Page 50 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI
Amplă mobilizare • TIME
Suire : 6,00-
de forje la g^EtEVIZIUME gram maţi
Actualitate
„Un sat, u
seceriş şi la zică "?ipul;
duminica, jc iulie mate econo
botări tor S
celelalte lucrări S,0fl Sportul pentru toţi ; vestiţiilor i
8,15 Tot Înainte ! ; ducţiei am
9,10 Şoimii patriei ; pecte de p
ectivclor in,
9,30 Film serial pentru co şiţa; La In
pii : Don Quijotc. E- bertatea" .
(Urmare din pag. 1) pisodul 8 ; tairt obiect
9,45 Pentru căminul dv. ; de investiţi
10.00 Viaţa satului ; utilaje de
11.49 Bucuriile muzicii... ; te ; 18,40
în I.A.S., în ajutorul ferme 12.30 De strajă patriei ; 19,00 Fest
lor de stat (care mai au de 13.00 Telex ; „Cîn tarea
13,05 Album duminical ; tivalul crea
recoltat orzul de pe aproape 10,35 Daeiada — reportaje
cuprins : C
{Urmare din pag 1) mod optim, tn 700 ha) au fost dirijate com din maica competiţie In sprijinul
ta, cu capacităţile bine de la S.M.A. Pe supra naţională ; tori — act
ceste unităţi, le-am consta le avem acum vom feţele eliberate, în I.A.S. au 16.50 Floarea din grădină ; bului ferot
17.50
Film serial : Linia
reni ; 19,30
tat şi direct în abataje .şi producţie suplimentară ue fost însămînţate 250 ha ou maritimă Onedin (epi versuri de
ele însumează aspecte din cărbune". culturi duble. In scopul ob sodul 47) ; veanu, N:
tre cele mai felurite. Ma Iată o sarcină de primă ţinerii unor recolte sporite, 18,40 Micul ecran pentru ger şi Do
cei miei. „Ce-o să fie
19,40—20,00 :
şinile si utilajele miniere, importanţă pentru cei care cblt în I.A.S., cit şi în C.A.P. Bondocei ?“ (I) ; lemporană
promovate pe scară largă organizează şi conduc mi J9,00 Telejurnal ; estradă.
în abataje, nu dau încă neritul Văii Jiului, ca şi sînt necesare măsuri energice 19.20 tn intimpmarea Zilei
în vederea urgentării însămln- de 23 August — noi
randamentele scontate şi pentru organele superioare ţării porumbului şi legume oote ale Întrecerii so
asta din mai multe motive. de resort. lor. cialiste. Reportaj. Tv: (PAN
In primul rînd pentru că Minerii an azi condiţii Aflîndu-ne în vîrf de cam Oraşul de azi, oraşul
de mîine ;
nu in toate cazurile au fost de muncă şi de viaţă cum panie, organizaţiile de partid 19.45 Gala antenelor : Ba DEVA : 1
pregătite condiţiile optime n-au avut niciodată. Acti de la sate sînt chemate ca nat. Cu participarea ru (Patria)
(Arta) ; HU
de introducere a acestor vitatea le este tot mai mult azi, duminică, să asigure o judeţelor Timiş, Caraş- liţistuJ, p
Severin, Hunedoara şi
utilaje, ceea ce a făcut să uşurată de tehnica nouă, largă mobilizare a forţelor Arad ; (Flacăra) ;
se defecteze des, iar lipsa de maşinile şi instalaţiile şi mijloacelor mecanizate la 21.45 Film artistic „Legen derurgistul)
tul
(Arta)
pieselor de schimb şi insu moderne cu care lucrează. seceriş, eliberatul terenului, da lui Valentino". Pre (Constructoi
mieră pe ţară. Copro
ficienta pregătire a celor Ceea ce li se cere tuturor efectuarea arăturilor şi se ducţie a studiourilor ŞANJ : Juc
O viaţă în.
