Page 38 - Drumul_socialismului_1978_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Minerii de la Lonea au munistă, sarcinile concrete
Prin ce forme şi mijloace încheiat primul semestru secretarului general al par­
ce le revin din cuvîntarea
de muncă al anului cu un
minus la producţia de tidului, tovarăşul Nicolae
este asigurată participarea cărbune. Dintre cele 5 sec­ Ceausescu, rostită la recen­
toare productive doar două
ta Plenară a C.C. al P.C.-R.
- 16,00Telex
— I şi V — şi-au onorat O hotărîre unanimă: — In mod deosebit pu­ I 1.6,05 TeJcşc
16,35 Curs
întregului organ de partid sarcinile, au dat şi cărbune nem accentul pe completa­ ; 17,05 Pcmtn
în plus : 3 652 tone sectorul
rea posturilor în cărbune
ber, v;
I, condus de inginerul Şte­ Restanţele vor fi recuperate cu oameni din personalul 17,20 Cousu
•
la o activitate susţinută ? fan Robu, şi 2 324 tone sec­ integral, sarcinile de plan auxiliar — ne spunea tova­ rea Azi
Legea
torul V, condus de ingine­
răşul Andrei Col da, secre­
rul Constantin Verdeş. Sec­ tarul comitetului de partid laţiel j
toarele II, III şi IV au ră­ pe mină. Am trecut deja în 17,10 Re pori
(Urmare din pag. 1) îndeplinirii sarcinilor eco­ mas suib plan, trăgînd îna­ abataje peste 20 de mese­ publici
nomice şi, în legătură cil poi realizările semestriale îndeplinite exemplar riaşi din alte domenii şi go ;
j undere, printr-o consulta­ aceasta, stabilirea unor ale întregii întreprinderi. acţiunea continuă. Analiza 18,00 Romii
18,30 Muzici
re mai largă a comunişti­ măsuri pe a-ceastă linie. Dar Ia mina Lonea fră­ concretă, amănunţită pe ■k Angeli
lor.' Şi din punctul de ve­ C. Nemet: Comitetul co­ mântarea pentru îndeplini­ LA i.M. LONEA care am făcut-o, măsurile | 19,45 „Patri
dere aflat în discuţie pla­ munal de partid acordă în­ rea exemplară a planului, pe care ni le-am stabilit pe emisiu
lecturi
nul trimestrial este avanta­ semnătate deosebită muncii paralel cu recuperarea res­ locuri de muncă, schimburi, | 19,03Film i
jos, pentru că dă posibilita­ efective cu oamenii pentru tanţelor înregistrate, se tuează brigada lui Marin o a,meni de la întreţinere, sectoare, ne dau garanţia P>i : »,
te biroului să repartizeze îndeplinirea unor sarcini. simte din plin. Dovada : în Ciubăr, de la acelaşi sec­ cei care-i servesc zi şi că mina Lonea îşi va face 51 —
te ;
sarcinile într-o desfăşurare De pildă, mai în primăva­ luna iunie şi-au realizat şi tor, iar brigada lui Viorel noapte pe mineri : Dumitru planul, toate sectoarele ei s 19,30Teleju
mai largă, să-i cuprindă pe ră, o plenară a comitetului depăşit sarcinile şi sectorul Netgru, de la sectorul IV, Florea, Knebell Francis-c, se vor înscrie cu realizări pinare
gust :
toţi membri biroului. comunal stabilise ca în a- IV, iar sectorul VI investi­ se distinge cu un plus de Petru Tiric. a***. bune. treceri
