Page 54 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 54
Pag. 2 Drumul socialismului njr
Propaganda vizuală concret ancorată Paşi semnificativi pe calea indeplinirii
Telev
în efortul colectivului pentru planului la producţia netă 9,00Teleşcoalii
18,00 Antologia
Ini copil
Charles C
îndeplinirea sarcinilor de plan (Urmare din pag. 1) dividuale şi conturarea li prin contractele ferme în MUU „iubi
lot" ;
cheiate cu furnizorii. Vom
tra r trăsături avansate co
zaţiei de partid — am con mune întregului colectiv apărea în această a doua 11,00 In alb ţi
Documesu
Avem in f-oţă cea mai re fi avut însemnătate pentru ou chemări, grafice, eviden tinuat munca, la fel de sînt pe drumul cel bun. Pe jumătate a anului cu noi 11,50Telex ;
centă ediţie a gazetei de preparatori. in ol doilea ţe conţinind obiective con pretenţioasă, de sădire şi un asemenea drum — du sortimente de produse rea 16,00Telex ;
1«,0Î TeJeţcoalâ
perete „Preparatorul" de la riad, poate că ar fi fost mai crete, rezultatele muncii pe dezvoltare a spiritului pă cum afirmă tovarăşul lizate pe baza modelelor 16,30Matineu <
Uzina de preparare a !.M. important să se trateze de schimburi şi echipe, astfel in muncitoresc în conştiinţa Mircea Mîndrescu, directo concepute de colectivul „la mării
Hunedoara. Ce conţine ea ? atunci încoace, în mod siste cit în orice moment poţi con fiecărei. lucrătoare, de rul fabricii — se află şi nostru, cum sînt ghetele Producţie
Un articol scris de mină ţi matic, modul în care se în stata unde lucrurile merg mai creare a opiniei colective procesul redresării activi cu talpă de poliuretan şi lor austrt
Noel Trei
semnat de maistrul Gheorghe făptuiesc obiectivele decit so bine, unde merg mal sla-b, împotriva oricăror mani tăţii productive, înscrierii pantofii cu feţe din piele dl« Hepp
Cioban u subliniază cîteva rămină pînă azi afişate. care Indicatori de plan sînt festări de indisciplină. în ei ferme pe coordonatele de ovine pentru femei, Wallace, <
concluzii asupra modului in Pe cea de-a doua faţă îndepliniţi, la care se înre acest scop, pe Ungă luări indicatorilor de bază al cizme pentru adolescenţi şi Regia Roti
dul I —
care s-au desfăşurat dezba ti nărui Dorel Du in ea este gistrează rămineri în urmă. le de poziţie în adunările producţiei fizice şi nete. alte 5 sortimente de pan călător" ;
terile recapitulative în învă luat in răspăr, printr-o cari-' De pe unele panouri mari, de partid, de sindicat şi de — Pentru că sîntem in tofi solicitate de benefi 16,55Pul>Jicjtat<
ţământul politioo-ideologic. caturo, pentru absenţe ne. chiar în primele ore ale di U.T.C., am folosit pe scamă teresaţi la. cel mai înalt ciarii noştri. Această în 17,00La "'lan
pen_u cor
Articolul este util prin carac motivate de la lucru. La o- mineţii poţi afla rezultatele largă dezbaterile de caz, grad de punerea la punct noire a produselor are loc to ;
terul său concret, prin clari biect, incisiv, educativ, in muncii ultimului schimb de la faţa locului, în mijlocul a problemelor noastre in pe fondul îmbunătăţirii 17,20Moştenire
tate şi unele învăţăminte pe ordine. ieri. Totul este operativ şi formaţiei de lucru din ca terne, cadrele de conduce substanţiale a calităţii lor. tor : D.
care le desprinde. Al doilea concret. Propaganda vizuală re făcea parte cel ce săvîr- re şi tehnice, sînt mai tot Faţă de. 23 000 perechi — KcrxU-O!
