Page 39 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 39
• JOI, 13 IULIE 1978 Pag. 3
A
Consiliul de conducere din şcoală— In sprijinul orientării NU PREA NEGRU
PE ALB...
cadru real de aplicare şcolare a elevilor
Staţia de autobuze Cer-
rusă ; După probele do verifica petrol şi geologie (143), me teju de Sus. Vrem să mer
v. li- a principiului muncii colective gem la Măgura. Nimic
ăm.„; re a cunoştinţelor şi con canică (37), filiala mecani mai simplu. Pe tabla indi
ce. cursul de admitere în cla că Şcoala generală Uricani
itâm : Lărgirea continuă a demo trospectivă critică şi autocri fecţionarea cadrelor didacti sa a IX-a de liceu (treap catoare scrie clar, negru
igura- ta I) în judeţul nostru au (13); Liceul industrial Si- pe alb : De la Certeju de
popu- craţiei socialiste cunoaşte şi tică asupra muncii, precum şi ce, pentru a-şi împlini în mod meria — mecanică (9) ; Li Sus la Măgura circulă zil
în domeniul învăţămîntului re de elaborare a unor progra real funcţia de for metodolo mai rămas locuri liber? ceul industrial Vulcan —
’ He- ale împliniri. Traducerea în me de perspectivă pentru pe gic al judeţului. care pol fi ocupate de ab nic, cu excepţia duminici
Con- mine, petrol, geologie (111). lor, autobuze, unul avind
viaţă a măsurilor stabilite de rioada următoare. La Liceul industrial nr. 2 solvenţii clasei a VlII-a Liceul industrial Petrila
că ; Plenara C.C. a-J P.C.R. din In cadrul adunărilor de a- Lupeni, însă, dezbaterile n-au din şcolile generale. Astfel, plecarea la orele 13,25 pe
i cu iunie anul trecut cu privire legeri, care s-au desfăşurat scos suficient în evidenţă la. Liceul industrial nr. 1 — mine, petrol, geologie care-l aşteptăm şi noi, de
ia perfecţionarea învăţămintu- deja la Liceul industrial mi preocuparea colectivelor pen Hunedoara (metalurgie) pot (126), mecanică (36) ; Li fapt. Dar a trecut ora In
’i“ —
.irl In fui liceal şi profesional asi nier Petrila, Liceul industrial tru cultivarea spiritului critic şi fi ocupate, fără concurs, ceul industrial Călan — dicată şi încă multă vre
gură şi cadrul necesar apli nr. 4 Deva, Liceul pedagogic autocritic, de combativitate 225 locuri ; Liceul indu-s- metalurgic (74); Liceul in me şi autobuzul n-a venit.
u co- dustrial ,.A. Ianeu" Brad
sodul cării reale a principiului Deva şi altele s-a dezbătut faţă de neajunsuri. Programul ■ trial nr. 3 Hunedoara — Abia apoi ne-am dumirit
nbeţ- mume ii şi conducerii colective, cu responsabilitate şi comba de măsuri s-a oprit mai mult construcţii (64 locuri) ; Li — mine, petrol, geologie de ce • autobuzul cu pri
realizat prin consiliul de con tivitate activitatea desfăşura asupra pregătirii noului a.n ceul industrial nr. 1 Deva (72) ; prelucrarea lemnu
nlim- cina nu circulă în timpul
î Au ducere ol unităţii, care .prin tă, s-au făcut propuneri va şcolar fără să jaloneze acti — mine, petrol, geologie lui (8) ; Liceul industrial vacanţelor şcolare. Dar s-a
le în- componenţă, se constituie ca loroasa ‘ r intru perfecţionarea vitatea în perspectivă, stră (62), construcţii (19), iar la Barza — mine, petrol, geo scăpat din vedere să se
» un forum democratic eficient muncii. dania colectivului pentru mo logie (42), construcţii (24) ;
de deliberare şi decizie. La Liceul pedagogic din dernizarea şi perfecţionarea filialele de la Certej (28), informeze călătorii. Şi ei
intca^a Faptul că din ocest orga Deva, de exemplu, s-a luat procesului de învăţămîat. şi Gheţari (11); Liceul in Liceul agroindustrial Ha sînt derutaţi, pierd timp,
urării nism fac parte secretarul or atitudine faţă de slaba preo E necesar ca în toate a- dustrial nr. 4 Deva, filia ţeg, filiala Lunca Cernii aşteptind. Şi nu-i bine...