— Există, evident, şi alte cest an să se redea circui­ ţii a îndeplinit planul de peste 1 000 tone de căirbu- Şi o subliniere pe care ...O primă zi şi o primă S 19,50 1 ' * oi
modalităţi ca prin planifi­ tului agricol o suprafaţă de deschideri în procent de ne. In mod cu totul deo­ a ţinut s-o facă brigadierul vrconoi
• Sec
care de lungă sau de scurtă 11 hectare. Pentru aceasta 104 la sută. Prima decadă sebit se evidenţiază în Cornel Ţîr : noapte trăite printre mi­ pe ţai
durată, pe acţiuni etc. să se a fost nevoie să se efectue­ a lunii iulie găseşte secto­ muncă minerii Sandu Rusu, — Am în brigadă doi nerii de la Lonea ne-au rampa
asigure sarcini concrete tu­ ze o seamă de lucrări, mo­ rul I cu planul realizat şi Silviu Negru, Nicolae Airi- oameni noi, pe Constantin dezvăluit o atmosferă să­ a grli
turor membrilor organelor bilizate forţele corespunză­ depăşit, sectorul V cu indi­ nei, Ioan Mariciuc, Miron Niculiţă şi Dumitru Rujuc. nătoasă de muncă, de an­ 20,05Ora ti
de partid. Dar numai re­ toare, o anumită organiza­ catorii îndepliniţi şi pe ca­ Trăilă, Nicolae Olăieru — Este adevărat că ne ocu­ gajare şi dăruire. Săgeţile • Tr<
constil
partizarea sarcinilor nu so­ re a muncii. O asemenea lea redresării sectoarele II toţi din brigada lui Cornel păm de ei, noi, ortacii mai graficelor de producţie ur­ şantici
luţionează problema. Aici acţiune nu putea fi condu­ şi IV. Aşadar, doar sectorul Ţîr, Ilie Chiţoiu, Gheorghe trecuţi în minerit, dar oa­ că. Mai sînt fireşte şi greu­ tinerei
intervine rolul controlului, să prin şedinţe, prin anali­ III ridică în continuare pro­ Marmaluc, Anton Zăgan, menii aceştia s-au încadrat tăţi, poticniri. Dar Incinte • Ce s
al sprijinului, al răspunde­ ze, ci printr-o prezenţă e- bleme deosebite. Ştefan Merlan, Ioan Pala- foarte repede în atmosfera de toate există o. fermă ho­ 21.05Tel ere
sic ;
rii fiecăruia. Ce modalităţi fectivă la faţa locului. Mai Brigada lui Cornel Ţîr„ de, Vasile Huţupilă, Gheor­ de muncă responsabilă a tărîre minerească, comu­ 22.05 Seri i
de control folosiţi mai mulţi membri ai biroului de la sectorul I, aflată me­ ghe Bîrjoveanu, Gheorghe brigăzii mele, fac treabă nistă, de a munci cu abne­ Bucur
frecvent ? au primit sarcina să se o- reu în fruntea întrecerii Rusu — din formaţia lui bună şi vă asigur că vor a- gaţie şi devotament pentru 22,26Teleju
ca mina Lonea să fie iarăşi
I. Grecu : Am instituit cupe direct de rezolvarea miniereşti, are un avans Marin Ciubăr, iar din cea junge mineri de vază... o fruntaşă a Văii Jiului.
mai multe modalităţi prin acestei probleme. Am ac­ faţă de planul la zi de pes­ a lui Viorel Negru merită Zilele acestea, activul de Stă în puterea minerilor, a
«are organele de partid să ţionat unitar şi destul de te 2 500 tone de cărbune. laude mai cu seamă mine­ partid, cadrele de conduce­ comuniştilor de aici, s-o
aibă posibilitatea de a con­ bine organizat, cred eu, Cu mai bine de 600 tone de rii Tudor Ene, Ştefan Mu- re de la mina Lonea au dovedească !
