Page 42 - Drumul_socialismului_1978_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
i*âs£ 2

8 iulie 1978 : minerii Lo- puţini, care nu vin la lu­
din expetienţa organizaţiilor do partid nei dau în plus faţă de . Beporteriai »|amî.t».i — m mijlocul cru, mai cu seamă după
plan 164 tone cărbune de retribuţie — sublinia tova­
bună calitate. 11 iulie : mirioriicr Văii Jiu u ti răşul Aurel Negru, pre­ V ELEV
Âdîncîrea analizei planul zilei este depăşit cu şedintele comitetului sindi­
catului de la mina Lonea.
155 tone cărbune. La zi, pe
9,00 T('’.oş..oali
luna iulie, sectorul I are LA I.M. LOMEA Sînt oameni care pur şi 10.00 Telccinemi
Curie". Ci
prin cercetare sociologică 0 depăşire de 136 tone, sec. simplu nu se judecă, nu-şi studiourile
torul V — 107 tone. Dacă
dau seama că lipsind fac
şi francez
luăm o singura zi, de pil­ de două ori rău : o dată 12.00 Corcspond'
dă, marţi 11 iulie, sectorul Colectivul se afirmă pe drumul pentru ei şi familiile lor că ţeni trans
de teren 1 raportează o depăşire a pierd sule de lei la retri­ 12,15 Telex ;
Telex ;
16.00
planului cu 128 tone, sec­ redresării producţiei de cărbune. buţie şi ajung de ocară în 16,05 Teleşcoală
torul II îşi face planul, faţa ortacilor, apoi pentru 16,25 Curs de li
O recentă plenară a Co­ terea nivelului de cultură sectorul III rămîne dator, formaţia de lucru din care ză ;
mitetului orăşenesc de par­ generală etc., ceea ce dau sectorul IV dă suplimentar fac parte. Lipsind, ortacii 16,55 Rezultatele
tid Lupeni a analizat do­ organelor de partid, consi­ 113 tone, iar sectorul V dă Dar să pună umărul la treabă trebuie să muncească şi 17.00 loto ; Emisiune
uă elemente esenţiale ale liilor oamenilor muncii, or­ 119 tone. Deci, un singur în locul lor, să tragă şi german .1 ;
eficienţei economice în u- ganizaţiilor de sindicat şi codaş — sectorul III —, în toţi ortacii I pentru ei. Este drept că a- 19.00 Imagini dl
nităţile industriale de pe U.T.C. teren de căutări şi rest sectoarele îşi îndepli­ vem tot mai puţini dintre 19.20 1001 de se
19,30 Telejurnal
raza oraşului şi anume soluţii în stimularea inte­ nesc şi chiar depăşesc pla­ aceştia, pentru că în mine­ timpinarea
gradul de folosire a forţei resului pentru studiu, pen­ nul zilei. Un fapt îmbucu­ noaştem şi să le arătăm o- sectorul I, sectorul V mai rit, cu deosebire, întrajuto­ August : 1
de muncă şi a timpului de tru a învăţa. Faptul devi­ rător, pentru care minerii brazul, iată numele lor : are de... umblat la discipli­ rarea ortacului de lîăgă ti­ 19.50 Întrecerii i
Viaţa, in
•lucru. ne din ce în ce mai acut Lonei merită laude, un pas Lazăr Boa,ntă, Nicolae Cos. nă. 8 iiemotivaţi de la lu­ ne este o lege veche şi mclor cti<
Pentru a pune mai preg­ pe măsura introducerii ma­ linaş, Gheorghe Codreanu, cru într-o singură zi e foarte bine stabilită. Cine ţii sociali;
afirmi
se
nant în lumină rezervele sive a progresului tehnic hotărît şi sigur pe calea Constantin David, Ionel mult ! Să le scriem şi aces­ nu o înţelege n-are ce cău­ realizat la
