.M. Aiud şi I.V. Că-
vreme ţintesc în principal lan, în sensul ca : primul Vrem
i ii mmm mimc
creşterea gradului de va­ ii ii ' | ' " ii ■■ isii <4? b să recupereze cît mai grab­
lorificare a metalului, îm­ nic restanţele existente în
ţă iniţiativei Iaminatoriior, a tehnologiei de fabricaţie cupările de ansamblu ale
bunătăţirea calităţii lami­ întăreşte spiritul de ordine şi depistarea promptă a de­ Iaminatoriior de la linia de livrarea ghidajelor de răsu­ Timpul proba
natelor livrate beneficiari­ cire şi a pieselor de schimb 11 iulie : Vrem
şi disciplină, răspunderea fecţiunilor de calitate sec­ profile mici îşi găsesc con­ şi instabilă, cu
lor interni şi de peste ho­ pentru ghidajele cu role, mult noros. V(
tare. Ca obiective esenţia­ oamenilor în materializarea ţia a fost înzestrată cu o firmarea, printre altele, în verse locale df
măsurilor tehnice prin ca­ foarfecă hidraulică şi o iar I.V. Călan să urgenteze soţite de descăr
le ale întrecerii socialiste, re se asigură sporirea pro­ presă pentru executarea faptul că în prima jumă­ măsurile preconizate pen­ ce. Vîntttl va su
aceste probleme au consti­ ducţiei de laminate, a va­ tate a acestui an nu s-a tru îmbunătăţirea calităţii din nord-vest. '.
tuit cadrul unor temeinice lorii metalurgice a acesteia. probelor de refulare pe flu­ înregistrat nici' un refuz de cilindrilor, în special a ce­ va fi cuprinsă
tre 9 şl 14 gra
analize făcute în cursul xul de laminare, utilaje ca­ calitate, iar planul produc­ lor folosiţi la laminarea între 19 şi 24
semestrului I în adunările Deosebit de eficientă s-a re vor fi puse în funcţi­ ţiei fizice a fost depăşit cu cornierelor mici. Ceaţă locală d:
generale ale organizaţiilor dovedit în această direcţie une chiar în cursul acestui peste 3 500 tone laminate. Timpul proba
de partid pe schimburi, trecerea — începînd din a- trimestru. Avem convingerea că a- 12 şi 13 iulio :
va încălzi uşor.
soldate cu sarcini concrete nul trecut — la utilizarea în acelaşi scop al îmbu­ In acelaşi timp, la consumul pelul tovărăşesc al lumină­ menţine în gen
pentru fiecare comunist, pe linia de laminare a ghi­ nătăţirii calităţii laminate­ de metal s-au obţinut eco­ torilor bunedoreni îşi va lă, cu cerul v
pentru fiecare formaţie de dajelor cu role, care influ­ lor şi reducerii rebuturilor nomii pe tona de laminate găsi locul scontat în preo­ cădea averse
ploaie însoţite (i
lucru de la linia de lami­ enţează nemijlocit calitatea — şi pe aceste căi micşora­ produsă, iar prin valorifi­ cupările colectivelor de electrice şi izo)
nare şi din sectorul ajustaj. suprafeţei laminatelor. în­ rea continuă a consumului carea materialelor din de­ muncă din Aiud şi Călan. dină.
-T-V. Călan, Jurnale. De asemenea, în discuţiile deosebi . la profilele rotun- de metal — în prezent se şeuri, scurtături, secţiuni SABIN IONESCU