oltare le de mecanică — Dobra — agricol (11) ; Liceul a-
ganizaţiei de partid din liceu, cupare pentru selecţionarea duoările de alegeri ce au loc (25), Pui (12) ; Liceul in
directorul şi directorii ad elevilor din mediul rural pen în aceste zile, să se pună un groindustrial Geoagiu — a-
o la juncţi, şefii de catedră, re tru asigurarea viitoarelor ca accent deosebit pe analiza dustrial Petroşani — mine, gricol (43), mecanică agrico
metor prezentanţi ai organizaţiilor dre din localităţile care sînt rea critică şi realistă a mun petrol, geologie, (85), con lă (14) ; Liceul agroindus
le ale strucţii (3) ; Liceul indus
de tineret şi sindicat, ai co deficitare în personal didactic cii, să se propună măsuri trial Tlia — mecanică agri CE FACEM
le ; mitetelor cetăţeneşti de pă (Lunca Cernii, Boşorod etc.). concrete pentru îmbunătăţirea trial nr. 1 Lupeni — mine, colă (6). CU FtERUL VECHI ?
Pier- rinţi, precum şi doi-trei mun S-ou dezbătut, de asemenea, procesului instructiv-educativ,
citori din întreprinderi, asigu probleme legate de organiza legarea mai accentuată a a-
la Cetăţenii Gheorghe Ra
ră o largă reprezentare a tu rea eficientă a practicii pe cestuia de practică, de pro du, str. A. Vlaicu nr. 22,
turor factorilor în consiliul de dagogice, amenajarea şi do ducţie. Gheorghe Petrovai, str. A.
conducere. tarea unor laboratoare care Avem convingerea că noile Montaj cinematografic Vlaicu nr. 21, Ştefan Pap,
Prin alegerea acestor consilii să răspundă, prin conţinutul consilii de conducere, precum
se creează cadra! unei cola lor, noii structuri a învăţă şi noii directori şi directori literar-muzicai str. A. Vlaicu nr. 39, Gheor^
borări active şi eficiente a mîntului, avîndu-se în vedere adjuncţi ce vor fi oleşi, vor ghe Trif, str. A. Vlaicu nr,
şcolii cu familia, cu întreprin că, începînd cu noul an şco acţiona cu toată competenţa Sub genericul „A'tît de de muzică şi poezie, consti 23 — toţi din municipiul
) Ba- derile patronatoare şi alţi fac lar, pe lingă clasele de edu şi priceperea lor în munca ce Hunedoara, ne-au semna
; 7,00 vii îmi par aici străbunii", tuie una dintre formele
Avista tori educaţionali, în direcţia catoare şi învăţători vor le-a fost încredinţată, pentru pe un libret alcătuit din reuşite de educaţie patrio lat că au în jurul case
mclo- legării mai strânse a învăţă funcţiona şi clase de muzică a transforma cantitatea într-o poeziile închinate lui Bu- lor, în curţi, însemnate
dc mîntului de muncă şi viaţă. şi arte plastice. S-a stăruit, nouă calitate, aşa cum a tică, iniţiate de întreprin cantităţi de lier vechi, ca
i as rebista şi Deeebal, a fost derea cinematografică ju re ar putea uşor deveni
ul et in In aceste zile, în toate li de asemenea, asupra intensi stabilit Conferinţa Naţională realizat un film-colaj, cu
folk ; ceele din judeţ au loc adu ficării muncii pentru cunoaş a partidului. deţeană în cadrul manifes oţel nou, bun şi folositor.