stata modul în care se în­ astfel incit sarcina a fost cărbune realizat peste sar­ reşan, Teodor Bobeanu şi dezbătut cu chibzuinţă şi PROGRA
deplinesc sarcinile şi la ce dusă la îndeplinire. cinile de plan la zi se si- alţii. Să amintim şi câţiva exigenţă minerească, co­ GH. I. NEGREA I ilioprogran
nivel calitativ. Facem, spre — Munca poliiico-eduea- k Radi oj urna
exemplu, în cadrul organi­ tivă contribuie la activiza­ presei ; 8,1
zat — săptămînal, decadal, rea tuturor membrilor or­ ( tliiior ; 9
k ştiri ; 9,05
Eunar —, unele controale ganelor de partid, şi dacă forturi consecvente pentru valorificarea depiioă cultătoriloi
prin deplasarea la faţa lo­ da. prin cc mijloace ? I de ştiri ;
cului, unde muncesc oame­ V. Bîrceanu: înainte dea * 10,45 Atlas
Buletin dt
nii şi unde se realizează, răspunde la întrebare voi I vanpremiei
de fapt, hotărârile şi măsu­ sublinia că la nivelul or­ a rezervelor de sporire a producţiei agricole k 11,35 Disco
Buletin de
rile stabilite. ganizaţiilor de bază se prac­ ! comoara U
— Ce analizaţi săptămi- tică informarea asupra ac­ 12,35 Repei
tial şi prin ee se deosebesc tivităţii proprii. In fiecare (Urmare din pag. 1) economiei naţionale, ridică­ rea ştiinţifică să-şi aducă 13,00 De la
acestea de şedinţele deca- adunare cîte 2-3 tovarăşi rii generale a bunăstării o contribuţie mai înscăuna­ ( nic-club ;
16,25 Coor<
dale, de pildă ? sint puşi să facă acest lu­ veste livrarea produselor la poporului. Faptul că în li­ tă la aplicarea tehnologiilor I ce; 16,40 1
N. Tănase : De regulă, cru, ceea ce le menţine a- fondul centralizat al statu­ nele cooperative agricole şi înaintate menite să ducă ' tice ; 17,00
I 17,05 Opin
prin şedinţa de lunea, deci îenţia trează asupra modu­ lui prevederile au fost su­ întreprinderi agricole de la creşterea producţiei şi a 8 Orele seri;
cea săptămînală, se urmă­ lui în care lucrează. Ase­ plimentate cu peste 2 000 hl stat se mai întîlnesc cazuri productivităţii muncii, pre­ ' muntenesc
reşte mersul acţiunilor ini­ mănător se procedează şi lapte şi 75 tone carne. Răs_ de folosire neraţională a cum şi la reducerea costu­ I timpului ;
I norc ; 22,0C
ţiate pentru o săptămînă, în plenarele comitetului co­ punzînd prin fapte chemă­ fondului funciar, că unele lui produselor, inclusiv în * 24,00 milet
sau stadiul îndeplinirii al­ munal de partid. Şi acum, rii adresate de Congresul unităţi agricole şi comune sectorul gospodăriilor popu­ 5,00 Non s
tora pentru o perioadă mai la chestiune. Biroul orga­ ţărănimii, gospodăriile po­ continuă să înregistreze laţiei. Totodată este impe­ 1 turn.
îndelungată. Constatăm ce nizaţiei de bază din C.A.P. pulaţiei din judeţul nostru restanţe la realizarea efec­ rios necesar ca întreaga ac­ J TIMIŞOA
| tatea radio
probleme se ridică şi se ajută propagandiştii cu da­ se prezintă cu un avans de tivelor de animale şi a pro­ tivitate politică şi organi­ J şoară ; 18,
stabilesc acţiunile şi res­ peste 8 procente la Livrarea ducţiilor planificate, pre­ zatorică desfăşurată de or­ de micr
te, fapte şi situaţii concre­ cum şi rămânerile în urmă
ponsabilităţile pentru săp- te din unitate prin care a- producţiei de carne con­ ganizaţiile de partid să fie I limbft rc
18,40 Melo-
tămîna începută. Prin ur­ ceştia să lege strîns teme­ tractată cu statul şi de 5 acumulate la Investiţii in subordonată creşterii efor­ Jj Vilsile Ma
mare, ea are caracter de le aflate în dezbatere de procente la lapte. sectorul C.A.P. denotă că tului propriu al unităţilor 1 ţi violonis
planificare, de reglare în stările de lucruri din bri­ Unităţile agricole şi gos­ mai există deficienţe în agricole în scopul sporirii J lescu ; 19,
desfăşurarea unor activi­ găzi, cu comportarea în podăriile populaţiei dispun privinţa organizării muncii producţiei agricole marfă columna ţ;
tăţi. Decadal, birpul comi­ muncă a cursanţilor. O a- însă — aşa cum se subli­ şi a producţiei care trebuie şi redresării activităţilor e- ( la greva ţ
torilor tip
tetului comunal are întâl­ semen-ea legătură o facem niază în cuvîntarea secre­ grabnic înlăturate. Genera­ conomico-financiare — de­ re$ti ; Act
niri cu secretarii şi secre­ şi în informările politice, tarului general al partidu­ lizarea experienţei unor u- ziderat de prim ordin for­ J ale revolu
1848 ; 19,10
tarii adjuncţi ai organiza­ în munca de la om la om, lui, tovarăşul Nicolae nităţi ca C.A.P. Silvaş, O- mulat de secretarul gene­ J compozitoi