existente în acest domeniu, în minerit, sub forma mo­ redresării producţiei ele Dobre, Ioan Isac, Ilie Jur- tora numele aici, să-i va­ ta în mină ! rea de t
biroul comitetului orăşe­ dernizării agregatelor şi cărbune, o dovadă grăitoa­ ca, Marcu Lazăr, Constan­ dă ortacii şi cunoscuţii, ...Avem plăcuta ocazie să maşini ag:
iova ;
nesc de partid a recurs la instalaţiilor, precum şi a re şi de netăgăduit că se tin Şoit, Petru I. Trăilă, poate, poate învaţă minte trăim aici, la mina Lonea, 20,10 Filir " 'tis
un sprijin calificat şi spe­ tehnologiilor de lucru — poate. Cu o condiţie, mai Gherasim Zalomir, Ioăn şi -ceva disciplină minie- veche". Pi
cializat în cercetare socio- acţiune ce capătă amploa­ mult decît firească : toţi Drugău. Sectorul II, cu un rească. Iată-i : Ioan Cvîn- printre minerii ei zile fier­ Producţie
profesională de teren — re prin măstirile ce se în­ muncitorii mineri, din toa­ minus cumulat pe luna iu­ tea, Petru Cic, Constantin binţi şi pline. Planul pro­ 21.50 lor france;
Atelier de
Laboratorul interdisciplinar treprind după vizita din te sectoarele, să pună u- lie a.c. de o02 tone cărbu­ Diaconescu, Ilie Muntean, ducţiei de cărbune este terar-artis 1
pentru probleme socio-e- toamna anului trecut a se­ mărul la treabă ! ne, cu planul făcut pe ziua Petru Nemeş I, Dumitru pe drumul cel mai bun al elpă poclu
conomice din cadrul Insti­ cretarului general al parti­ Sectorul I, de multă vre­ de marţi, 11 iulie a.c. a a- Rusu, Ion Stănoi, Ion Mi­ redresării, zi şi noapte, în zei, picior
teanu,
rc
tutului de mine Petroşani. dului, tovarăşul Nicolae me fruntaş pe mină, rapor­ vut 3 nemotivaţi din sub­ tică. fiecare şut, se înscriu fap­ Piţa ;
te de muncă abnegantă. E-
Astfel, plenarei i-au fost Ceauşescu, în Valea Jiului. tează constant depăşiri în „Cine este mândria mi­ 22.20 Telejurnal
supuse atenţiei şi dezbate­ Concluzii' similare, deo­ producţie. în ziua de 11 iu­ teran : Emil Ciobolaru, nei .Lonea?" — întreabă xistă o hotărâre neclintită
a
de
exemplar
îndeplini
rii două materiale — unul sebit de valoroase prin na­ lie, cînd a trimis „la ziuă" Nicolae Jenculescu şi Mi- gazeta „Faptul zilei", a-
prezentat de primul secre­ tura lor concretă, s-au suplimentar 128 tone de hai Balea. Sectorul IV are flată în sala de apel. Cine indicaţiile secretarului ge­ KAPU
tar al comitetului orăşe­ desprins şi din analiza în­ cărbune, a avut 3 mineri un minus cumulat de 481 să fie ! Majoritatea mineri­ neral al partidului nos­
nesc de partid, tovarăşul treprinsă asupra nivelului absenţi nemotivaţi de la tone şi, într-o singură zi, lor el, comuniştii, oamenii' tru, tovarăşul Nicolae
Horea Toma, iar al doilea de folosire a timpului de lucru : pe Grigore Golea, 11 nemotivaţi. Iată şi nu­ care muncesc cu dăruire şi Ceausescu, date la recenta . PROGRAMUI
Plenară a C.C. al P.C.R.,
— de către conf. dr. Septi- lucru, a factorilor obiectivi Grigore Răscolean şi Cor­ mele lor : Ioan Bodan, Vi- abnegaţie, acolo în adân­ I dioprogramul i
miu Krausz, directorul la­ şi subiectivi, care îl Influ­ nel Bucşe. Tot marţi, 11 orel Barb, Vasi.le Ciobota- curi pentru a da ţării mai de a realiza sarcinile de ! Radiojurnal ; i