11,00 nări generale de analiză a terea ştiinţifică a elevilor, de bandă sonoră, din pelicule tărilor prilejuite de aniver Dar, deşi au încercat di
0 A- le „Dacii" şi „Columna", in
-Tv. ; activităţii desfăşurate în ulti cercetare pedagogică, a ne prof. VASILE BLENDEA, sarea a 2050 de ani de la ferite soluţii n-au reuşit
12,00 mii patru a,ni de către colec cesităţii ca, în viitorii ani, li inspector general adjunct, regia lui Traian Vasiu. întemeierea primului stat să-l predea. Poate acum
! Din tivele didactice, ele constitu ceul pedagogic să-şi aducă o Inspectoratul şcolar Filmul, de sine stătător,
st.ru ; dac centralizat şi indepen să-i audă cine trebuie.,.
*ive ; ind un prilej de bilanţ şi re contribuţie mai mare la per judeţean integrat- intr-un spectacol dent.
Teh- „GEOGRAFICĂ"
iraial;
îomi- % ' ţ V\'i O V W \ ţ y|
solis- s % Amatorii de baie şi pes
Ştiri ; carii din Gojdu pot să se
18,00 dialog cu cititorii
olclor bucure. In centrul cartie
exele rului devean a apărut de
e so- citva timp o nouă baltă,
oră ;
0,05- Claudiu Băneţ, în trece lă judeţeană. Oricum, noi cu o suprafaţă de peste
noc- re prin Deva a avut bucu nu vă sfătuim să vindeţi 200 metri patraţi. După
ria să constate un lucru autosifonul pentru că pro
tuali- deosebit de plăcut pentru cum ne anunţă locatarii
?ă u- blema buteliilor se va re blocurilor A 3 şi A 4, balta
igurc el, pe care ni-1 descrie ast zolva. S-a făcut prea mul se datorează <„priceperii"
de fel : „Am pierdut în faţa tă vîlvă în jurul ei ca să
rară ; magazinului universal Ul- constructorilor şi nu există
cu rămînă la acelaşi stadiu. nici o şansă ca ea să dis
V'aida pia din Deva portmoneul pară curind, ci dimpotrivă,
m cu cu 500 lei, buletinul şi li Gelu Popa, elev din Că
pe bretul C.E.C. Un OM care lan ne cere asentimentul cu ploile din ultimul timp,
ni de are toate şansele să ajun
ucră- se afla în urma mea l-a pentru rezolvarea unei pro gă... lac. „Lac al neglijen
îucu- ridicat şi m-a urmărit pî-nă bleme într-un mod pe ca
latice la hotelul Sarmis. „Tovară re el îl crede eficient. Dar ţei" şi al lucrului de min-
de la tuială. Poate că cei vino
le de şe dragă, n-aţi pierdut ni iată scrisoarea sa : „In da vaţi ne vor contrazice, lu-
19,30 mic în faţa magazinului ta de 21 iunie ora 18 mi înd măsuri urgente pentru
Ulpia ?“ I-am răspuns s-a furat o bicicletă tip secarea ei. Spre bucuria
prompt că nu. El a insis „semicurse", în valoare de
1690 lei, din faţa magazi locatarilor din zonă şi
tat : „Ba da, aţi pierdut pentru aspectul civilizat al
portmoneul” — şi a stat nului Ulpia din Deva. La Şoimii patriei, băieţaşi şi fetiţe din grupele mare şi mică din oraşul Vulcan cintă copi cartierului...
lingă mine pînă am nu timpul potrivit am anunţat lăria fericită sub razele calde ale soarelui.
