Page 33 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 33
Proletari din toate iărlie, unlfl
ANUL XXX
NR. 6 434
MIERCURI,
12 IULIE
1978
JUOtrui HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
(—
i
CABANA „STEJARUL" mună Bădiţa, care adăpos
teşte mai multe unităţi co
(CĂLAN) merciale, a fost deschisă şi
VA AŞTEAPTĂ o unitate de frizerie, ce a-
parţine Cooperativei meş
Zilele trecute, la pădurea teşugăreşti „Unirea" din
Grid, din Călan, a fost da Petroşani. S-a rezolvat ast
tă în folosinţă cabana „Ste cit mai îndelungată, rodni fel o mai veche doleanţă a
jarul". Noua cabană, con că. (T. 1VIIKON, ziarist co locuitorilor din Bănită.
cepută ca unitate de ali laborator) .
mentaţie publică, comple UTECIŞTI FRUNTAŞI
tează dotările acestei zone CLĂDIRE NOUĂ
de agrement a siderurgLşti- PENTRU TEATRUL Drept urmare a rezulta
lor din Călan. Sperăm că DIN PETROŞANI telor deosebite obţinute in
simbătă — ziua liberă a muncă şi a modului exem
oamenilor muncii de la în municipiul Petroşani plar de a se achita de în
„Victoria" — aici va fi a- a început construcţia unei datoririle ce le revin in ac
nimaţia specifică zilelor de noi clădiri destinate Tea ţiunile voluntar-patrloticc,
odihnă şi agrement. trului de stat „Valea Jiu utecLştii Banto Adalbert,
lui". Ea va fl situată în Urllk Ladislau, Elena Măr-
SECŢIE centrul oraşului Petroşani, gulescu, Viorica Tufaş, Ele
în completarea fostului club na Bauer, Rodica Stanclu,
DE CEASORNICĂRIE al C.îvr.V.J. — care va con Nicolae Talan, dc la depo
stitui foaierul teatrului — zitul Varniţa al Bazei de
Nu demult, în cadrul şi va cuprinde o sală de aprovizionare din Petro
secţiilor prestatoare de ser spectacole, o scenă turnan şani, au fost declaraţi frun
tă, alte dotări funcţionale.
vicii pentru populaţie alo taşi în muncă, li s-a inmî-
Cooperativei de consum FRIZERIE LA BANIŢA nat insigna de „Fruntaş în
Ilia s-n redeschis secţia de întrecerea utecistă". (VASI
ceasornicărie. Un lucru bun, Intr-una din încăperile LE BELDIE, ziarist colabo
căruia îl dorim activitate modernei clădiri din co rator).
Bloc cu magazine la parter din oraşul Haţeg. Foto : VIRGIL ONOIU
ÎN ZIARUL îndeplinirea planului dc cultivare şO
1N V B S T I Ţ I 1L iii DE AZI :
sm © Discuţiile indivi livrare a legumelor nu este facultativă!
în termen, eoonomioe, de calitate duale cu comuniştii —
Datorită organizării te tru a se trece la plantatul
mijloc eficient de în meinice a activităţii în le verzei (i).Consideră oarei
liscîplîna muncii, aprovizionarea ritmică tărire a roiului con gumicultura, Ia C.AP- Sîn- conducerea unităţii că înţ
temenea condiţii mai poa->.
ducător al organi
tandrei planul de cultiVare
zaţiilor de partid a legumelor pe fiecare sor-’ te realiza, producţiile pre-n
văzute ? Aceeaşi întrebare»
şi intensa folosire a utilajelor—cerinţe (pag. a ll-a) ; timent şi livrările se înde a adresăm şi conducerii)
plinesc cu rigurozitate, iar
© Staţiunea Vaţa culturile sîrit bine întreţi C.A.P. Dobra, unitate cărei
are o restanţă (din aceleaşi!