presei ; 8,10 Ci
boratorului amintit. De enţează. iulie sectorul III a raportat ru II, Traian Căldărar, mult cărbune, mai multă plan ale anului, angaja­ I diiior ; 9,00 Hui
fapt, cele două materiale un minus cumulat de 2 405 Ioan Dănilă, Ilie Istrate, putere. „Cine pătează mentele asumate. Şi maie- k 9,05 Răspunderi
6-au completat reciproc, Remarcăm, de asemenea, tone, iar la... disciplină s-a Emil Kertesz, Vasile Lică, prestigiu minei ?“ — în­ xistă certitudinea care de­ ’ lor ; 10,00 Bule
ele punînd în evidenţă, faptul că participanţii la prezentat cu 12 muncitori Petru Semiop, Aurel Bîr- treabă de cealaltă parte vine faptă : -minerii Lonei I 10,06 Atlas folc
Sănătatea ; 10,
prin modalităţi specifice, plenară au fost unanimi in mineri absenţi nemotivaţi lea I, Gheza Jurj. Deşi ţi­ „Faptul zilei". îşi vor respecta cuvîntul ! ai şlagărului
intensitatea cu care utili­ a aprecia strădania birou­ din subteran. Ca să-i cu- ne aproape de fruntăşie cu — Ei, acei cîţiva, lot mai dat !... I 11,00 Buletin d
; Avanpremieră
zarea forţei de muncă şi lui comitetului orăşenesc GHEORGHE !. NEGREA I 11,35 Discoteca
a timpului de lucru acţio­ de partid de a introduce I Buletin de ştiri
nează nemijlocit asupra modalităţi moderne, cerce­ J comoara folcloi
} 12,35 Repere st
gradului de . îndeplinire a tarea ştiinţifică, în studie­ I De la 1 la 3 ; l
sarcinilor de plan. rea şi elucidarea fenome­ i Club ; 16,00
nelor aflate în atenţie. A- Recuperarea rapidă e 16,20 Coordonai
Cercetarea de teren, e- I ce ; 16,40 Timp
îectuată vreme mai înde­ semenea preocupări au me­ * frumuseţi ; 17,0
lungată pînă la formaţiile nirea să contribuie efectiv a restanţelor în investiţii t ştiri ; 17,20 Pe
de lucru, cuprinzmd un e- la perfecţionarea continuă * 18,00 Orele seri
| clor moldovene;
şantion cu grad înalt de a stilului şi metodelor de (Urmare din pag. 1) ‘ chetă cconomit
reprezentativitate, a pus la muncă, la sporirea eficien­ ganizaţiile de partid, con­ 9 denţe sonore ;
dispoziţia .comitetului oră­ ţei muncii de partid, în ducerile şantierelor, au I tr-o oră ; 23,0
şenesc de partid un bogat ansamblu. cerea socialistă pe anul datoria să-i mobilizeze mai I varietăţi ; 23,30
9 stop muzical n
material documentar, în Comitetul orăşenesc de 1977, sînt doar două din e- energic pe oameni la mun­ TIMIŞOARA
care se află localizate la­ partid Lupeni va . insista xemplele demne de urmat că intensă, fructuoasă, să ( litatea radio ;
cune încă insuficient cu­ ca organizaţiile de partid în această privinţă —, a- vegheze stăruitor şi exi­ 9 uşoară român
experi
Tribuna
noscute pînă în prezent. de la unităţile economice vem apreciate institute de gent la îndeplinirea exem­ ( tate : O nouă
Potrivit concluziilor des­ ale oraşului, şi în special proiectare şi unităţi econo­ plară a tuturor sarcinilor 9 metodologie de
prinse cu privire la folo­ de la cele două întreprin­ mice beneficiare de inves­ ce le revin. După cum sub­ pcrativă a pri
sirea judicioasă a forţei de deri miniere să depună e- tiţii cu pronunţată pondere linia secretarul general J la I.A.E.M. Tin
