Page 51 - Drumul_socialismului_1978_07

8 • DUMINICA, 16 IULIE 1978 Pag. 3

ÎNTREŢINEREA CULTURILOR primul semestru al acestui
ni, 17 De,l$ ssiarfstii colaboratori an s-au vîndut populaţiei
topro- — ÎN ATENŢIA TUTUROR
38,00 CONSEMNĂRI \ mărfuri în valoare de aproa
18,10 întreţinerea culturilor pră- pe 3,2 milioane lei, depăşiri
• mu* ------------------------- s du-se prevederile de plan cu
ord-G- şitoare constituie o preocu­ Azi—relatări ale colectivului
— an pare permanentă a organe­ peste 150 000 lei. Magazinul
a in- E v e n i m e n t ® ! lor locale de partid şi de din Boşorod, cea mai mare
i pro- nostru din comuna Bosorod şi reprezentativă unitate din
; As- stat, a conducerii cooperati­
: Obi- vei, a membrilor acesteia. Ca comună, a vîndut mărfuri in
In Kc- urmare a temeinicei organi­ valoare de 1 257 000 lei, faţă
■ „Li- Mijloacele de informare vibraţie afectivă care vine\ zări a muncii, cit şi partici­ de 1 107 000 lei cit avea pla­
n por­ curentă ne pun zilnic in din certitudinea că urmaşii r planificate, reducerea chel­ IMPORTANTE SUCCESE IN
ni ui ui pării tuturor locuitorilor la tuielilor şi sporirea pe a- GOSPODĂRIREA SATELOR nificat pe primele 6 luni ale
ea cu posesia a zeci, a sute de acelui vechi cărturar sint i executarea la timp şi de ca­ ceastă cale a veniturilor, acestui an.
licita- ştiri privind fapte şi Intim- azi harnicii tipografi ai litate a lucrărilor de întreţi­ Locuitorii comunei noastre OBLIGAŢII ONORATE
>axă ; în primul semestru al acestui s-au angajat să efectueze in
lional plări de la noi şi de aiu- Întreprinderii poligrafice Si- nere, avem o situaţie bună. an, cheltuielile de producţie Toţi locuitorii comunei
fes- rea. Le receptăm cu egală biu din pasiunea şi price-} La cultura porumbului s-au acest an prin muncă patrio­
. Din curiozitate, dar numai u- perea cărora ies adevărate j sint sub cele planificate cu tică importante lucrări cu noastre, crescători de oi,
îtodic aplicat două praşile mecani­ peste 200 000 lei. în zooteh­ caracter edilitar-gospodăresc, şi-au onorat integral obliga­
ama. ne/e dintre ele declanşează capodopere ale cuvintului \ ce şi două praşile manuale nie, ca urmare a depăşirii ţiile asumate prin contracte
leclu- in. noi acel fior miraculos şi imaginii: li se cuvin o 1 pe întreaga suprafaţă de a căror valoare se ridică la privind livrarea linei de oi.
inişo- ol participării care ne face stringere de mină şi floa- ] 175 ha cultivate. De aseme­ producţiilor planificate, veni­ 1,5 milioane lei. Activitatea
liric : turile se ridică la 713 0Q0 lei, desfăşurată pînă acum pe în felul acesta s-a reuşit să
ubră- să ne simţim solidari şi in rea unui gind luminos, ) nea, la cultura cartofului se livreze 9 100 kg lină con­
’waji- relaţie cu ţara sau cu Iu- Despre un alt eveniment, \ s-au făcut trei praşile : una fiind mai mari decît cele şantierele bunei gospodăriri tractată faţă de 9 000 kg cit
vici ; mecanică şi două manuale, planificate în prima jumăta­ şi ale înfrumuseţării se con­
eon- mea cea mare. Multe nu aproape concomitent, ne l te a anului 1978 cu peste cretizează în realizarea unui prevedea pianul. Fruntaşi la
(lc reuşesc să depăşească ho- informează şi „Scinieia ti-; precum şi lucrări de comba­ 180 000 lei. Aceasta, ca ur­ volum de lucrări in valoare contractarea şi livrarea linei
tarul cotidianului, iar sem- ne retului" : petrolierul „In- j tere a bolilor şi dăunătorilor. mare a faptului că s-au li­ de peste 1,3 milioane lei. sint tovarăşii lonuţ Luculfes-
nificaţia lor e firavă. Ce- dependenţa" a luat largul/ La efectuarea acestor lu­ vrat în plus peste 5 000 l Au fost construite trotuare pe cu — 131 kg ; Petru Badea
lelalle in schimb sint eve- spre Africa, in prima sa ? crări s-au evidenţiat mecani­ lapte şi 87 miei. De aseme­ 200 mp, s-au asfaltat 600 — 130 kg ; Adam Burcuş —
nimentele, adevăratele e- cursă. Are 150000 tdw.,J zatorii Lazăr Tămăşoi şi Ion nea, s-au mai livrat 20 000 I ml de drumuri interioare la 133 kg ; Adam Tătulea —-
venimente, şi, la atingerea 300 d e m& t r j lungime şi ţ Sas, cooperatorii Remus Gru- lapte de oaie şi 7 500 kg li­ Boşorod, s-au construit trei 140 kg ; Nichifor Toncea —■
)ena- lor, strunele tainice ale a- înălţimea unui bloc de 151 iescu, Victoria Grintoaie, Su- poduri şi s-a făcut o canaji- 144 kg ; llie Pascu — 142
rece sana Gruiescu, llie Dănescu, nă, precum şi însemnate zare pentru apă pe 100 ml kg ; Adam Serban — 99 kg.