care le exploatează le-a este să muncească ordonat italiene şi americane ; poporului
la
menţinut perioade lungi în şi efectiv în cele 6 ore ale mănatul culturilor duble, strin- 23.20 Telejurnal. Căpitan ia
culturilor,
întreţinerea
re-aus, grevînd considera schimbului, să se preocu LUNI, 17 IULIE blicaj ; LUI
bil producţia de cărbune. pe cu maximă exigenţă şi gerea şi transportul furaje aproape fei
ral); Mark,
15,55 Telex ;
Se menţin încă multe lip răspundere de rezolvarea lor, precum şi la alte acţiuni 16.00 Emisiune Sn limbă eitoresc) ; \
U.U.M.K. Crişcior, secţia a Il-a, atelier vagoncţi. în foto:
suri şi neajunsuri în pri-_ operativă a tuturor proble Lăcătuşii Crăciun Străuţ şi Co nstantin Drăgiiiciu, evidenţiaţi de sezon. Ziua de astăzi să maghiară ; cătorul din
citorc.se) ; I
melor pe care le ridică fie record în executarea 18.50 Irak — petrol şi pro
vinţa ordinii şi disciplinei’ in fiecare lună din acest an, pentru calitatea muncii de pe cer (Mii
în producţie — începînd de procesul de producţie, pe puse. Foto : VIRGIL ONOIU lucrărilor din campanie ! 19.20 gres ; 1001 de seri ; LA : Surisu'
la slaba organizare a mun întreaga sa filieră. La rîn- 19,30 Telejurnal. eitorcsc); Ai
sartil (Muu.
cii pe sectoare, brigăzi şi dul lor, cadrele tehnice şi • In întîmpinarea zi CÂNI : Din
lei de 23 August —
schimburi, înregistrarea ti- de conducere să fie mai noi cote ale întrecerii lui de altă<
brie) ; BRă
viui număr mare de absen mult prezente în mijlocul socialiste ; eer (Steaua
ţe nemotivate, nefolosirea minerilor, în abataje, să-i 19.50 Panoramic ; BARZA : G
(Minerul) ;
integrală şi efectivă a tim ajute efectiv în muncă, să 20.20 Koman-foiicton : „Fa dokan — 1
pului de lucru în abataj, le soluţioneze prompt toa milia Palisscr". Episo (Patria);
dul 21 ;
carenţe frecvente în fluxul te situaţiile tehnice, econo- 21,15 Mai aveţi o întrebare?; lor (Flaci
de aprovizionare şi trans mice şi sociale care condi Legătura directă între indisciplină şi nerealizări 21.45 Muzică uşoară con GIU BAI
tră spre cei
port. ţionează soarta producţiei 22.00 temporană ; tură) ; HA'ţ
Cadran mondial ;
Dar prima şi cea mai de cărbune. Organele şi (Urmare din pag. 1) semnată cantitate de căr gazeta de perete. Cu aceş 22.20 Telejurnal. sau picioi
Ah
BRAZI:
importantă cauză a neîn- organizaţiile de partid, de bune care n-a fost scoasă tia se cer aplicate meto naithan ! ; (
deplinirii planului la pro sindicat şi U.T.C. să situe sector şi am convinge din abataje, ci trecută la de pe măsura faptelor ■r speoială (Ca
ducţia de cărbune în Valea ze consecvent în prim-pla- rea că-1 vom scoate din minus. Şi putem continua pe care le săvîrşesc. Şi la 1* ADIO Evadaţi din
nul activităţii lor mobili nie) ; SIMEi
Jiului o constituie lipsa impas. Aici, la sectorul III, ideea. Legătura între in sectorul 1 cei eare lipsesc hîrtie — se
forţei de muncă suficiente zarea colectivelor de mi încă nu s-a înţeles cerin disciplină şi rezultatele în nemotivaţi de la şut sînt • PROGRAMUL I : 7,00 reşul); ILIA
în abataje, plasarea neco neri la îndeplinirea ritmi ţa ca lucrul să se preia producţie este directă. Sec tot mai puţini, iar rezul-, Radiojurnal ; 7,30 Avanpre antichităţi [
LIUC : Omu
că a sarcinilor de plan, să ţaţele se văd în producţia mieră Radio-Tv. : 8,00 Ilus
respunzătoare a posturilor din mers, fără stagnări, torul V a dat miercuri su trate muzicale ; 8,30 Kadio- riiie I-II (IV
LARI : Hinc
in cărbune. Pe bună drep militeze cu stăruinţă şi locurile de muncă nu sînt plimentar cea mai mare de cărbune dat zi şi noap programul satelor ; 10,00 le I-II (Mu
tate sublinia secretarul ge fermitate pentru pregăti bine şi ritmic aproviziona cantitate de cărbune : 251 te suplimentar cerinţelor Antologie lirică. Partidului,
inima şi versul; 10,45 Pu
rea politică şi profesiona te cu tot ce trebuie şi,' în de plan.