9 Cîntă formaţia
muncă, de pildă, se găsesc forturi susţinute pentru a- în economia judeţului şi a al partidului nostru, tova­ populară condt
încă mari resurse de spo­ daptarea unor forme şi ţării care, într-o strânsă u- răşul Nicolae Ceauşescu, la ( Simion ; 19,00
9 creaţia : ccnac
rire a productivităţii mun­ mijloace corespunzătoare nitate şi colaborare, pot recenta Plenară a C.C. al lui timişorean
cii în gradul redus de cali­ de muncă, în concordanţă realiza lucruri mai bune P.C.R., „obiectivul nostru i Muzică pe Inţe
ficare al multor oameni. în cu concluziile desprinse, decît pînă acum. Ce se trebuie să fie realizarea în
interiorul fenomenului în­ pentru a obţine maximum impune însă în mod deose­ cele mai bune condiţii a
să s-au găsit manifestări de rezultate din cercetare. bit ? In primul rînd, aten­ investiţiilor şi, totodată, ||]INEI\
ţie sporită pregătirii din funcţionarea normală, la
specifice cum sînt: o a-
nuniită reţinere pentru MIRCEA ZEMBER, timp a investiţiilor, înce- întregul potenţial, a capa­
creşterea calificării şi mai secretar al Comitetului pînd de la elaborarea do­ cităţilor de producţie". J DEVA : Docţi
I (Patria) ; Mînic
I.C. Orăştic. în secţia senlărie lucrează şi strungarul
ales pentru policalificare, orăşenesc de partid Ioan Arsu. El execută numai lucrări de o foarte bună ca­ cumentaţiilor tehnice de Respectarea riguroasă a 1 HUNEDOARA:
opţiuni reduse pentru creş­ Lupeni litate. execuţie, a asigurării am­ stadiilor fizice şi a terme­ J pilot de curşi
plasamentelor şi proiecte­ nelor prevăzute în grafice­ ■ septembrie (S
lor şi pînă la începerea lu­ le de execuţie, prin inten­ I Miliţiencele dir
ta) ; Făgăduial
*
crărilor ; organizarea te­ sificarea ritmurilor de con­ I torul) ; PETRO
în toate unităţile econo­ de protecţie a muncii per­ acordat importanţa cuve­ sfătuirii amintite au rele­ meinică a muncii pe şanti­ strucţie şi de montaj — fă­ I ria (Unirea) ;
mice din judeţ, paralel cu sistă încă o serie de nere­ nită activităţii de protecţie vat necesitatea intensifică­ ere — pe obiective şl lu­ ră nici un rabat de la ca­ J chinatâ feriri
I (7 Noiembrie;
activitatea productivă, se guli, care au condus la în­ a muncii ; instruirea perso. rii sub toate aspectele şi la crări — de către construc­ litate, funcţionalitate şi e- I 15 ani (Rcput
depun eforturi susţinute şi registrarea, de la începutul naiului nu s-a făcut perio­ toate nivelurile a activită­ tori ; ajutor permanent, ficienţă — sînt deziderate * PENI : E atît
pe linia protecţiei muncii, acestui an, a unui număr dic, temeinic şi exigent — ţii de protecţie a muncii, concret, din partea bene­ majore ale activităţii de I fericirea (Culţi
urmărindu-se asigurarea ridicat de evenimente — aşa cum era normal şi ne­ acordării unei importanţe ficiarilor ; onorarea la ter­ investiţii în acest al doilea I rele fără rădă
VU
« citorcsc) ;
condiţiilor optime de lucru accidente uşoare, grave sau cesar, s-au organizat acţi­ deosebite în primul rînd . men a contractelor privind semestru al anului, în în­ | decătorui di