y .
Po- /activităţii noastre încep a efo e £ nava amiral o Petru Gruiescu, Stela Dăn- cantităţi de carne de bovină. in total, cu ce au predat pî­
:urse vibra adine. flotei noastre comerciale. 1 cescu şi alţii. precum şi. alte lucrări.
(Si- La obţinerea acestor reali­ nă în prezent C.A.P. şi cetă­
>liţis- Un eveniment este cel Echipajul ei e format din j zări s-au evidenţiat Ion Ola- POPULAŢIEI — UN VOLUM ţenii din comună s-au livrat
uiala pe care ni-1 vesteşte, in oameni a căror virstă se \ DEPĂŞIREA PRODUCŢIILOR ru, şeful fermei, Septimia Vi- SPORIT DE MĂRFURI aproape 17 000 kg lină, de-
rno- recentul ei număr sărbăto­ ATRAGE DUPĂ SINE
ea) ; află intre 30 şi 33 de ani. ţ şoi, Maria Bruzan, Mărioa- Magazinele cooperativei lo­ păsindu-se sarcinile stabilite
‘icirii resc, revista „Transilvania": Oameni crescuţi, instruiţi' SPORIREA VENITURILOR ra lancu, Veronica Băluşe, cale de consum pun la dis­ pe' 1978. (IOAN GRECU, E-
rie) ; 450 de ani de la înfiinţa­ O preocupare permanentă Dumitru Suciu, Petru Cînda, MIL SAVU, IOAN FULEA,
ÎOP’i" şi educaţi in anii socialis­ poziţia populaţiei din satele
ît de rea primei tiparniţe la mului, oameni deplini ai manifestă ţăranii cooperatori Gheorghe Cutean, Ion Savu comunei un volum sporit şi GRUIA ŞERBĂNESCU, MA-
ultu- Sibiu. Eveniment pentru că din Boşorod faţă de realiza­ şi alţi lucrători din zooteh­ diversificat de mărfuri ali­ RIA BĂLUŞE, din colectivul
Hun- . societăţii noastre. Deasu- rea şi depăşirea producţiilor nie. mentare şi nealimentare. în nostru din Boşorod).
ude- importanţa sa nu mai pra lor, in cel mai înalt
Hun- poate li socotită maniei- p(jnc( o/ ocestu/ coIoSi , !u .