‘tărîtoare pentru recuperarea restanţelor de Jos merită o viaţă nute, garanlînd obţinerea motive — n.nf) de 12 hec-"
unor recolte sporite. Din
cultural-arîisiică mai
animată ; valorificarea produselor u- tare la însămînţarea faso-v
Lei şi castraveţilor. Rămî-s
T^Tn?» în nrP7Pnt nn om
oifi ni ar ol nnilnr 1 rv r> 11 i ti _ •fo.n+i.nnî l.o n tvl nira-1 a nnc.p In
— Pînă în prezent nu am beneficiar al noilor locuin fecţiuni la utilajele puse la nitatea a realizat peste neri în urmă la'plantatul
preluat nici unul din cele ţe — care s-a oferit să "asi dispoziţie de S.U.T., întîr- © Sport : Sinteze 300 mii lei venituri, ceea legumelor s-au semnalat şfl
554 apartamente ce se vor gure prestarea a 27 000 ore zierile în asigurarea cofra- în post-cronicâ la ce denotă că atît conduce La C.A.P. Brad şi Ilia. îtM
construi în acest an, deşi de activitate practică pe jelor plan universale, me campionatul de fot rea cooperativei cît şi şe ceea ce priveşte întreţine-"-
147 aveau termen de pre şantier, pentru impulsiona talice, care condiţionează fa fermei, ing. Ana Ma- rea culturilor de legume sei
dare la sfîrşitul primului rea lucrărilor. Deocamdată, în mod direct lucrările de bal ; Aurul Brad — ria Udrescu, se preocupă impun măsuri energice în-*
semestru — preciza tovară la blocul nr. 14, cu cele Echipa a deziluzio cu întreaga răspundere de
constructorul nu a apelat la deosebi la C.A.P. Pricazţ,
şul Demian Giurin, vice această forţă de muncă. mai multe apartamente. nat datorită indisci soarta producţiei de legu
preşedinte al Consiliului După cum menţiona tova plinei individualităţi me. Merită, de asemenea, Rapoltu Mare, Deva şU
popular orăşenesc Călan. Din investigaţiile făcute răşul Ion Ispas — şeful' evidenţiate eforturile de Simeria unde o parte din»
Este adevărat că timpul pe şantierul noilor locuinţe lotului 22 — în livrarea lor ; puse la C.A.P. Geoagiu şi suprafeţe sînt excesiv dej
de la Călan rezultă că, la âmburuienate.
neprielnic a influenţat di ora actuală, efectivul lotu prefabricatelor I.M.C. Deva © Televiziune ; ra Aurel Vlaicu unde s-au O deosebită atenţie ne
rect rămînerile în urmă în nu respectă întru totul sor dio ; cinema ; vre refăcut în totalitate cultu
registrate pînă în prezent,' lui 22 al şantierului II din timentele contractate, în rile afectate de. revărsarea cesită onorarea graficelor)
dar ele se datoresc în bună cadrul T.C. Deva — care e- mod frecvent lipsind din mea ; apelor şi se acţionează cu de livrare a produselor, ţi^
măsură şi întîrzierilor şi xecută lucrările — este rîndul acestora panourile (pag. a lll-a) ; perseverenţă pentru buna nînd seama de faptul că»
deficienţelor ce au existat complet, problema forţei de de interior şi exterior, cum © 24 de ore pe îngrijire a legumelor. s-a acumulat o nerealizare»
de la început la atacarea muncă fiind astfel rezolva sînt „F 33-2",- „F 33-1“, „II Există însă şi unităţi ale de aproape 500 tone legu
lucrărilor de construcţie a tă. Persistă însă celelalte 36-2a“, „I 36-2“, „D 10", „D glob ; căror consilii de conducere me faţă de prevederile lai
noilor blocuri. Pentru a ve greutăţi cu care construc 20“. în lipsa acestor pano © Dialog cu citi nu se preocupă cu suficien zi. La varza de vară, de;
ni în sprijinul constructo torii se confruntă chiar de uri fluxul tehnologic se în- torii ; tă răspundere de îndeplini pildă, din 400 tone stabili
rului, consiliul nostru popu la începutul anului — lipsa rea sarcinilor ce le revin te nu s-au livrat nici mă
lar a intervenit la condu ritmicităţii în aproviziona SABIN IONESCU ® Meridiane (pag. din programul judeţean de car 100 tone. Deşi există a
cerea Întreprinderii „Victo rea cu panouri prefabrica a IV-a). dezvoltare a legumicultura. recoltă bună de varză, la;
ria" Călan — principalul te, cu materiale, desele de (Continuare in pag. a 2-a) O asemenea situaţie se în- C.A.P. Dobra nu se mobi
lizează suficiente forţe la'
tîlneşte, spre exemplu, la recoltat.
