Page 34 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 34
Fag. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI î
Discuţiile individuale cu comuniştii - î N VE STI ŢII LE
în temea, economice, de calitate i
..
mijloc eficient de întărire a roiului Disciplina muncii, aprovizionarea I u 10.00 Soiir
9,00 Tele;
10.10 Trib
ritmică şi intensa folosire a I •* 10.25 Bcge
12.30 Tete
conducător ai organizaţiilor de partid utilajelor — cerinţe hotărîtoare ! 16.05 T<*le«
30.00
Tele:
16,35 Curs
pentru recuperarea restanţelor i Jl 17.05 ni ; La ’
In lumina Hotărârii Ple discuţiile individuale cu în mod corespunzător. Cu Dar, ' aşa cum viaţa ne’-a pont:
I
narei C.C. al P.C.R. din a- membrii de partid. în ca toate acestea, trebuie să demonstrat, mai sînt mem (Urmare din pag. 1) cul formaţiilor pe care le t 37.20 auto Atetn
prilie 1976, organele şi or drul acestor adunări s-a e- subliniem că în această ac bri de partid — e drept conduc, dau dovadă de su ţie î;
ganizaţiile de partid au a- videnţiat faptul -că discuţii ţiune de mare importanţă puţini la număr — care in perficialitate în organizarea * I 17.10 Muzi
cordat şi acordă o atenţie le constituie un factor de pentru întărirea vieţii in tr-o împrejurare sau alta,' trerupe, lucrările stagnînd muncii, pierzîndu-se astfel pcct<
„Tiu
tot mai sporită discuţiilor seamă pentru perfecţiona terne de partid, pentru se abat de la normele sta pe timp nelimitat. Mari ore preţioase din timpul a- \ i 18.20 Telei
greutăţi se creează, de ase
individuale cu membrii de rea activităţii politico-orga- creşterea , rolului conducă tutare, de la disciplina şi menea, prin nelivrarea sec fectat producţiei. Timp pre pion;
18,40 Trag:
partid. Această acţiune, nizatorice a organizaţiilor tor al organizaţiilor de ba democraţia de partid, nu ţiunilor de prefabricate „Pa ţios este irosit şi prin nu I 18.50 Foru
menită să contribuie la de partid, pentru creşterea ză, au fost şi mai sînt une au o comportare bună în 8“ — utilizate la tronsoa mărul mare de absenţe ne «» 39.15 Publ
creşterea necontenită a ro combativităţii şi responsa le neajunsuri. în unele or producţie, în familie şi so nele de colţ ale blocurilor motivate şi învoiri de la 19.20 3001
lului conducător al organi bilităţii comuniştilor la lo ganizaţii de bază ca cele nr. 6 ă, 8 şi 14 care, odată serviciu, pe primele 5 luni I 39.30 Noi
19.50
zaţiilor de bază la fiecare curile Icxr de muncă, pentru de la Lotul 2 I.R.E.H., cietate. Tocmai de aceea, cu oprirea lucrărilor deter acestea ridieîndu-se la pes 20.15 Răsii
Joc de muncă, la mobiliza educarea lor în spiritul e- rolul şi menirea discuţiilor mină şi folosirea sub capa te 500. Slaba organizare î teee
ticii şi echităţii socialiste. Şantierul 3 construcţii, *> 20.25 Tele-
rea comuniştilor pentru în C.A.P. Silvaş şi altele, individuale este de a sub citate a utilajelor de pe am sesizat-o şi în procesul Curii
făptuirea hotărîrilor Confe Este demn de remarcat că, discuţiile individuale cu linia şi stimula meritele co şantier. de preluare, a materialelor, I ră. i
în cadrul discuţiilor şi ana
rinţei Naţionale a partidu muniştilor, experienţa lor — Cît priveşte asigurarea ceea ce face ca mijloacele H (iioiu
lui s-a desfăşurat la noi, în , activitatea politică şi de către T.C.H. a cofraje- de transport — şi aşa in I 22.25 fram Tele.