repte Mîine, se deschide în Capitală
TRI- perla sau judeţeană, ea tură tricolorul vestind tai-
rlun- privmd întreaga noastră ma patriei peste mările şi Al Vll-lea Forum Naţional
Cor- cultura. Eveniment intrucil
URI- ,7 oceanele lumii. Cum sa nu
lmu- ne aminteşte că cetăţile /e însoţeşti drumul cu ace- al Organizaţiei pionierilor
iem-
s pe noastre au fost printre pri- [ c şi gî nc j de lumină, cum
rRA- mele din lume care au in- jq au te descoperi cu ad- Nouă pionieri — C rişti na viitori comunişti" — iniţiati­
rfntă trodus tiparul fa foarte miraţie in faţa celor ce au Timar, Deak ludith, Măruţa vă pornită de aici si îmbră­
San- ~Bulz, Manuela Dinişoni, So­ ţişată de mii de colegi din
eziei scurt timp de la născoci- proiectat şi au construit a-
t>oci- rea sa. Eveniment pentru ceastă minune a tehnicii ? rin Lăcătuş, Romică lacob, ţară. Vor vorbi despre cele
îOA- Călin Cazan, Dorin Muniea- 673 grupe, 230 detaşamen­
Teas­ că ni-1 readuce in memo- Ştirile se succed ca ima- nu, Mircea Banciu — sint te şi 20 unităţi de pionieri
cul- tie pe acel in că misterios ginile de caleidoscop. Se
oară mesagerii purtătorilor crava­ care au obţinut, in acest an
ir) ; Filip Moldoveanul care a succed şi, iri marea lor telor roşii cu tricolor din ju­ şcolar, titlul de „fruntaş",
Jo- deţul Hunedoara la cel despre îndeplinirea şi depă­
icîitie tipărit întiia carte romă- majoritate, se uită. Dintre
ră) ; neasca, tipograf, cărturar, e Je, rămîn doar evenimen- de-al Vll-lea Forum Naţio­ şirea angajamentului asu­
Iu- pictor, translator şi sol di- j / . Cu rădăcinile in tre- nal al Organizaţiei pionieri­ mat in munca patriotică pe
il de e e lor, ale cărui lucrări se des­ primul semestru al anului,
(Mu- plomatic al cetăţii, venit cu fruntea in viitor,
cu j i
îl de aici tocmai din Moldova e/e ne însoţesc îndelungi chid, miine, în Capitală. La despre gama largă de mij­
TE- tribuna înaltului sfat, sălii loace in care Organizaţia
se- parcă pentru a dovedi u- răsfringindu-şi asupră-neţ- Hunedoarei au mandatul pi­ pionierilor contribuie- la Le­
ÎHE- mtatea dmtotdeauna a spi- profundele lor semnifica-)
serii- onierilor de pe aceste me­ garea învăţămintuiui de
ritualităţii româneşti. In ţii. ) leaguri de a transmite cit producţie, de viaţă, despre
slirşit, eveniment deoarece l de rodnică le-a fost munca activităţiJe politico -educative
stârneşte in noi o stranie RADU CIOBANU j desfăşurată sub deviza : „In şi artistice desfăşurate sub
fiecare zi din viaţa de pio­ emblema Festivalului naţio­
nier, cit mai multe fapte de nal „Cîntarea României". Geneză Foto : NEMECSEK ŞTEFAN
iitru
;mea T
ră- La ordinea de zi a re­ vot de blam cu avertisment. larilor de activitate a uni­ lie — părinţi,, nepoţi, frate ticele directorului, cu ca­ cerut, nici ca bazo mate­
va- centei plenare a Comitetu­ Dr. Litinschi n-a tras atunci tăţii, privind gospodărirea, etc. — ca şi pentru biroul douri d'rn chetă (uneori de rială a şcolii, nici ca pre­
LtSnd lui comunal de partid Ta- învăţămintele cuvenite, iat
Vor realizarea cerinţelor de şi cabinetul directorial, uti­ 3-—4000 lei), se adaugă ocupare a directorului pen­
for- teşti, biroul a propus dez­ abaterile sale au proliferat funcţionalitate a spitalului. late llixos, contrar indica­ doar ca un apanaj de tru coordonarea activităţii
e în- baterea şi sancţionarea a- mereu, s-au dezvoltat intr-o Spitalul are un plan şi ţiilor şi reglementărilor exis­ servilism. in şcoală".
