Page 41 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 41
Proîefarî din foafe făriîe, unlfi
ANUL XXX
NR. G 436
VINERI,
14 IULIE
1978
IJUOEUa HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
COMANDAMENTE PRIMORDIALE ALE ECONOMIEI
LABORATOR
STABILITE DE PLENARA C.C, AL P.C.R. I J
DE COFETĂRIE
Recuperarea rapidă a restanţelor în : . Localul fostului 'restau-
3 r;vnt „Minerul", din l.u- :
5 peni, a fost renovat şi a- :
investiţi şi intrarea în producţie la ■ menajat ea laborator de ■
j cofetărie şi patiserie. Dotat j
: eu mobilier .şi utilaje mo- :
ţ tlerne şi încadrat cu per- ţ
• sonal bine pregătit profe- ■
termenele stabilite a tuturor capacităţilor ; sional, noul laborator de ;
i cofetărie şl patiserie din :
: Lupeni răspunde exigenţe- i
: lor şi gusturilor amatorilor i
în ritm cu întreaga ţară, anului ne arată că sarcini culturale ale T.C. Deva sau • do dulciuri din oraş.
în judeţul Hunedoara se le de plan s-au îndeplinit pe platformele C.S. Hune I \
construieşte intens. Se înal în proporţie de 100,4 la sută doara şi I.V. Călan, ori pe j MUNCĂ PATRIOTICA j
ţă noi obiective industriale la total investiţii şi de nu amenajarea hidroenergeti
şi agrozootehnice, edificii mai 93,2 la sută la con că de pe Râu Mare-Rete- 5 3 5
5 Uteciştii care muncesc in
social-culturale, se fac case strucţii cu montaj. Cauzele zat activitatea nu s-a des ; secţiile cooperativei meste- :
multe şi frumoase pentru care au generat nerealiză- făşurat în limitele planului ! şugărcşli „Drum nou“, din !
oamenii muncii. O- retros rile sînt binecunoscute. şi ale posibilităţilor exis i Hunedoara, au efectuat in :
pectivă a rezultatelor obţi Este vorba — după cum tente, aceasta înseamnă că
nute în activitatea de in s-a menţionat şi la recenta acolo, dar şi pe alte şanti
vestiţii în primul semestru plenară a C.C. al P.C.R. — ere şi la alţi beneficiari de
al anului ne prilejuieşte să despre nelivrarea la timp investiţii mai sânt destule «
consemnăm că s-a realizat a unor materiale, utilaje şi greutăţi şi neajunsuri care
un volum de lucrări cu instalaţii, dar mai ales de trebuie urgent . înlăturate. \
peste 374 milioane de lei spre nefolosirea raţională a Ne referim, în principal la i
mai mare deeît în primele dotării tehnice existente şi insuficienta pregătire a ac j ultima vreme peste 400 •
6 luni ale anului trecut. De a forţei de muncă, despre tivităţii încă din anul an : ore de muncă patriotică. J
j Au întreţinut zonele verzi, !
asemenea, s-au înregistrat slaba organizare a activită terior (îndeosebi din par : florile din faţa complexe- s
creşteri sensibile ale ritmu ţii pe schimburi, obiective tea beneficiarilor) privind ■ lor meşteşugăreşti, şi au ■
rilor de execuţie lunare ra şi lucrări, -despre unele as asigurarea amplasamente : colectat deşeuri textile, j
sticle, borcane, cvidenţiin- :
■
portate la' activitatea din a- pecte de-,indisciplină a pro lor şi documentaţiilor teh : du-so prin hărnicia lor Ho- "
ceeaşi perioadă a anului ducţiei şi a muncii. nice, deschiderea finanţări dica. Solodau, Sanda Mu- I
1977. A trecut jumătate din an lor, contractarea materia : rar, Rădica Vlaiconi, Ti'an- •
Această situaţie nu tre şi -cu toate că nerealizările lelor şi utilajelor necesare. : dafir Ciurar, Dorin Malea, |
: Leon Macarie şt alţii.