ţiilor de partid, cadrele de etc. Ceausescu, la recenta ple­ răştie şi Ostrov, fermele ral al partidului. Există I —20,00 Ra<
conducere din organizaţiile nară a C.C. al P.C.R. — de stat din Aurel Vlaicu şi realmente condiţii ca şi in
ide masă şi obşteşti şi din Participanţii la masa ro­ de posibilitatea de a obţi­ Lăpuşnic — unde se aplică acest an, prin înzecirea e-
lunităţile economice, în care tundă au subliniat şi alte ne o depăşire mai însem­ tehnologiile înaintate şi.se forturilor tuturor lucrăto­
se face analiza îndeplinirii forme prin care organele nată a prevederilor cinci­ obţin bune rezultate econo- rilor ogoarelor, să fie ob­
Sndicatorilor de plan, desfă. de partid acţionează pen­ nalului, ceea ce va asigu­ mico-financiare — consti­ ţinute rezultate tot mai bu­ k DEVA :
sşurarea acţiunilor stabilite tru activizarea tuturor Unitate de prestigiu a ra o îmbunătăţire perma­ tuie o importantă pîrghie ne în îndeplinirea prevede­ (Patria) ; :
în agricultură. Aceste ana membrilor lor, punînd un siderurgiei hunedorene, în­ nentă a aprovizionării oa­ de ridicare a nivelului pro­ rilor programelor de dez­ 5 HUNÎ3D'’
îlize, deşi operative, vizea­ accent deosebit pe deplasa­ treprinderea „Victoria" Că- menilor mu-ncii cu produse ducţiilor medii, de creştere voltare a agriculturii jude­ % pilot de
I Miliţiencel
ză direct modul în care tşi rea în organizaţiile de ba­ lan cunoaşte o amplă şi a contribuţiei la constitui­ ţului, în acest sens stînd I ta) ; Făgfi
îndeplinesc atribuţiile mem­ ză, pe ajutorul şi îndruma­ continuă dezvoltare. în fo­ agroalknentare, cit şi can­ rea fondului de stat. mărturie realizările din k torul) ; PI
brii de partid cu răspun­ rea ce o acordă acestora, to : un aspect din zona tităţi mai mari de produse primul semestru, hărnicia, ria (Uniri
deri în diverse domenii de ţinîndu-se seama de faptul noilor obiective înălţate pentru export, contribuind Stă în posibilitatea ca­ Î chinată fe
(7 Noieml
activitate. Prin urmare, în­ că Bo.şorodul este o comu­ aici în ultima vreme. pe această cale la acoperi­ drelor tehnice din unităţile abnegaţia şi dăruirea în I 15 ani (F
muncă dovedite de oamenii
tâlnirile decadale au ca o- nă cu multe sate neeoope- Foto : V. ONOIU rea importurilor de materii de producţie, de la organe­ muncii de la sate. I PENI : E
jbiect, în principal, mersul rativizate. prime necesare dezvoltării le agricole şi din cerceta­ » fericirea (
CAM : Mii
8 toresc) ; I
, continent
uzinale. Academicianul Ni­ I LA ; Atei)
De o viaţă, mintea năs- colae Gheorghe Lupu, expo­ * jevo (Mui
codtoare îl menţine pe şe­ nent de marcă al medicinii i NO AS A :
ful secţiei furnale de la În­ româneşti, m-a făcut să « iui de alt
resc) ; UE
treprinderea „Victoria“ Co­ compar furnalul cu omul, i dispărută,
lan, Nicolae Pilly, în dorinţa Vida Geza m-a determinat « iembric) ;
de progres continuu pe or­ să pun mina pe daltă şi să k pe ccr (St
(
RABARZA
bita realizărilor personalită­ sculptez, iar Medalia de k lui (Minei
ţii sale. Fără studii univer­ Bronz cucerită ca sportiv la Sandokan,
sitare, el a reuşit totuşi, ca Festivalul Mondial al Tine­ I (Patria) ;
k (Flacăra)
autodidact, în alara sălilor retului de la Bucureşti mă Micul vr£
de curs, în producţie, aco­ „Tăcerea este conştiinţa puterii de a vorbi" îndeamnă şi acum să gră­ I „Ci.ncd“ (<
lo unde se învaţă cu ade­ . HAŢEG :
(Popular)
vărat tainele meseriei, să a- besc paşii şi să-mi păstrez I circ, serii
lingă o vastă cultură gene­ în diverse reviste de speci­ Nicolae Pilly de pe scaun onale germane, a limbii, condiţia fizică atunci cind k Aventurile
rală şi de specialitate. As­ alitate. şi-l duce la fereastră. Ascul­ culturii, artei, tradiţiilor, o- merg pe furnale. Vioara (Casa de
tăzi el citeşte in original Deşi mereu în criză de tă atent, cu fruntea încreţi­ biceiurilor. Iar cit despre cind îmi răsună in mină, I lea start
k RIA : Salt
în limbile română, germa­ timp, a dat, in cei 26 de tă. După chipul său, lotul drepturi ce să mai vorbim. mă sensibilizează oa pe un şul) ; ILL
nă, maghiară, franceză, ita­ ani la furnale, peste 60 de pare în regulă. Se întoarce Personal, Nicolae Pilly se copil". I după copi
» GIIELARI
liană şl rusă, pelrecîndu-şi inovaţii şi o invenţie în co­ şi-şi expune părerile despre bucură de foarte mare în­ mai frumos. Avem o ţară Te uiţi mirat ia acest | ci(orcsc).