;naru mărat banii şi am verifi miliţia municipiului Deva t H Folo : ŞTEFAN NEMECSEK
krta); cat actele. Omul acela e un şi am depus în acest sens o
•isUil, declaraţie. Văzînd.că nu
Ira) ; tînăr muncitor la. combina Nomadismul, mod de viaţă nea localităţilor prin care-i muncă : 26 in C.S.H., 2 pe Unii dintre bărbaţi au de
(Ar- tul din Hunedoara şi se am primit răspuns, vă rog
iiruc- ca atunci cînd voi pune al acelei părţi a populaţiei purta neastîmpărul din ei. şantiere, 2 la I.G.C.L. Era păşit vîrsta pină la care, du
Jucă- numeşte Matia.ş Grunţăr. mina’ pe făptaş să fie o- care erou cîndva ţiganii cor- Viaţa de nomad, vecină cu multă demnitate omenească pă legislaţia noastră, mai pot
i în Vă spun sincer că in-am turari, s-a mai transmis în zi vagabondajul sancţionat prin pe feţele lor. începutul unei fi încadraţi cu contract de
tru lui bucurat foarte mult con- bligat să-mi plătească în lele noastre doar ca o remi
\n la • întregime bicicleta şi chel legile noastre, a luat sfîrşit noi zile de muncă alături de muncă. Dar mai au încă co-r
LU- statînd în ce fel îşi creşte tuielile de deplasare de la niscenţă. Practic, convingerea pentru mica comunitate de 28 alţi oameni le dădea siguran pii minori de a căror creştere
roape şi îşi educă Hunedoara ti acestei populaţii la stabiliza de familii între care şi 78 co ţă şi de aici acel sentiment trebuie să se ocupe. Ţiganul
VUL- Călan la Deva. Şi iată ce re, la identificare pe bază de pii de vîrstă şcolară. Consiliul ai demnităţii.
unci- neretul. Nu am putut trece anume voi întreprinde cu nomad a avut o meserie cul
7-lea pe lingă poşta din Deva fă acte face ca ea să se orien popular al municipiului Hu S-au sfîrşit însă cu aceas tivată din tată în fiu. Ea con
2TRI- ră să-i adresez această aprobarea dumneavoastră. teze către un nou mod de nedoara, la indicaţia organe ta problemele pe care le sta din prelucrarea fierului
Sara- Am să pun o altă bicicletă viaţă, către civilizaţie. lor de partid, le-a repartizat presupune eradicarea urmări
ANI- scrisoare deschisă pentru tot în locul de unde a fost sau aramei. Nu şi-au pierdut
ilmu- gestul său plin de omenie". Pentru a determina-o să loturi de casă, le-a înlesnit lor acestui mod de vioţă ana- nici acum această deprinde
icito- furată a mea şi voi pîndi. întoarcă faţa de la viaţa de re şi contractarea cu ei a u-
ediţie Tovarăşe Claudiu Băneţ, Dacă cineva va încerca s-o nor bunuri de uz casnic, man-
1 No- •vtfure, acela să suporte cos nomad nu sînt însă de a-
repte o asemenea apreciere la jons doar prevederile legii. datariatul, cum se spune, le
GU- adresa unor tineri ne bu tul bicicletei furate şi ri Nu se poate spune : „de mîi- giferat la noi, le-ar crea şi
colu- cură sincer şi pe noi şi de gorile legii. Fac aceasta Sfîrşitul unui mod
TLE : ne tu îţi schimbi felul de via acestora surse legale de a-şi
iezi ei aceea ne-am grăbit să din cauza că eu sînt educat ţă şi vei trăi aşa şi aşa". Pe cîştiga existenţa. Ţiganul no
leilor transmitem mesajul dum în spiritul dreptăţii, pen regrinările dintr-un colţ în mad şi calul au fost totdeatN
BAI : neavoastră acestui tînăr ce tru muncă şi adevăr, atît în altul de ţară, din generaţie de viaţă anacronic
a rele ne nedespărţiţi. Cinci dintre
iră) ; face cu adevărat cinste ti şooală cît şi în familie. De în generaţie, au lăsat urme cei stabiliţi la Hunedoara în
astru nereţii sale, colectivului aceea cred că cei ce soco adînci în firea acestor oa că mai au cai. Au fost sfă
rc în său de muncă. tesc că pot trăi prin furt, tuiţi să-i vîndă, întrucît pro :
.AN : meni, au sădit apucături pen cronic care e nomadismul ?