buie să conducă însă la au- de plan din investiţii se Este apoi vorba despre rit
tomulţumire. Şi aceasta din datoresc şi unor factori, o- murile lente de lucru ale
două motive : avînd în ve biectivi — cum ar fi nea- constructorilor, despre 'sla ; JN CASĂ NOUĂ
dere sarcinile sporite ce sigurarea tuturor condiţii ba organizare şi disciplină i :
TJ.U.M.H. Crişcior, sectorul maşini unelte. Rectificatorul
revin judeţului nostru în lor de atacare a lucrărilor a muncii pe unele şantiere. : Alie 3(1 de familii de mi- j .Ştefan Ca nil in, este un foarte bun meseria? care execută
acest an în domeniul in din partea beneficiarilor, a Avem în judeţ un puter : neri din luipeni s-au mutat lucrări de bună calitate. Tn acest au este lună de lună evi
vestiţiilor, în primul rînd, proiectanţilor şi a furnizo nic detaşament de con zilelo acestea în case noi, ; denţiat in întrecere. Polo : VlRGff, ONOllj
şi apoi din punctul de ve rilor de materiale şi de u- structori — I.C.S. Hune • In apartamentele conforta- : ----------------------------------------------- f ---------------------------
: bile ale blocului K. 2. De 1
dere al posibilităţilor şi tilaje tehnologice — nu doara, şi I.C.M.M. Petro : subliniat că de la începu- :
condiţiilor sporite pe care trebuie să omitem neregu şani, onorate recent cu : tul anului în cartierul : PRODUCŢII SPORITE
le au toţi cei ce concură lile care mai există în ac distincţii pentru locurile ţ „Vlscoza" din Lupeni, au CU CHELTUIELI MiNIME Şi totuşi,
r mai fost predato la cheie ;
la activitatea de investiţii tivitatea constructorilor. fruntaşe obţinute în între- : 88 apartamente şi că se ■
din judeţ. Situaţia statisti Dacă pe şantierele de lo : află tn lucru altele 180. Minerii de la I.M. Hunedoa
ra, distinşi recent cu „Ordi
că pe primul semestru al cuinţe şi obiective soci-al- (Continuare în pag. a 2-a) nul Muncii" clasa a Il-a pen se poate!
CORECTĂ, CINSTITĂ tru rezultatele obţinute în 1977,
continuă să se situeze şl în a- Acum un an, nn consu
cest an în primele rînduri ale mator pretenţios atrăgea »-
• Margareta Fazeca.ş imin- • întrecerii socialiste. Ei au ex tonţi a ospă tarei ce-1 servi
: ceşte de peste U ani la u- : tras peste plan de la înce se la restaurantul „Tic-tac",
: nitatea lactate nr. 1, din putul anului şi pină în pre din zona autogării Hune
: piaţa nouă a Hunedoarei, \ zent mai mult de 20 000 tone doara, asupra dezordinii
; a părtinind de industria : minereu de fier brut, 110 OM permanente din local —
: laptelui Simeria. Muncind : tone dolomită, în timp ce can mese nedebarasatc şi fără
: mereu corect şi cinstit şi-a j titatea de fier livrată supli feţe, lucrători guralivi şi
: cîştigat stima şi respectul mentar in minereul marfă au îmbrăcaţi care cum vor,
: cumpărătorilor şi, în plus, : ridicat-o la 413 tone. în paralel copiii personalului de ser
\ îşi depăşeşte cu regularita- i cu sporirea producţiei fizice, viciu iutr-o neîntreruptă
: te plănui zilnic la vînzări, j minerii au materializat şi o hirjoană prin local, feres-
: Pină în prezent are o de- ■ seamă de măsuri eficiente pen tre înceţoşate de praf etc.
• păşire valorică de peste : tru ieftinirea acesteia incit in — Asta-i situaţia ! venise
: 20 000 iei. (Aron Căta, zia- '■ primele 3 luni din acest an au răspunsul. Avem o cliente
: rist colaborator). j lă pestriţă.
realizat aproape două milioa
ne lei economii la cheltuielile — Ce întreprindeţi dum
de producţie. neavoastră pentru a in
fluenţa in bine această
clientelă ?
