Page 49 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 49
ANUL XXX
NIÎ. 8 438
DUMINICA.
16 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
COMANDAMENTE PRIMORDIALE ALE
LA ODIHNĂ
ECONOMIEI, STABILITE DE PLENARA
Şl TRATAMENT
C.C. AL P.C.R.
Grija consecventă pe ca
re partidul şi statul nostru
o poartă vieţii şi muncii
minerilor se reflectă şi în
numărul marc «le bilete
pentru odihnă şi tratament
ce li se asigură în fiecare
an. 160 de mineri de la
Teiiuc au beneficiat pînă
acum de bilete la odihnă
şi tratament, retntorctn-
du-se cu forţe proaspete
la muncă.
optică sănătoasă „SERBĂRILE PARÎNGULUI"
Astăzi, po platoul do la
Cabana Rusii, so organi
uncă şi disciplină zează o amplă manifestare
După vizita secretarului raţional şi efectiv capaci C.S.H., Strungari* de cilindri. Strungarul Joan Cismaş execută recaiibrarea unei gar
general al partidului, tova tăţile de producţie, minerii nituri de cilindri profil rotund. Evidenţiat pe anul 19*3. Foto : VIRGIL ONOIU
răşul Nicolae Ceauişeseu, de la Uricani şi Paroşeni
în toamna anului trecut în au obţinut rezultate con
Valea Jiului, au fost sta stant bune de la începutul B }
' ziarului —- in mijlociii
bilite o serici de măsuri anului, extrăgînd suplimen ciiHural-artJstică : prima e-
privind modernizarea şi tar sarcinilor de plan în diţie a „Serbărilor I’arin- Jiului
mecanizarea lucrărilor din semnate cantităţi de căr Kului*’ 1 . îşi vor da con
subteran, îmbunătăţirea bune. De asemenea, multe cursul fanfarele minerilor
din Valea Jiului, ansamblu
condiţiilor de muncă şi de sectoare şi brigăzi de la rile folclorice aio caselor
viată ale minerilor şi s-a alte unităţi miniere şi-au do cullură. cluburilor şi că Sectoarele I şi V — continuă seria succeselor în muncă,
minelor culturala dîn mu
trecut imediat la materia înlăturat mare parte din nicipiu, numeroasa alia
lizarea lor. Au fost inves lipsurile şi neajunsurile formaţii artistice. sectoarele II, III şi IV acumulează resfanfe
tite sume mari de bani cu oara s-au confruntat,
într-o serie de maşini şi reuşind să-şi îndeplineas NOI TABERE
utilaje miniere moderne, că lună de lună planul, să
de înaltă productivitate, ca înregistreze şi unele spo ALE VACANŢEI Legătura directă între indisciplină şi nerealizări
ruri de producţie. Aşa sîrrt
re au fost introduse în sectoarele V — I.M. Lu- Şi ziua de miercuri, 12 cauza lor, după ce marţi. sectorul III ne ridică niş-
abatajele Văii Jiului, s-a peni, V — I.M. Vulcan, III Mîino şl poimline, ta Sar- iulie a.c., a fost rodnică 11 iulie, scriam că mirja
trecut la înălţarea unor — I.M. Mija, I — IM. mizegetusa, Biăjcni, Vata pentru minerii din sectoa a dat suplimentar ^55 to ţe probleme aparte. Neres—
do Jos, Brad şi la Pul îşi
noi obiective industriale Lonea, IV — IM. Petrila deschid porţile taberele ju rele I şi V. Sectorul I a ne cărbune, miercuri iar pectarea cu stricteţe a teh
şi sociale în toate locali şi altele. deţene do vacanţă alo pio cîat suplimentar,.. ,147 tone nologiilor de lucru şi in
tăţile municipiului Petro-; nierilor. Peste Kfl de copii disciplina în muncă sînt
sâni, minerilor li se ser Pe ansamblul Văii Jiu din judeţele Argeş, Galaţi de cărbune de calitate, iar La I.M, Lonea principalele cauze ale sla
şl Constanţa vor cunoaşte
veşte o masă caldă gra lui însă bilanţul pe primul frumuseţile locurilor noastre sectorul V — 251 de tone. bei activităţi, ale neînde-