puţinul timp liber în mijlo­ lectiv : „Procedeu şi insta­ furnalele pe oare le cunoaş­ credere, fiind investit cu a- neasemuită, unde poţi întil- om, care a fost distins —
cul celor 2 500 de volume laţie pentru producerea bu- te in toate măruntaiele lor. numite răspunderi in peste ni colţuri uluitoare, care-şi pentru meritele sale — cu
din biblioteca personală, retelui de fier". „Furnalul eu îl asemăn cu 20 de organisme politice, deschid căi direct în suflet. opt medalii şi un ordin, în­ i SVR
deoarece „cititul mi-e hra­ Ca om al faptelor, Nico­ un copil, pe care trebuie culturale şi obşteşti. E drept Ca turist, bat ţara-n lung conjurat de telefoane, apa­
na de toate zilele, chiar da­ lae Pilly nu scoate vorba să-l supraveghezi in perma­ că ii răpesc mult timp, „dai şi-n lat şi chiar de unde nu rate şi furnale şi le întrebi I Timpul
că uneori îl fac numai în din gură decit atunci cind nenţă şi să ai grijă de tot de ce să nu recunosc că mă aştept îmi răsare fru­ cu firească îndreptăţire : ziua de
cîteva zeci de minute". Tot este absolut necesar. „Tă­ ce are nevoie". îmi face deosebită plăcere museţea. România m-a fă­ „Cind are timp de toate ?“ relativ fri
cut poet încă de la virsta
printre minute a reuşit să cerea este conştiinţa puterii Ca vicepreşedinte al Con­ să particip la toate 1 acţiuni­ „Dorm mai puţin şi-mi fac temporar
cădea avi
scrie şi să publice : „Func­ de a vorbi. Noi, furnaliştri, siliului Oamenilor Muncii de le la care sînt invitat. Mă de cind toată lumea iubeş­ timp" — vine răspunsul. Şi soţil.e de
ţionarea furnalelor cu inten­ sintem, in general, sobri. Naţionalitate Germană din mai bucură şi faptul că am te. Prima poezie şi compozi­ trebuie să-f crezi. t.rice. Vîr
sitate de ardere mărită", Poate de unde lucrăm cu R.S. România Nicolae Pilly es­ avut prilejul să vizitez toa­ ţie le-am „comis" in anul Rindurile de faţă se voi derat,
temporari
„Punerea corectă în funcţi­ foc continuu şi n-avem vre­ te ţările vecine României, 1948, ca şei de brigadă pe un arc de triumf pentru sud-vest.
te deplin satisfăcut că în şantierul naţional „Vasile toate meritele acestui om,
une a furnalului" (două vo­ me de sporovăit". Un şuier de unde m-am ales cu bu­ uşoară
lume), Monografia I.V. Că- lung ca de balaur, cu zeci România există condiţii ne­ nul cel mai de preţ : cu Roaită" şi de atunci, fără gata in orice clipă să stea noaptea \
tre 12 şi
lan (in colaborare), alte de capete, la început uşor, cunoscute în alte părţi în mîndria patriotică înălţă­ pretenţie de poet, scriu ver­ în slujba muncii. maximele
peste 30 de lucrări înserate apoi' asurzitor, îl ridică pe sensul păstrării fiinţei naţi­ toare că tot la noi esfe sori pe la gazetele noastre ION MARIN ESC U de.