neral al partidului, tovară lă a cadrelor, pentru creş tone. A avut doar un sin blicitate ; 11,00 Radiomaga-
şul Nicolae Ceauşescu, la plus, în două zile au lip gur miner absent riemoti-r La sectoarele cu rămî- zinul femeilor ; 11,30 Noi VREI
înregistrări
muzică
de
recenta plenară a C.C. al terea gradului lor de con sit nemotivat peste 30 de vat din subteran, pe' I'anki neri în urmă, cu minusuri populară ; 12.00 De toate
P.C.lî. : „Trebuie să acţio ştiinţă. Mai puţine şedinţe, mineri de la lucru, unii, Samoilă. Imediat însă or la cărbune extras se im pentru toţi ; 13,00 Radiojur
Timpul pr
năm cu toată fermitatea maj puţine vorbe, mai pu ■ cum sînt Aurel Cristea, tacii i-au . servit o lecţie pune creşterea răspunderii nal ; 13,15 Coloana infinită ziua de 16 1
— muzică folk ; 13,30 Unda
pentru a asigura în primul ţine argumente şi lamen Gheorghe Codrean, Petru pe care sîntem convinşi că in muncă a fiecărui cadru veselă. Comici vestiţi ai devine insta
rînd muncitori la abataj, la tări şi mai multă treabă, 1. Trăilă, Ioan Drugău a- nu o va uita curînd. De de conducere, de Ia mine- microfonului. Draga Oltea-, «eşte uşor. l
riabii, tempt
nu-Matei ; 14,40 Un inter
transport şi abia după a- mai bine organizată şi vînd cîte două trei ab ce nu se întronează o ase şul şef de schimb, la cel pret al baladei, Tudor innourări ac
ceea la serviciile de su condusă, mai multă disci senţe nemotivate luna a- menea atitudine de exi de brigadă, maiştri, inclu Gheorghe ; 15,00 Divertis- cădea preci]
alter
în
club.
Sonorităţi
prafaţă. Să avem mai pu plină şi exigenţă în toate ceasta. siv şefii de sectoare. Fie nanţă ; 16,00 Maeştri ai ar mă de averi
soţite de dei
ţini auxiliari, funcţionari, verigile procesului de pro Facem o socoteală sim genţă şi răspundere şi la care la nivelul şi răspun tei corale ; 20,00 Radiojur ce. Vintul t
rat, cu inten
-şi mai mulţi lucrători cure ducţie. Numai aşa carenţe plă '. înmulţim randamen sectorul III ? Nu-i destul derile ce le are să-şi re nal ; 20,15 Dans pe meridi tâ durată.
să scoată cărbune! Inclu le vor fi înlăturate, numai tul unui miner pe post cu ■ ca indisciplinaţilor, celor zolve exemplar îndatoriri ane ; 22,00 Radiojurnal ; Temperatul
22,10 Panoramic sportiv ;
siv directorul şi inginerul aşa producţia de cărbune 30, numărul celor care care trag chiulul eînd or le. Numai atunci vor creş 22,30 Estrada duminicală ; vor fi cupri
1G grade, ia;
să contribuie direct la or a Văii Jiului va putea fi n au lucrat, unii chiar do^ tacii lor muncesc, să ie te realizările în muncă pe 24.00 Buletin de ştiri ; 0,05- din timpul s
7
ganizarea producţiei în grabnic redresată. uă zile, şi obţinem o în scriem doar numele la întreaga mină ! 5.00 Non stop muzical noc 27 grade.
turn.