sub directa îndrumare şi profesională, iar atunci cînd ior metalice pentru blocul suficiente — să staţioneze *>
controlul Comitetului oră se constată neajunsuri şi nr„ 14 — ne spunea tova mult timp pe şantier. I
şenesc de partid Haţeg. Pe Viaţa de partid abateri din partea unora, răşul Ion Ispas — se speră Pentru recuperarea res *
riodic, în cadrul instruirii ele trebuie criticate aspru, ca pe la sfîrşitul lui august tanţelor înregistrate-în con I
activului de partid s-a ana principial şi constructiv, să intrăm în posesia prime strucţia de locuinţe şi re k
PROGIt
lizat modul în care se des pentru a fi prevenite şi în lor seturi. alizarea exemplară a pla dioprogra
făşoară discuţiile individu lăturate. Tovarăşul Augustin Cre- nului de predări — aşa cum I RadJo jura
ale cu membrii de partid lizelor ce au avut loc, mem membrii de partid n-au Pornind de la fa-ptul că ţu — secretarul organizaţi se subliniază în documen presei ; 8
şi, de fiecare dată, s-au in fost încheiate în anul tre discuţiile individuale cu tele recentei Plenare a C.C. diilor ; 9,(
brii de partid au făcut pes ei de partid de la lotul 22 9.05 Râspi
dicat noi modalităţi pentru te 700 de propuneri care vi cut. Acest lucru demon membrii de partid şi-au do — îşi exprima totala ne al P.C.R., — şi la Călan se lor ; 10,00
ca această acţiune să con zează îmbunătăţirea şi per strează o slabă preocupa vedit rolul şi importanţa mulţumire faţă de modul impun acţiuni ferme, care 10.05 Disc
10,30 Din
tribuie din plin la întări re din partea organizaţiilor de funcţionare a utilajelor să ducă la punerea în va 10,45 Rom
rea şi dezvoltarea vieţii in fecţionarea activităţii poli de bază din unităţile amin în munca politico-organiza- puse la dispoziţie de S.U.T. loare a întregului potenţi dor ; li,or
terne de partid. tice, economice şi social- tite de a le folosi ca o for torică, de mobilizare a tu Desele defecţiuni şi Jipsa al uman şi tehnic de care 11.05 Mior
11,35 Av?
Pentru a asigura o bună culturale. De asemenea, mă dinamică in mobiliza turor colectivelor la înfăp pieselor de schimb surve dispune în prezent lotul 22. Tv ; 12,00
Odată eu întărirea discipli
coordonare şi orientare a concomitent cu desfăşura rea comuniştilor la înfăptu tuirea hotărîrilor Congresu nite la acestea, precum şi nei, cu întronarea ordinii 12.05 Din
discuţiilor, ca ele să-şi aibă rea discuţiilor, birourile or irea exemplară a sarcinilor lui al XI-lea, ale plenare insuficienţa mijloacelor de desăvârşite în organizarea lui noştri
terpretati
scopul scontat in perfecţio ganizaţiilor de bază au re economice şi sociale. în li lor C.C. al P.C.R. şi ale transport duc la folosirea fiecărui punct de lucru, la 3 ; 15,
narea activităţii politico-or- partizat sarcini concrete fi nele organizaţii, discuţiile Conferinţei Naţionale a iraţională a forţei de mun conducerea lotului trebuie lor ; 3 6,00
Cîntece p
ganizatorice în fiecare uni ecărui membru de partid s-au limitat doar la cîteva partidului, vom acţiona că. Cîteva exemple : esca- să treacă la generalizarea ordonate
tate economică şi instituţie, astfel înoît ele să continue vatorul de mare capacitate Pentru ti
în raport de pregătirea po- relatări din partea mem muncii pe două schimburi Buletin c
membrii comitetului orăşe litico-ideologică şi profesio brilor de partid şi la suc într-o formă mai avansa „Nobas" a lucrat mult timp şi acolo unde este posibil limbii ro
nesc de partid au fost re cinte recomandări făcute tă decît pînă acum. La or cu numai o cincime din pe trei schimburi. în ace serii ; 20.