La minusul apreciabil de 13, şi sîntem în curs de tărîloare pentru îndeplini producţiei în mod optim". C.A.P. Simeria. Această Comandamentele locale
cărbune înregistrat în pri terminare a altui abataj în rea sarcinilor de plan. Cum se prezintă situaţia cooperativă (preşedinte Pă pentru agricultură sînt
mul semestru al anului de panoul II, acelaşi strat. A- „Trebuie să acţionăm cu la sectorul II din acest un Răvaş) este în restanţă confruntate cu sarcina de
către I.M. Lupeni, o con poi au mai existat unele toată fermitatea — in punct de vedere ? cu plantarea a 15 hectare a lua măsuri urgente pen
tribuţie însemnată — dar probleme de aprovizionare dica tovarăşul Nicolae — Indicaţiile secretarului cu varză de toamnă. Mo tru impulsionarea lucrări
deloc plăcută în acest caz şi de transport, de orga Ceauşescu — pentru a asi general al partidului sînt tivul ? Terenul destinat le lor in legumicultura, în
— o are sectorul II. In pe cuvînt de ordine pentru gumelor a fost ocupat cu special la eliberarea în
rioada amintită, colectivul noi. Este perfect adevărat alte culturi iar acum, timpul cel mai scurt a te
acestui sector a rămas da ABATAJUL — LOCUL DE ACŢIUNE că efectivele din abataje deşi timpul este mult îna renurilor destinate însă-
tor economiei naţionale cu COMUNĂ A MINERILOR sînt, în general, reduse, că intat, se aşteaptă elibera mînţării legumelor în cui-
o cantitate însemnată de nu ne ocupăm, toţi, în su rea unor suprafeţe pen tură dublă.
cărbune. Cu atît mai ne ŞI CADRELOR DE CONDUCERE ficientă măsură să plasăm
mulţumitoare este această posturile necesare în căr
stare de lucruri dacă a- bune, .ceea ce grevează con
vem în vedere că sectorul siderabil îndeplinirea sarci
II este un colectiv cu mare ACŢIUNE DE PRESA A ZIARULUI „DRUMUL nilor de plan. Noi am ac
pondere în producţia între ţionat cu toată fermitatea
prinderii, că aici lucrează SOCIALISMULUI" LA I.M. LUPENI şi răspunderea pentru asi
oameni harnici şi cu expe gurarea cadrelor suficiente
rienţă, că mecanizarea fa în abataje şi azi sîntem la
ce paşi însemnaţi în fiecare Plasarea corespunzătoare a nivelul planului, ne vom
zi. preocupa mai intens de bu
— Care sînt cauzele a- na organizare a muncii pe
ceslei mari restanţe ? am posturilor în abataje - certitudin brigăzi şi schimburi, la fie
adresat întrebarea ingine care front de lucru. Atît
rului Vasile Marta, şeful a realizării producţiei de cărbur eu, cît şi inginerul Aurel
sectorului. Mitri, maiştrii minieri şi e-
— Am avut greutăţi de lectromecanici, brigadierii
natură tectonică, ' s-au ivit nizare a producţiei şi de gura în primul rînd mun şi minerii facem zilnic
unele defecţiuni la combina disciplină a muncii. citori la abatj, la transport front comun pentru a scoa
cu care lucrează brigada — La recenta plenară a şi abia după aceea la ser te,, la ziuă“ cît mai mult
lui Vasile Rusii, am ajuns C.C. al P.C.R., secreta viciile de suprafaţă. Să a- cărbune. Ne vom mobiliza
cu unele abataje la închi rul general al partidu vem mai puţini auxiliari, intens pentru ca în această
dere, incit nu am putut lui nostru, tovarăşul funcţionari şi mai mulţi lună să ne realizăm ritmic
pregăti în mod corespunză Nicolae Ceauşescu, a rele lucrători care să scoată
tor noua linie de front ac vat importanţa plasării co cărbune ! Inclusiv directo DUMITRU GHEONEA
tivă, am închis chiar un respunzătoare a posturilor rul şi inginerii să contri U.U.M.R. Crişcior, sector lăcătuşi I. Lăcătuşul Toma To-
modan, si sudorul ăl ar ia Mazuco, sînt evidenţiaţi lunar p«
frontal în panoul I, stratul în cărbune — condiţie ho- buie direct la organizarea (Continuare in pag. a 2-a) 1978.