ale oamenilor pe întreaga mortale — mai mare decît uni puţine şi-inconsistente, instruirii temeinice a per­ livrarea materialelor şi a tregul cincinal al revoluţi­ I LONEA ; Trei
filieră a fluxurilor tehno­ acela înregistrat în primele controlul şi îndrumarea au sonalului muncitor cu utilajelor şi instalaţiilor ei tehnico-ştiinţifice. Dato­ *< (Minerul) ; pj
| tentatul de
logice şi, prin aceasta, în­ 6 luni ale lui 1977. Analiza luat forma unor constatări N.T.S. şi testări periodice necesare ; ritm alert şi ca­ ria tuturor celor ce concu­ ■ ievo (Muncitoi
deplinirea sarcinilor de acestei stări de lucruri a formale, nefinalizate cu asupra celor însuşite, pre­ litate ireproşabilă tuturor ră la vasta operă de con­ « NOASA : Din
plan şi a angajamentelor constituit tema unei recen­ măsurile ce se impuneau. cum şi controlului riguros lucrărilor. strucţie, de edificare multi­ | lui de altăds
| rose) ; URICA
asumate în întrecerea soci­ privind respectarea strictă Am publicat de curînd laterală a patriei este de * la ureche
alistă. în acest vast şi im­ a normelor de protecţia bilanţul activităţii de in­ a-şi intensifica la maxi­ J bric) ; BRA
portant domeniu — al pro­ muncii şi luarea celor mai vestiţii la nivelul întregu­ mum eforturile, preocupă­ I pe cer (Steaus
« RAştie : San.
cadre cu bună experienţă Activitatea de protecţie a severe măsuri faţă de cei lui judeţ, al principalilor rile, hărnicia, pentru a si­ bobocilor (Flac
tecţiei muncii — lucrează
Malaeziei (Pat
tua Hunedoara între jude­
beneficiari de investiţii şi
care le încalcă. Tovarăşii
şi pregătire profesională, cu funcţii de răspundere în al organizaţiilor de con­ ţele dezvoltate, cu mare I GIU BAI: O i
* cer (Casa de t
atît în compartimentele cadrul compartimentelor strucţii. Este timpul — ca­ pondere în economia Ro­ I ŢEG : Aripioai
speciale de protecţie a muncii - latură inseparabilă de protecţie a muncii, cum lendaristic şi atmosferic — mâniei socialiste. Prioritar (Popular) ; Bî
muncii din întreprinderi, sînt Paul Romanescu —de să se analizeze cu toată pe toate şantierele, în în­ J Jonathan, Jon,
cit şi în comitetele şi or­ Ia- C.M.V.J., Ioan Almăşan răspunderea greutăţile şi treaga activitate de inves­ I LAN : Ediţie :
" sa de cultură)
ganizaţiile sindicale ; se or­ a procesului de producţie — de la C.M. Deva, Gheor­ neajunsurile care mai per­ tiţii este munca, munca or­ * start (11 Iunie)
ganizează o multitudine de ghe Alexoi — de la I.V. sistă în acest domeniu şi donată, fermă, responsabi­ I Zmeul de hîrti
* (Mureşul) ; IL
acţiuni menite să facă cu­ Călan, Mihai Bohancu — să se Ta de urgenţă măsu­ lă, munca dătătoare de iz- * nul de antici
noscute în rîndul colective­ de la I.F.E.T. Deva, Con­ rile corespunzătoare. Or­ binzi şi satisfacţii. I na) ; TEL1UC
lor normele şi instrucţiuni­ te consfătuiri organizate la Ca urmare, în primul se­ stantin Borşa — de la I.M. « tit, seriile i-I
le de protecţie a muncii, să Casa de cultură din De­ mestru al anului s-au pro­ Barza, Nicolae Simţea — * GHELARI : Pi
■ citorcsc).