Un olt loc la gazetă este timpul în fabrică, asigu pantofi refuzuri de calita 18.05 Muzica îi
articol se intitulează „Deviza ocupat de un anunţ formu are în vedere şi alte laturi şea abateri de la discipli 1.8.30 Tribuna
instalaţiei de prăjire : calita ale activităţii colectivului : na muncitorească sau teh rând o permanentă asisten. te în 1977, în acest an am 18.50 Lecţii T\
lat în chip patetic : că echi- ţă la liniile de fabricaţie, înregistrat cca. 500, în
tea şi eficienţa", de unde se calitatea producţiei (vitrina nologică, combinate cu in erâtorll t
tură ;
desprind două căi extrem de calităţii), respectarea norme tervenţia ’ promptă a gaze rezolvînd problemele ce se condiţiile în care întreaga 19,ai KMU «le *
importante pe oare colectivei lor de protecţie şi securita te] noastre de perete. Ase ivesc — sublinia tovarăşul producţie a anului trecut 19.30 Telcjtuna
esîe chemat să acţioneze. i.€S I.M. te a muncii, disciplina, ordi menea mijloace de in Mîndrescu. Am reuşit să am realizat-o acum în mal în intimi
Este. de fapt, o analiză a nea şi curăţenia ta locurile fluenţare se dovedesc deo ridicăm procentajul lucru puţin de 5 luni. Dealtfel, de 23 Ai:
cote ale
activităţii pe luna iunie, Hunedoara de muncă etc. sebit de eficiente dar tot lui în acord individual şi în baza noilor indicatori eialiste ;
drept pentru care sînt date —Păcat că n-aţi nimerit atît de adevărat este că global la 82 la sută din to dp plan am reuşit ca în 19.50 La o-rdiiii
şi rezultatele bune obţinute, la noi cînd aveam reparaţii mai avem încă mult de talul personalului, iar pî această lună să atingem pa conomie.
precum şi mijloacele prin capitale — îşi exprima re lucru în această direcţie. nă la sfîrşitul anului vom rametrii proiectaţi, ceea ce preocupai
* U *
care s-au obţinut acestea. pa de fotbal „Preparatorul" gretul tovarăşa Florica To- Intr-adevăr, există sufi ajunge la 85 la sută, cât constituie pentru colectivul materialii'
Sînt nominalizaţi şi cîţiva oa a jucat 4 meciuri în „Cupa descu. membru al comitetu ciente dovezi ale efectului avem prevăzut în plan. nostru cel mai puternic sti lor reieşi
meni care au adus contribuţii României" pe care le-a cîşti- lui de partid din unitate. Să pe care îl are intensa mun Pregătirea fabricaţiei pen mulent pentru înfăptuirea m cutele 1
al
P.C.R
importante la rezultatele do- gat. Aceasta, alături de alte vedeţi atunci propagandă vi că educaţională desfăşura tru semestrul II al anului exigentă a sarcinilor ce ne a.c„ astă
bîndite. Cel de-al treilea arti succese, a creat aici un fel zuală ! tă în rîndul tînărului co am făcut-o în avans, ne revin în lumina măsurilor cesiunea
col vizează efortul întregului de euforie care a făcut ca — Adică. lectiv, ceea ce confirmă că cesarul de materii prime adoptate de recenta Plena «ei tehni
nc — m
colectiv pentru îndeplinirea echipa de fotbal să ajungă — încă înainte de începe modelarea caracterelor in şi materiale fiind asigurat ră a C.C. al P.C.R. berilor îj
indicaţiilor prevăzute in Ho- la gazetă. Ne-am exprimat rea lucrărilor afişăm, chiar ««misirii
tante res
tărirea C.C. al P.C.R. cu pri nedumerirea faţă de tovară în apropierea cuptorului ce Iul. Real:
vire la reducerea săptăminii şul Ecsy Caro!, responsabilul intră în reparaţii, termenul Enache ;
şi
angajamentul
de lucru, direcţiile în care colectivului de redacţie, care colectivului cu privire la re MICĂ-ZI PLINĂ DE MUNCĂ PE ODOARE 20.05 La porţi)
planificat
trebuie să se acţioneze mai ne-a replicat: 20,25 Viaţa in
energic lună de lună. — Dar, cînd afişăm re ducerea acestuia. Alt panou mclor ce
ţii sociali
Se poate spune, deci, că zultate din alte ramuri spor reprezintă o numărătoare in mirai —
aici colectivul de redacţie se tive ca popice, volei, tenis versă î n care zilnic se pun (Urmare din pag. 1) nurile de grîu de pe tar După cum ne asigura in albastre 1 ',
lecţionează cu multă atenţie de masă etc. e în regulă ? faţă în faţă cele două ter laua „Nado.ş", ele fiind ur ginerul şef, Andrei Redl, Sn cursă