tuită la intrarea în schimb, semestru al anului la pro hunedorene şi vor beneficia Dar realizările constant am fost nevoiţi să notăm plinirii, planului la produc
s-au luat măsuri de com ducţia de cărbune extras de programe cullural-artls- bune de la cele două sec o neîndeplinire a planului ţia de cărbune. Am con
tico eu larg caracter re-
pletare a efectivelor în este nesatisfăcător. Ex creaUv-cducaliv. La Valea toare fruntaşe pe mină zilei. centrat toate forţele, nc-am
subteran, se depun efor ceptând minele Uricani şi da Peşti şi la CosteşU, ta sînt în continuare diminu — Situaţia aceasta ne mobilizat cu toţii pe acest
turi multiple şi diverse vi- Paroşeni, toate celelalte au berele îşi descltid porţile, ate de minusurile caro se frământa în mod deosebit
iu această vacanţă, pentru
zînd mai buna organizare acumulat nerealizări — seriile a doua şi, respectiv, acumulează la sectoarele - arăta tovarăşul inginer GH. I. NEGREA
ă producţiei şi întărirea mai mari sau mai mici, — a treia. III (2791 tone), II (010 to Vio re 1 Boantă, directorul
disciplinei muncii sub toa ceea ce trebuie să conducă ne) şi IV (534 tone). Din IM. Lonea. Mai eu seamă (Continuare în pag. a 2-a)
te aspectele. la o reflecţie profundă şi la
măsuri energice de redre
Ca urmare, în majorita
tea întreprinderilor minie sare rapidă a acestei situa ÎN ZIARUL DE AZi :
re din Valea Jiului s-au ţii. Cronica- evenimentelor «ăptămwiîi
făcut paşi însemnaţi în di Cauzele care au determi
recţia redresării producţiei nat nerealizările de . plan Epilogul firesc al unor grave abateri şi a-
de cărbune. Acţionînd cu la minele din Valea Jiului buzuri In ajutorul ^ciorilor, propagandiştilor,
fermitate şi înaltă respon — ca dealtfel şi la mina
sabilitate muncitorească, Ţebea —• ne-au fost rela Cînd cumperi umbre şi le hrăneşti cu vîni al celor care prezintă informarea
accentuând îndeosebi pe tate în repetate rînduri în nu aştepta să mai dea şi lapte
organizarea muncii în aba anchetele întreprinse în a-
taje şi pe disciplina stric Evenimente (consemnări). politică
tă de producţie, folosind (Continuore în pag, a 2-a)
Preocupări constante a societăţii socialiste multi
lateral dezvoltate.
pentru dezvoltarea Totodată, relevînd existen
Astăzi, în întreg judeţul Amplă mobilizare de ascendentă, în ritmuri ţa unor neajunsuri şi rămâ în
neri
urmă,
în
îndeosebi
realizarea
înalte a economiei ce priveşte într-o serie pro
nete
ducţiei
de
forţe la seceriş şi ia celelalte lucrări agricole! Evenimentul central al vie ramuri şi unităţi, îndeplini
ţii politice interne din săptă rea prevederilor la produc
informat că şi la această u- Urmărind îndeaproape sta mâna pe care o încheiem îl ţia fizică, planul de investi
• Ieri, in unităţile agricole din consiliile intercoo- nitot-e s-a încheiat secerişul diul de coacere a lanurilor constituie, fără îndoială, şe ţii, precum şi cel de export,
Executiv
Politic
peratiste Călan, Dobra, llia, Simeria, Deva şi Hunedoara orzului, suplimentîndu-se cu de grîu, ieri într-o serie do dinţa Comitetului Politic Exe Comitetul organelor a'e condu a
cutiv al C.C. al P.C.R., des
trasat
s-a strins recolta de orz de pe ultimele suprafeţe 10 tone prevederile la fon cooperative agricole din con făşurată luni, 10 iulie, sub cere şi executive sarcina să