militeze pentru respectarea va. Cu acest prilej s-au e- dus destul de multe acci­ Notă: Servicii „tip Strei'
lor neabătută. în folosul videnţiat preocupările şi dente, unele cu grad ridicat de la I.M. Hunedoara, Au­
securităţii vieţii oamenilor, rezultatele bune obţinute de invaliditate, iar altele rel Popa — de la Consiliul De multe ori in ziar şi-au sat singuri masa — un I iVreiv
al soartei producţiei mate­ în domeniul protecţiei mun­ cu pierderi-de vieţi, în cea municipal al sindicatelor găsit loc unele promisiuni platou cu comanda respec­
riale începind de la in­ mai mare parte avînd la Petroşani şi alţii au făcut şi chiar bune aprecieri la tivă, îl trînteşle pe masă şi
structajele efectuate la în­ cii în multe unităţi econo­ bază indisciplina, necunoaş­ o serie de propuneri pen­ adresa preocupărilor per­ cere banii; nu tu farfu­ | Timpul pri
cadrarea în muncă şi peri­ mice din judeţ, între care: terea sau încălcarea unor tru îmbunătăţirea activită­ sonalului de la unitatea rioare, nu şerveţele, nu no­ I 14 iulie 1978 :
odic. pe secţii şi profesii, C.S. Hunedoara, I.V. Călan, norme elementare de pro­ ţii de protecţie a. muncii. tă de plată. La bar, ce­ I va menţine în
ţ moaşă şi se •
de la filmele, simpozioane­ I.M. Barza, I.M, Hunedoa­ tecţia muncii şi a unor teh­ Aceste propuneri trebuie O./.T. „Popasul turistic şor. Cerul va
le, concursurile, dezbateri­ ra, I.P.E.T. Deva, I.C. Orăş- nologii de lucru. Aseme­ studiate cu atenţie şi apli­ Strei", pentru a oieri tu­ tind un pahar fi se răspun­ I mai mult seni
le pe teme de N.TJS. şi pî­ tie, I.T.A. Deva, I.C.S. Hu­ nea situaţii s-au petrecut la cate, astfel ca să se asigu­ riştilor o servire de calita­ de răstit că sini pe mese. k sufla In gener;
| peratura ininii
nă la propaganda vizuală nedoara etc. — dovadă a T.C. Deva, secţia mină re o îmbunătăţire reală în te. Constatăm însă că pro­ u- Intr-adevăr, murdare, lipi­ I prinsă noapte;
cioase, pe mese n'edebara-
responsabilului
misiunile
şi la frecventele controale răspunderii Şi exigenţei Muncel, la unele mine din domeniul protecţiei muncii, nită\ii, Ioan Bota, nu se sate, pahare sînt girlă, dar J 17 grade, iar :
privind cunoaşterea şi res­ muncitoreşti cu care s-a Valea Jiului şi la I.I.L. Si- precum şi desfăşurarea confirmă întocmai. lată, I timpul zilei îi
I grade.
pectarea normelor de pro­ acţionat, a numărului ma­ meria. continuă, efectivă şi efi­ consumatorul trebuie să le 2 Pentru 15 şi
tecţie a muncii — toate a- re şi divers de manifestări Referindu-se la preocu­ cientă a producţiei, reali­ miercuri seara, în jurul o- ia, să le spele, Toate aces­ | Vreme In gen<
reste forme şi mijloace vin organizate pe tema norme­ pările pe linia protecţiei zarea şi depăşirea ritmică relor 19, unitatea oferea te „servicii" — numai fiind­ 1 cu ceru! varia
!n sprijinul efectiv al pro­ lor de telurica securităţii, muncii din colectivele în şi integrală a sarcinilor de doar mici. Dar cum ? Os­ că la acea oră responsabi­ y vor semnala
de ploaie şi
ducţiei materiale. în alte întreprinderi însă care lucrează, participanţii plan. pătară aduce — după ce lul lipsea din unitate. »lectrice.
Oare?!... N. GORUN
consumatorii şi-au debara­
Şi totuşi. In activitatea şi pe unele şantieie nu s-a la dezbateri în cadrul con­ D. GHEONEA