partizaţi pe organizaţii de nală, direct conjugată cu acestora de către birourile ganizarea şi^j desfăşurarea capacitate din lipsa auto laşi timp, conducerea şan mureşan
nore ; 22,
bază, asigurîndu-se astfel o realităţile din unităţile eco organizaţiile» , de bază. O: ’o. Foia urmări să partici basculantelor ; timp de do tierului nr. II, cu sprijinul 23,00 Bi
-
bună desfăşurare a acestei nomice şi instituţiile în ca pe mai frecvent membrii uă săptămîni unele maca direct al T.C. Deva, are 23,25—5,00
acţiuni de analiză obiecti re lucrează. în acest context L.. 'mod practic şi absolut comitetului orăşenesc de rale au staţionat pentru că datoria să intervină prompt cal nocti
necesar,
trebuie
TIMIŞ C
discuţiile
vă, în spirit critic şi auto de desfăşurare a discuţiilor, să se desfăşoare in spiritul partid, ai comitetelor din nu au avut cabluri de pentru aprovizionarea rit fcualitate^j
critic, a activităţii ;ce^ .-.,îş- de antrenare a comunişti întreprinderi, ai birourilor sarcină ; în alte perioade, mică a constructorilor cu gărele su
-
si unea p
tilor. lor în rezolvarea unor pro exigenţei partinice, în mod organizaţiilor de bază. Vom din trei excavatoare nu a prefabricate — în sorti Medalion
-
funcţionat nici'unul — fi-,
critic şi autocritic, ele tre
Ca urmare a măsurilor bleme majore cu care s-au buie să aibă un caracter urmări, do asemenea, ca ind defecte — după cum mentul complet prevăzut Constant
întreprinse de organele şi confruntat colectivele pot fi discuţiile individuale, ana din aceeaşi cauză staţia de in proiecte —, să determi rea arr
ne prin măsuri practice îm
Judeţelor
organizaţiile de partid, în apreciate organizaţiile de continuu şi nu sporadic, fă betoane a funcţionat multe bunătăţirea calităţii repa tru asigi
anul trecut, s-au purtat ră formalism şi şabloane. lizele periodice ce au loc turor oa
partid de la I.P.Î.L.F., sec Pentru , că, este ştiut, in pe marginea lor în adună zile doar cu 25-30 la sută raţiilor şi a activităţii de toate nai
discuţii individuale eu ma ţia do nrobiiă, a întreprin toate întreprinderile, pe din capacitate. întreţinere a utilajelor de deţiil 11 ii
joritatea membrilor de par rile generale să contribuie teee ; li
derii de prelucrare a lem şantiere şi unităţile agri la creşterea şi promovarea Tot atît de evident este pe şantier, îneît să crească literarii :
tid, iar în primele 6 luni nului Deva, Cooperativa cole, în instituţii, marea Insă faptul că aceste greu simţitor indicele de folosi dialog îi
din acest an cu mai mult spiritului critic şi autocri tăţi sînt amplificate si de re intensivă a acestora. A- „Pietrele
meşteşugărească „Reteza majoritate a membrilor de tic, a combativităţii revolu Un tină
de 900 membri de partid tul", C.L.F., Spitalul terito partid îşi fac datoria în bu o seamă de deficienţe ce ceeaşi grijă trebuie dovedi Sîrbu ; J
din cei peste 2 200 cît nu ne condiţii, au o contribu ţionare a comuniştilor, la şi-au făcut loc în activita tă faptic şi în ce priveşte Arghezi
mără organizaţia orăşe rial şi altele. ţie permanentă şi substan aplicarea, în muncă şi via tea constructorilor. Din si asigurarea cit mai grabnică rie.
nească de partid. Merită Din aspectele şi exemple ţială în îndeplinirea sarci ţă a principiilor şl norme tuaţiile întâlnite pe şantie a cofrajelor plano univer
subliniat şi faptul că, în ba le enunţate mai sus se des lor eticii şi echităţii socia rul noilor locuinţe şi din sale impuse de construcţia
za Hotăririi Plenarei C.C. prinde faptul că discuţiile nilor politice, economice şi liste. discuţiile purtate cu tova celui mai mare bloc — nr.
sdciăl-culturale, respectă cu
14 — care, în caz contrar,
răşii Ion Ispas şi Augustin
al P.C.R. din aprilie 1976, individuale cu membrii de lOAN ROB, Creţu, rezultă că unii mai afectează direct planul con
în toate organizaţiile de stricteţe disciplina de par secretar al Comitetului ştri şi şefi de echipe lip strucţiilor de locuinţe din
DEVA
bază s-au analizat conclu partid s-au desfăşurat şi tid, principiile şi normele orăşenesc Haţeg al P.C.R. sesc mult timp din mijlo acest an la Călan. (Patria)
ziile ce s-au desprins din continuă su se desfăşoare eticii şi echităţii socialiste. lui (Art
Poliţist u
< Fia lip
Feticrilicâ: In atenţia risipitorilor! iri su ui (
pentru
O
cerinţă
imperioasă
se
ABATAJUL-LOCUL DE AUŢIVMM (Con stil
pune azi in faţa noastră, a
COMUNĂ A MOTMLOS tuturor — aceea tle a pre ŞANI :
GueiTill.