ctri- baterilor de la disciplina atmosferă de lucru ne­ Pentru abaterile săvîrşite
cxle- de partid, de la normele dispune de o capacitate de tente în acest sens. Aceas­ Membrii comitetului co­
;cur- sănătoasă, intr-un climat 490 de paturi, dar în anul tă grijă pentru propria munal de partid au dezbă­ de dr. Litinschi Gheorghe,
Codului etic al comunişti­ de suspiciuni şi neîn­ 1977 a realizat o medie persoană şi propria fami­ tut cu responsabilitate co­ plenara comitetului comu­
îime lor, săvîrşite de un membru credere. In mare, din­ de 266 copii spitalizaţi. Cu nal de partid a hatărît ex­
LI şi lie s-a soldat cu prejudicii munistă acest caz şi au
:ime al comitetului comunal şi al tre multele vinovăţii ale toate acestea s-au cheltuit financiare aduse spitalului fost unanimi în a aprecia cluderea sa din rindurile
12 şi biroului acestuia. Gheorghe dr. Litinschi Gheorghe dez­ 36 920 Iei pentru un pat, in valoare de 25 869 lei, meritele dar şi abaterile membrilor comitetului comu­
Litinschi, medic, director al bătute în plenară reţinem faţă de numai 19 700 lei provenind din retribuţii şi săvîrşite, lipsurile manifes­ nal şi ai biroului şi sanc­
Spitalului de neuropsihia- în primul rind abandonul planificat. De asemenea, drepturi încasate ilegal; e- tate in munca, viaţa, atitu­ ţionarea cu „vot de blam
trie infantilă Păclişa, a tre­ de la principiul muncii şi cu avertisment". Prin deci­
aceasta s-au depăşii cu peste 1 000 nergie termică consumată dinea, comportamentul şi
i de a- buit să dea seamă in faţa conducerii colective, adop­ lei cheltuielile de medica- dar neplătită ; chirii necal­ moralitatea dr. Litinschi zie a Comitetului executiv
zrătat-o plenului comitetului comu­ tarea unui stil şi a unor mentaţie pentru un bolnav. culate şi neochitate ; uzură Gheorghe. al Consiliului popular jude­
:rma de na! de partid pentru lipsuri metode care s-au materia­ In altă ordine de idei, ne- la bunuri din dotare prin lată ce spun oamenii ţean, dr. Litinschi Gheorghe
că pa­ grave in activitatea sa, in lizat în decizii şi hatăriri folosirea sau folosirea ne­ folosirea lor ilegală ; lu­ despre dr. Litinschi. a fost destituit din funcţia
şti nu munca de conducere a u- de director al spitalului şi
că se nităţii, pentru abateri de la transferat la o unitate sa­
conduită şi calitatea de
locuri nitară din Valea Jiului.
comunist, de la ţinuta mo­ Psihiatrul suferea de unele tulburări de comportament Pentru contribuţia la si­
zooteh- rală şi pentru abuzuri să- tuaţia creată în spital şi
virşite de pe poziţia de con­
irbi fă- abaterile personale, abuzu­
conştiin­ [PIU IGUL FI!IESCA IE INO1 GRAiVE ABA1 11S
i a de- ducere deţinută. rile săvîrşite in funcţiile de­
jrjuc să Cu ce se încarcă vino­ h ABUZUi! ţinute au mai lost sancţio­
ntru a-i văţia dr. Litinschi, r naţi • Faltişka Hugo, direc­
■ma zo- ţa sa de comunist şi cadru tor adjunct economic — cu
rjuc es- de conducere ? Document, „mustrare", hotărită in adu­
ngrăşa- teie supuse dezbaterii co­ personale, cu de la sine corespunzătoare a aparatu­ crări de reparaţii, întreţi­ Maria Răducana, secre­ narea generală de partid,
I. Ştiţi mitetului comunal de partid putere. Ca director a in­ rii şi dotărilor moderne de nere, zugrăveli la spaţiul tara organizaţiei de partid şi desfacerea contractului
înzare ? — concluziile unui colec­ trodus un stil de muncă tratament, ca şi slaba pre­ deţinut ca locuinţă; servi­ de h spital: „Deficienţele de muncă, prin decizie a
>-6 iuni ţie de control al Comitetu­ străin principiilor conduce­ ocupare pentru coordona­ cii executate ilegal pentru cu oare ne confruntăm au Comitetului executiv al
reutate, lui judeţean de partid, rii colective, folosind un rea şi activitatea şcolii sine, in cadrul unităţii şi apărut din atitudinea rigi­ Consiliului popular jude­
ahitism. precum şi concluziile co­ limbaj şi un ton de stăpîn. speciale ce funcţionează neaehilate. Se mai pol a- dă a directorului faţă de ţean : Clvş Liviu, con­ i
e peste lectivului de verificare com­ Ca membru de partid, aici — in vederea recupe­ dăuga abuzurile legate de unii oameni, in timp ce tabil şef, cu diminua­
i să re- pus din organe ale Inspec­ membru al comitetului şi al rării şi redării societăţii a folosirea in slujba familiei suporta influenţele altora rea retribuţiei pe timp
n fond ţiei teritoriale financiare, capiilor handicapaţi — s-ou sale (la menajul şi gospo­ rău intenţionaţi, de aici a- de trei luni, pentru lipsă i *
ale Inspectoratului judeţean biroului comitetului comu­
:ompro- nal de partid nu se achita datorat tot conducerii uni­ dăria personală, la îngriji­ jungindu-se fa o atmosferă de exigenţă în exercitarea
pentru de interne şi controlului fi­ tăţii, Aceasta, în contrast rea copiilor) a personalului încărcată, de tensiune, controlului preventiv şi a a- i
nanciar intern din cadrul de sarcinile încredinţate,
vatii să cu condiţiile create de de serviciu din unitate şi a birlă şi neprincipialitate in tribuţiilor de serviciu.