—
IN ZIARUL DE AZI : mic. Nu se poate face ni
• Reporteri oi ziarului în mijlocul minerilor Văii Jiu
lui. ' ---
• Din experienţa organizaţiilor de partid. Adincirea
analizei, prin cercetare sociologică de teren. „Şi totuşi se poate" — a
zis noul şef al unităţii. Cu |
• Opinia publică în acţiune. răbdare şi tenacitate s-a a-
Combinierul Vasile Groşan îşi aduce o contribuţie de se-ami la strîngerea recoltei pucat de lucru. Pornind de fi
dc orz de pc ogoarele cooperatorilor Gin Unirea. la ideea sănătoasă a reci- B
procităţii misiunii educa-' |
ţionale — lucrător — con
sumator — a dat respectul
cuvenit clienţilor ea să im
Secerişul se desfăşoară intens, dar ia semănatul culturilor duble există intirzieri pentru munca lucrătorilor
pună
acestora
respectul
din unitate. Mai apoi, cu
ajutorul nemijlocit al con
ducerii întreprinderii, a fă
cut ca pastelul zugrăvelii
în unităţile Consiliului colta. Pentru a-şi onora gu concentrare de forţe în C.A.P., Teodor Pătescu, ne liberarea terenului şi efec proaspete să intre în desă
intercooperatist Haţeg unde sarcinile la fondul de stat, tarlaua „Măderişte". Com. spunea că unitatea are a- tuarea arăturilor pe supra vârşită armonie cu coloritul
pliu de gust al feţelor do
orzul a ajuns în faza de re conducerea C.A.P. a orga binerii Vasile Qroşan, Con sigurată sămînţa necesară feţele de pe care a fost masă şi al romblcelor na-
coltare se lucrează intens nizat transportul orzului stantin Coşa, Nicolae Sav şi se lucrează la eliberarea recoltat orzul. proane, al uniformelor lu
la seceriş. Pînă ieri, la direct din lan la baza de şi Ion Taşcu au lucrat cu terenului. Acţiunea de ba- Cooperativa agricolă din crătorilor, al draperiilor do
C.A.P. Bărăşti orzul a fost recepţie, acţiune pe care o răspundere deosebită la lotare a paielor a fost în Densuş este a doua unita stofă luminato de broderia
fină a perdelelor. Concomi
strîns de pe mai mult de realizează mecanizatorii seceriş, reuşind ca pînă credinţată mecanizatorului te din Consiliul înterooope. tent, linia de autoservire —
jumătate din suprafaţa pla-. Mircea Oprea, Ştefan Sa- Francisc Feier, iar la în ratist Toteşti care a în care pînă atunci se justi
nificată. într-una din tar va, şi Andrei Costică, îm cărcatul şi transportul ba- cheiat secerişul orzului. fica numai prin denumire
lalele cooperativei unde se preună cu. şoferul Miron Raid în unităţi loţilor lucrau Cornel Măg- Viorel Niculescu, preşedin — a devenit etalon al ca
lităţii şi varietăţii culinare,
lucra lă seceriş i-am întâl Alexe. Imediat 'âupă sece din consiliile duţ şi Octavian Jurcovăţ. iar odraslele personalului
nit pe tovarăşii Eleonora U- riş, mecanizatorii Adinei intercooperatiste In fluxul lucrărilor se in. tele C.A.P., ne-a asigurat au fost sfătuite să-şi vadă
dilă, secretarul organizaţiei Petrescu şi Simion Dăni- Haţeg şi Toteşti tîlnesc însă unele goluri, că forţele sînt concentrate de grădiniţă sau de lecţii,
în mai puţin de o jumă
de partid şi pe Ion Rese- lescu au trecut la balota- deoarece pînă ieri nu se acum la eliberatul grab tate de an a creat astfel
dea, preşedintele unităţii. tul paielor. Asupra datei trăsese încă nici o braz nic al terenulili de paie şi în local o ambianţă deose
Interlocutorii au avut nu cînd se va trece la semă ieri să recolteze orzul de dă pentru însăminţarea la semănatul culturilor, du bit de plăcută, de atrăgă
toare.
mai cuvinte de laudă la a- natul culturilor duble pe pe 30 ha din cele 80 exis culturilor duble. ble pe cele 20 de ha pla Noul şef 2 este ol., şefă,
dresa combinerilor Grigo- cele 22 ha planificate pla tente. Concomitent, la ba Inginerul şef al C.A.P. nificate. Este o cerinţă im. tovarăşa Ancta Secărcanu.
re Bozga, Dumitru Rădu- nează însă incertitudinea, za de recepţie s-au trans Sîntămăria-Or.lea, Ilie Şle- perioasă ca în toate coope Lucrătorii 7 Sint în totali- |
lascu, Ion Stan şi Andrei deoarece transportul baloţi- portat 60 tone orz din 120 fănie, ne-a relatat că a- rativele agricole munca la tatc... lucrătoare — Mag da- D
lena Radovicl, Elena Sper- fi
Barbu, care în ciuda fap lor din cîmp şi efectuarea stabilite. Această unitate ceastă unitate are de în seceriş să fie organizată în lea, Eivira Toader, Frăsina 5
tului că lanurile sînt îm- arăturilor ridică semne de are prevăzut să însămânţe sămânţat culturi duble pe flux continuu, să nu se în Dănilă, Adela Mari? şi H
altele la fd dc gospodine Jj
buruienate, se străduiesc întrebare. ze culturi duble pe 40 de 30 de hectare, dar semăna registreze nioi o întîrziere şi harnice.
să strîngă într-un timp La cooperativa agricolă hectare, din care 10 cu le tul va începe numai sîmbă- îa însăminţarea culturilor I. DĂNUJIU |
scurt şi fără pierderi re- din Unirea am găsit o lar- gume. Inginerul şef al tă deoarece s-a întîrziat e- duble.