* >
Activitatea din zootehnie a perii, lăsate să doarmă sub tuaţia de a nu mai avea ce dacă adâu;
C.A.P. Burjuc avea toate cerul liber,,, ca să nu mur recupera, cu toată bunăvo „grijL de.ls'
şansele să se soldeze cu e- dărească grajdurile pe caro inţa lor, presupunind că ar ni m a Ie, pe
ficienţă economică ridicată. îngrijitorii se încumetau greu manifesta-o de aici înainte. că se mani
Teoretic, şansele acestea nu să le cureţe, ieşeau din pa Ce au înţeles citeva C.A.P. la Tisa, atu
(Urmare din pag. 1) rii. După cum se ştie, Hotâ- A fost aprobată, de ase s-au diminuat. Practic însă... docuri la păscut cînd se ri din zonă din indicaţia dată gubirea avi
rîrea C.C. al P.C.R. cu privi- menea, activitatea delegaţiei Ei bine, practic situaţia sec dica soarele sus pe cer şi celor de la Burjuc ? Unii au se dimimuer
mută din r
de muncă în sectoarele ho- • re la această problemă car române la lucrările celei de torului zootehnic al acestei intrau înapoi pe la ora 16-17. înţeles că n-are rost să se ,într-unul sh
tăritoare de producţie mate dinală a fost difuzată la se a 32-a şedinţe a sesiunii C.A.P. nu se mai soldează Motivul ? Nu ştim dacă poa mai ocupe de propriile ani Nu demu
rială". siune ca document oficial al C.A.E.R., ce a avut loc la cu eficienţa scontată. Pînă te fi luat în considerare. De male tarate căci vor veni cei nică a CJ
O.N.U., iar principiile, modul Bucureşti la sfîrşi.tul lunii acum el a înregistrat un nu la 17 la 19 se face mulgerea de la Burjuc şi-i vor scăpa
Prin analiza pe care a de abordare şi căile de so iunie. Comitetul Politic Exe măr de 78 sacrificări din ne iar la ora 19 trece maşina co de ele. In consecinţă, intre cea interve
făcut-o asupra muncii depu luţionare preconizate de Ro cutiv a a,predat că sesiunea cesitate şi 10 mortalităţi la lectoare de lapte. Pentru că C.A.P. Burjuc şi unele surate termina pe
se de întregul popor, sub mânia, coroborate cu puncte s-a desfăşurat în spiritul cornutele mari. Situaţia, ple- graficul de ridicare a lapte ale sale din zonă se poartă le cumpere
Conducerea partidului, în de vedere ale altor ţări, au principiilor de egalitate, sti cînd numai de la acest „pa pune la înţ
prima jumătate a anului, 'fost puse la temelia docu rametru" al activităţii respec otehnică a
prin direcţiile de acţiune mentului final al sesiunii, mă, respect reciproc şi în tive, naşte întrebări şi obli te specializc
stabilite, ca şi prin aprecie trajutorare tovărăşească ce gă la răspunsuri. Cind cumperi umbre şi le hrăneşti rea tineretu
rile adresate efortului rodnic ceea ce subliniază încă o caracterizează relaţiile ţărilor In baza unei hotărîri bine ce ofereau
şi criticile formulate, şedinţa dată justeţea şi realismul po membre şi că ea s-a încheiat gîndite şi temeinic argumen Viţei în vîr:
Comitetului Politic Executiv liticii internaţionale a ţării cu rezultate pozitive. Adoptînd de cîte 50
noastre, a preşedintelui Ro programele de adîndre a co tate, C.A.P. Burjuc a primit, cu vint nu aştepta să mai dea şi lapte!
şi-a etalat din plin atributul aduşi în sl
mâniei, tovarăşul Nicolae laborării pe termen lung în alături de alte cîteva C.A.P.