Consiliului popular judeţean absenta des de la plenare
e? şi şedinţe de birou, neso­ partid şi de stat în acest unor bolnave internate. Şi, luarea unor hotăriri. Dr. Li­ Menţionăm că sumele ce
îzentăm —, elaborate pe baza cer­ sector social, care demon­ în plus, viaţa dezorganizată tinschi a colaborat mai mult au constituit prejudiciu ii-
cetării amănunţite a stării cotea indicaţiile organelor
lă acti- locale, nu avea o poziţie strează atit de convingător de familie, imoralitatea (a- cu lamilia, cu numeroasele nanciar spitalului au fost
a unei de lucruri din spital au comunistă, combativă faţă umanismul societăţii noas­ bandonarea soţiei şi a co­ rude şi rudenii aduse în recuperate de Ia cei Tn
ede, în fost clare. Ele au scos in de lipsuri, in schimb, în tre socialiste. pilului, concubinaj cu o a- spital decît cu cadrele din sfarcina cărora au fost îs
se re- evidenţă gravele abateri cadrul organizaţiei de bază, De asemenea, gospodă­ sistentă, apoi căsătoria cu conducerea spitalului". contabilizate. *
iresc de ale dr. Gheorghe Litinschi, al adunărilor generale, a rirea landurilor băneşti alo­ o alta), o ţinută generală Ileana Neiconi: „Dr. Li­ Este de datoria colecti­
similară precum şi cauzele care încercat să frineze spiritul cate anual de stat acestei de om plin de sine, in- tinschi a săvirşit fapte gra­ vului de la Spitalul din
>enatiste le-au generat. gimfat, au făcut dintr-un ve, abateri de la discipli­ Păclişa, a comuniştilor şi
Mai intii au fost unele critic al comuniştilor care unităţi se făcea necares-
rapor- cereau dezbaterea lipsuri­ punzâtor, întreţinerea bazei apreciat specialist un caz na de partid şi de la prin­ a noii conduceri să ac­
ibaşi în discuţii neprincipiale cu lor şi neajunsurilor din ac­ materiale, ţinuta şi îngriji­ de gravă abatere de la cipiile eticii comuniste". ţioneze ferm pentru re-
şi unii personalul din subordine, tivitatea spitalului. normele noastre de convie­ Tiberiu Albutescu : „Fapte inlronarea unui climat
apoi au venit abuzurile să- rea copiilor neoglindind
sta are folosirea judicioasă a ba­ ţuire, de ia principiile co­ nedemne de un comunist". sănătos .'de lucru, ca­
n trefilat virşite după numirea în Deficienţele de acest fel nilor. In schimb, o grijă dului eticii şi echităţii so­ Moise Micloşoni : „Grav re să se răsfrîngă pozi­
nentare, funcţia de director, în 1967. apărute ta nivelul cadrelor cialiste, de la legile ţării. este că nu s-a asigu­ tiv în îndeplinirea sarcini­
Din abuz in abuz s-a a- de conducere ale spita­ deosebită avea dr. Litinschi rat desfăşurarea procesu­ lor şi menirii acestei uni­
juns la grave abateri care lului au dus la o slabă în­ pentru lucrările efectuate la La acestea, obiceiul întro­ tăţi sanitare.
J i-au adus, in 1969, o sanc­ drumare, coordonare şi ur­ apartamentele deţinute de nat în unitate de a sărbă­ lui instructiv-educaliv al
letului el şi numeroasa sa fa mi- tori aniversările şi onomas­ copiilor internaţi la nivelul NCOLAE STANCIU
ţiune pe linie de partid — mărire a îndeplinirii indica-
artid
:i