• Pe tarlalele unde grîut a ajuns în faza de recoltare dul de stat. Mecanizatorii siliile intercooperatistc Deva, preşedinţia secretarului gene acţioneze cu toată energia,
s-a început secerişul O Eliberatul terenului şi semănatul Aurel Marian, Petru Negru, llia şi Dobra s-a declanşat ral al partidului, tovarăşul în spiritul cuvîntării tovarăşu
culturilor duble — acţiuni care trebuie să fie impulsio Toader Gorcea şi Vasile Da secerişul griului. Nicolae Ceaaşescu. lui Nicolae Ceauşescu la
nate rnicul merită numai laude- Pentru a urgenta secerişul
pentru eforturile depuse la La cîteva zile după plena plenarele din martie şi iulie
ra aia 5 Iulie, Comitetul a.c., pentru lichidarea râmi -
strîngerea recoltei. (Continuare în pag. a 2-a)
Politic Executiv al C.C. al merilor în urmă şi asigura
Datorită eforturilor susţi deosebită răspundere la re
nute depuse de cooperatorii coltat. De asemenea, meri P.C.R. a făcut bilanţul efor rea îndeplinirii şi depăşirii
şi mecanizatorii din judeţul tă relevat faptul că la C.A.P. turilor întregului nostru po planului pe acest an la toţi
nostru pentru strîngerea în- Bretea Streiudui au fost în por pentru înfăptuirea obiec indicatorii.
tr-un timp scurt şi fără pier sămânţate cu legume şi po tivelor şi sarcinilor stabilite „Problema centrală in în
deri a recoltei de orz, majo rumb în cultură dublă peste de Congresul al Xl-lea şi treaga activitate economică
ritatea unităţilor agricole 20 de ha, lucrare efectuată Conferinţa Naţională ale —• se. subliniază în comuni
partidului pentru această catul şedinţei — o constituie
cooperatiste au încheiat re de şeful secţiei de mecani perioadă. Spre satisfacţia realizarea producţiei fizice
coltatul orzului. Ieri, spre e- zare, Horia Işfănescu. Prime deplină a clasei muncitoare, planificate, recuperarea rapi
xemplu, î n consiliul inter- le 10 ha au fost însămînţate a ţărănimii şi intelectualită dă a restanţelor in investiţii
cooperatist Călan s-a lucrat cu porumb şi la C.A.P. Ruşi, ţii, a tuturor oamenilor mun şi punerea în producţie la
la seceriş pe ultimele supra iar ia C.A.P. Nădăştia de Jos, cii din patria noastră aceste termenul stabilit a tuturor ca
feţe la C.A.P. Bretea Straiu Streisîngiorgiu şi altele au eforturi dau roade bogate pacităţilor economice plani
lui, Batiz şi Boşorod. Direc fost pregătite însemnate su pe toate planurile. Economia ficate, funcţionarea normală,
torul S.M.Â., ing. loan Co- prafeţe pentru însămîn.ţarea românească se dezvoltă ar la întregul potenţial, a capa
tuţlu, a evidenţiat aportul culturilor duble. monios, proporţional, în rit cităţilor existente, perfecţio
deosebit ai combinărilor Secerişul orzului s-a ter muri înalte, ea constituind u- narea organizării muncii şi
Nicolae Pâtruţ, Gheorghe minat şi în unităţi'-o din ra nioa şi sigura bază a creş folosirea judicioasă a forţei
Moraru, Petru Tomotaş, za S.M.A. Dobra, Deva, llia, terii nivelului de trai al în
Gheorghe Oaidă, Alexandru Simeria şi Hunedoara. tregului popor, a făuririi u- CORNEL ARMEANU
Pop — să amintim citeva nu Inginerul şef al C.A.P. Mecanizatorul Ion Liboni lucrează Ia balot aiul palelor nei civilizaţii modeme,- înflo
me —, care au lucrat cu Brad, Mircea Oprişa, ne-a de orz do pe terenurile fermei do stat din Unirea a l.A.S. ritoare pe pământul patriei, (Continuare in pag. o 2-cs)
Haţeg.