de moment important de re Un lot de a
Ceauşescu. ramuri economice de impor din judeţ, sarcina de a co
flectare asupra mersului nos lecta vite tarate — vaci slab un an de z
tru înainte, asupra modului Aprobînd activitatea dele tanţă deosebită, sesiunea a productive, cu afecţiuni cro lui* e aşa cum e, vacile sînt o corespondenţă intensă şi prezinte o
în care trebuie să muncim. gaţiei române, Comitetul Po urmărit şi asigurarea pentru nice etc. — pentru a condamnate la activitate contradictorie. Unii fac pre de mo rf ă <
litic Executiv a reafirmat iio- ţările membre a necesarului de... rumegate de pe la pa siuni să le fie ridicate din mise. Nu e
O politică târîrea României de a ac de combustibil, energie şi le recondiţiona şi valo tru dupâ-atniază pînă a doua ferme animalele tarate, alţii acest comp
ţiona şi î n viitor cu toată e- materii prime, de produse, a- rifica. Iniţial, asemenea ac zi dimineaţa pe la 8-9. De se opun cit pot spre a nu-şi fie traşi la
internaţională nergia pentru a-şi aduce llmentare, maşini, utilaje şi tivitate părea să fie a- altfel producţia marfă medie încărca gestiunea cu nişte Am încen
contribuţia la înfăptuirea tehnologii de înalt nivel, in ducctoare de beneficii. Cum pe un animal — 2 litri de epave. Pînă la urmă, cei de în adevărat
înţeleaptă, în interesul peri, adică, vaca la un lapte — vorbeşte despre fe la Burjuc sînt nevoiţi sâ vita te din
practică a dezarmării, la eli concepţia partidului nostru preţ, investeşti ceva furaje
popoarelor, al păcii berarea oamenirii de povara înfăptuirea programelor a- şi muncă în ea, între timp lul cum sînt ele hrănite. Scu cumpere. Astfel a trebuit să C.A.P. Pre
uriaşă a cheltuielilor militare daptate va deschide per fele din aţest punct de ve cumpere de |ş C.A.P. Teiu zonele ei <
şi progresului şi de primejdia unui război spective tot mai largi de dacă e vacă de lapte mai dere rvu trebuie admise, pen-' 3 juninci ce cîntăneau toate fiectă practi
termonuclear. în legătură cu intensificare a cooperării ţă valorifici şi ceva lapte, iar tru că C.A.P. Silvaş, bună 205 kg, de Ia C.A.P. Soliste fapt şl act
în spiritul documentelor aceasta s-a exprimat convin rilor membre ale C.A.E.R, pe cînd a ajuns la o anumită oară, care desfăşoară şi a- — 13 juninci a 90 kg în din alte ut
Congresului al Xl-lea şi Con gerea României câ este mai baza egalităţii în drepturi, stare fizică, o vinzi la pre semenea activitate, se achi medie pe cap, de la C.A.P. cu care ai
ferinţei Naţionale ale parti necesar ca oricînd să se in respectului independenţei şi ţuri avantajoase oferite de tă cu conştiinciozitate şi„. cu Răduleşti 6 vaci adulte a turi econom
dului privitoare la politica stat tuturor producătorilor. beneficii de sarcină. Numai 135 kg greutate medie, de astfel d<j si
tensifice lupta unită a tutu suveranităţii naţionale, inte S-a hotărît ca vacile de lapte că la Burjuc ea a fost pri la C.Â.P. Ilia 23 de vaci a- şi alţii dar
externă a României, şedinţa ror popoarelor pentru trece resului fiecărei părţi şi avan vită ca o corvoadă. dulte, cîntărind în medie de pierdut
concentrate
satul
in
să
fie
Comitetului Politic Executiv a rea la măsuri concrete de tajului reciproc, în scopul a- Tisa. Dacă conducerea C.A.P., 190 kg fiecare şi aşa mai de produse
analizat şi aprobat activita N-ar fi însă drept să în
dezarmare şi, î n primul rînd propierii şi egalizării nivelu a fermei şi organele locale vinovăţim de această situa departe. Cit trebuie să in adică noi
tea delegaţiei ţării noastre
de dezarmare nucleară, pen rilor de dezvoltare economi manifestau grija cuvenită, ţie în exclusivitate pe cres vesteşti într-un asemenea a- IO
la ses'unea specială a Adu tru făurirea unei lumi a că, accelerării mersului vigu osa s-ar fi întîmplat. Dar cătorii de animale de la nimal-umbrâ ca să-l aduci activist
nării G^nsraie a O.N.U. con păcii, fără anine şi fără ros înainte pe calea socia vitele au fost ţinute zile în C.A.P. Burjuc, pentru că ei în starea de a fi valorificat judeţ*
sacrată problemei dezarmă războaie. lismului şi comunismului. tregi în padocuri sub intem sînt puşi nu o dată în si cu eficienţă economică ? Şi IO