Hood fără muncă, nu au ce cău tru eradicarea cărora socie cumpărarea de materiale de cutarea furajelor pentru între
doi- Vasilc Suceava, Hune ta în societatea hoasbră". tatea desfăşoară o muncă construcţie, aducerea apei Nu, sigur nu. Din rândul a- ţinerea lor le crează probleŢ
IME- doara : E adevărat, despre potabile pînă la micul lor cestora se mai recrutează în me, iar utilitatea blîndelor O;
Iure- Apreciem mult modul să intensă. Obiceiul de a fura că răufăcători. Ciordeala şi
î zile problema capsulelor de au- nătos în care gîndiţi rostul mireasa, de pildă, a făcut nu cartier. Incet-încet, pe stra nimale a devenit nulă pentru
na) ; tosifon am mai scris. Şi muncii' în viaţă. Cît despre odată să scapere oţelul cuţi da „Serei" casele prind con cerşetoria nu le-a ieşit unora ei. „Cui să-i vindem ? — a
Vlun- tur. Altele sînt deja gata şi dintre eî din deprinderi. U-
alţii ne-.au scris nouă ; asentimentul pe care ni-1 telor în bătăile dintre diferi venit firesc întretarea. Cine
ne-au scris răspunsuri pe cereţi, însă, nu-1 putem da. te tabere de nomazi. Chiar şi din pragul lor foştii nomazi niî sînt în situaţia de încăl cumpără cai de la noi ?“ Şi.
care noi le-am publicat. E bine să lăsăm, în acest acum, căutînd răufăcători ce privesc cu mîndrie lumea. A- cători ai legilor noastre pen la totuşi cooperaţia de consum
dau
nu-şi
copiii
că
tru
Potrivit acelor răspunsuri, caz, organele de ordine fug de mîna legii, organe cum sînt nu numai prin le şcoală. E greu să descinzi face achiziţii de cai-reformă.’
să-şi facă datoria. Fiţi con le de miliţie au surpriza de ge dar şi în fapt egalii celor
probema era considerată lalţi cetăţeni. Ba unii indivizi din căruţă direct în civiliza lată deci că eradicarea ur
ca şi rezolvată. In tot ca vins că făptaşul va fi prins a descoperi între ei fete fu ţie. La şcoală se cere o anu mărilor acestui mod de viaţă
entru rate din alte familii. fără căpătii ar putea să ro anacronic cere rezolvarea U :
rome zul, vă informăm că aces şi i se vor aplica rigorile şească văzîndu-i. mită ţinută, pe care copiii
cerul te butelii se încarcă de că legii. Participarea la prin Nu demult, pe strada „Se Intr-o dimineaţă de vară foştilor corturari nu o au încă nor probleme. Ele sînt mărun
vor tre întreprinderea de bere derea unui infractor este o rei" din Hunedoara au înce toţi. Ne gîndim că sprijinul te dar, nerezolvate, fac să
2 ln- dovadă de simţ civic dez i-am văzut pe cîţiva dintre
elec- şi ape minerale Haţeg. Un put să se construiască case foştii corturari gata să se ur comisiilor şi comitetelor de fe perpetueze deprinderi Ia fel
mo- gol în aprovizionarea cu voltat, dar fiecare om răs noi. O casă în construcţie ce in autobuz pentru a pleca mei ar fi binevenit pentru a- de anacronice, în contradicţie
CicărT bioxid de carbon a făcut punde în faţa legii, pentru este ceva foarte obişnuit la la muncă. Pentru că, după ce ceasta, ior pentru cultivarea cu legile noastre şi cu civili-'
Si faptele pe care le-a săvîr-
în ca acest produs să lipseas Hunedoara ca şi oriunde în ţa li s-au întocmit acte de iden Ia ei a deprinderilor de igie zaţia la care aspiră întregul
mele că de pe piaţă. Cu privire şit el şi care s-au dovedit ră. Numai că cei care-şi con titate (lucru destul de ane nă, ajutorul organizaţiilor de popor ca urmare a eforturilor
e în- ca atare, deci nu poate fi Cruce roşie ar fi foarte ne pe care le face în edificareo
ziua la aprovizionarea cu bute obligat să plătească fapte struiesc case pe strada voios avînd în vedere că naş
gra- lii autosifon a populaţiei „Serei", pînă nu demult du terea lor nu era înregistrată cesar, completîndu-l pe cel societăţii noastre noi.
municipiului Hunedoara am săvîrşite de alţii. ceau viaţă de nomazi, aşe- nicăieri), 30 dintre ei au fost dat de organele sanitare de
informat Direcţia comercia Redacţia zîndu-şi tabăra pe la margi sprijiniţi să se încadreze în specialitate. ION CIOCLEJ