veni orice căi tic risipă de
Şl CADBELOB DEJ COMDUCBBE materiale, materii prime, Insula
(Republ
combustibili şi energic. Dar rlecăton
• tehnică ^modernă»Organizare rlguroaiâ• pr«x*>ctte din păcate risipitori se mai furai) ;
află şi nu puţini. Imaginile Muncit'
pc care vi le prezentăm sînt MiCci or
grăitoare. I.ONEA
Gara nin Brad. Imaginea (Mineru
Plasarea corespunzătoare a de sus ne arată cum înţeleg tentatul
să ..păstreze' - şi să depozi
teze materialele de construc (Munciţi
Magnolj
posturilor în abataje - certitudine ţie tovarăşii de la T.C. Deva, Ex pecii ţj
(Muncit-
şantierul din Brad. Dezordi
nea este aici la ea acasă, şi 8 1-11 (7 ]
nu de azi, de ieri, ei de ani Urm ari r
a realizării producţiei de cărbune de zile. Aşa se distrug şi I T-l I (Stc
de
materialele
con
dispar
strucţie dc marc valoare. BARZA
(Minerii
(Urmare din pag. 1) cepe .exploatarea în august Oare nu incarcă această risi ceşti
pă balanţa de cheltuieli a
— septembrie a.c. ; la lu şantierului, a trustului ? ! Orj (Patria)
crările de pregătiri avem o „amănuntul" acesta nu inte lămîilor
sarcinile de plan şi, pînă la resează pe nimeni ! GEOAG
sfîrşitul anului, să recupe depăşire pe semestrul I de Imaginea din mijloc es jitor şi
(Casa
răm cît mai mult din res 218 ml faţă de plan. Avem te „depozitul" şantierului TEG :
tanţele acumulate. în atenţie şi alte măsuri T.C.M.M. Deva. Aceste mate (Popula
tehnice şi organizatorice, riale de construcţie stau a- circ, ser
— Am mai auzit aseme prin toate urmărind să ne runcate dc-a valma de peste Avontur
nea cuvinte frumoase. Ce îndeplinim planul, să tre un an de zile. Destinaţia lor (Casa d
este şantierele de construcţie,
posibilităţi concrete aveţi cem grabnic la recuperarea nu sub cerul liber, sortite RTA : S
sul) ; I 1
pentru a vă respecta anga restanţelor. distrugerii şi dispariţiei. Ce Ic duna
jamentul ? ziceţi, tovarăşi... gospodari de TEL IU C
— O primă certitudine Ia şantierul T.C.M.M. Deva ? iilor că
— Mai întîi, după cum in acest sens ? Grijă faţă dc materialele de
spuneam, ne vom plasa construcţie se numeşte aceas
ta sau neglijenţă şi nepăsa
mai raţional posturile in — Decada I a lunii iulie re ?
cărbune şi vom ridica şta am ineheiat-o cu un plus Ceea ce se vede in imagi
de producţie de 137 tone.
cheta exigenţei pe întregul nea de jos a fost ci in! va car
flux al producţiei. Alte Şi lucrurile merg bine în ton asfaltat. Aparţine, ee a a Timpi
continuare.
mai rămas din ol, coopera
argumente concrete : A fost ţiei de consum. Ui!a! parcă 1 iulie 1!
pusă la punct combina lui Să fie oare începutul re de vreme, dar şi de tovară- % in gene
k rut var
virimentului la sectorul II ţii care se ocupă cu aprovi
Vasile Rusu, iar în aceste zionarea pe ia U.J.C.C. De \ VVl' câc
-
zile a m introdus o nouă al I.M. Lupeni ? E bine va, produsul s-a degradat, a K Însoţite
u - trice. 3
combină de tăiere şi în venit, că-i de mult aştep devenit bun de aruncat. Aşa ( derat £
cărcare, de înaltă produc tat. Un lucru trebuie to cum alături se degradează % ra în
cahle de teracotă, ţiglă...
tivitate, în stratul V, în tuşi precizat: Intrarea şi Poate imaginile noastre ii g noapte?
credinţată brigăzii lui Va ieşirea abatajelor din pro vor trezi Ia realitate pe cei I t.re 11
% xima i
sile Păbrăuş. De asemenea, ducţie, asigurarea perma care dovedesc slab spirit gos k Ceaţă
podăresc, risipesc mari valori
ne aflăm în faza finală de nentă a liniei de front ne materiale încorporate in aces B Pcntr
montare a unei combine de cesare le stăpînesc condu te preţioase materiale de «• Vreme?
J frumoa
înaintare, tot în stratul V, cerile sectoarelor. Nu alt construcţie, aşteptate pe şan I Local •
tierele judeţului.
felia a II-a ; pregătim pen cineva face ordine în con Foto : V. ONOltr * ploaie
-
tru producţie panoul II din ducerea şi organizarea pro Text GH. I. NEGREA jj cari el
stratul VIII, unde vom în ducţiei !...