problemele pe care le tra Sînt doar tot tinerii noştri mene, rezultatele obţinute. fost insămînţate cîte 10-20 mate îndeaproape de 3 aflat de dimineaţă pînă dependen
tează în gazetă, că le alege care obţin succese frumoa Un alt panou înfăţişează ce hectare cu culturi duble. prese de balotat. Tractoa seara în mijlocul oameni 20.50 Seară de
tangii“de
pe cele mai importante şi se şi pe aceste planuri. cîştigă uzina, deci economia, Strîngerea şi depozitarea fu rele conduse de Gavrilă lor, există toate condiţiile le ;
că di n punct de vedere ol — Poate rezervaţi la ga prin reducerea cu o zi a du rajelor a constituit o acţiu Mititeanu, Ioftin Moldo. ca pînă la apariţia acestor 22,00 Program
actualităţii este... în actuali zetă un spaţiu exclusiv pen ratei reparaţiei, dar ce cîşti ne la care comandamente van, Constantin Hulban şi rânduri, să fie recoltat şi 22,20 Velcjuma
tate tru astfel de activităţi şi a- gă în plus şi oamenii, Se le locale pentru agricultură Gheorghe Igna, tractând re .expediat în baza de recep
Alături se află gazeta „Ti tunci nu veţi mai avea con creează astfel o întrecere din Haţeg, Unirea şi Sîntă- morcile pline „ochi" cu ţie griul de pe o suprafa Kadi
neretul şi producţia" cu o e- troverse. foarte dinamică cu timpul. măria-OHea au mobilizat im grîu, luau calea bazei de ţă de 45 de hectare din
diţie puţin controversată. Fo- S-o conciliat cumva. Ca să Se suprapun schimburi pen portante forţe. recepţie. Astfel, datorită totalul de 270 hectare.
ţa gazetei este împărţită in nu mai răpim spaţiu şi timp tru a se ajuta, se scurtează bunei organizări a muncii, Trebuie subliniat şi fap BUCUREŞTI
dioprogramul
două. Prima a avut un gene cu exemplele vom sublinia timpii pentru diversele ope LA C.A.P. DEVA S-A pînă la ora 11,30 s-a ter tul că, în acelaşi timp evi Radiojurnal ;
ric care astăzi este greu de faptul pozitiv că gazeta de raţii. minat de secerat şi trans secerişul griului, membrii ta presei ;
restabilit. Aici întîlnim un or- perete ore aici, la uzina de — Şi unde sînt acele pa LUCRAT CU SPOR portat griul de pe cele 17 cooperatori de la Deva au rul melodiile
ticol-chemare care vorbeşte preparare, o accepţiune mai nouri despre care vorbiţi ? hectare din tarlaua respec lucrat în continuare la tetin do ştiri
pundem ascult
despre obiective şi fapte din largă decit 3-4 locuri rezer — A, unele s-au şters, că Sîmbătă, 15 iulie, coope tivă. pregătirea terenurilor re Buletin de şt
luna februarie. Am înţeles vate pentru articole. Există au fost scrise cu cretă, altele ratorii de la C.A.P. Deva In timp ce Ioan Borodi, cent eliberate de orz, care ternanţe folie
că este o chemare adresa mai multe panouri ca „Ur- s-au rupt Le refacem, sau au început secerişul griu Augustin Olani, Ioan Bog urmează a fi însămânţate Buletin <le şi
vanprcmicră
tă minerilor de la Teliuc şi maţi-ie exemplul' 1 , „Colţul punem altele, de ci te ori lui. Duminică, timpul men- dan, mecanizatori la pre eu culturi duble de castra 11,35 Discoteo
Ghelari, cu obiective concre satiric", în oare îşi găsesc avem reparaţii capitale. Şi ţinîndu-se bun, ei au ac sele de balotat, Constantin veţi şi fasole. De aseme Buletin de şti
fol<
te. direcţii de acţiune şi mo locul fapte cotidiene din pe această cale reparaţia ţionat cu forţe sporite toa Burleanu şi Nicolae Ivaş- nea, s-a muncit intens şi comoara solist
Repere
dalităţi organizatorice, teh munca colectivului. Astfel capitală a cuptorului nr. 4 tă ziua la seceriş, elibera cu, conducători de încărcă la întreţinerea culturilor la l la 3 ; l
nologice şi politice prin care gazete se manifestă ca o s-a redus cu 4 zile. rea terenului şi ia livrarea toare mecanice, au rămas din grădina de legume nai ; 16,20 Co
trebuie înfăptuite obiectivele tribună a muncii politico-edu- lată cum evoluează efortul griului către baza de re să baloteze paiele şi să e- unde în sprijinul coopera nomice ; 16,48
trări dc muz
stabilite. N-a-m înţeles dacă ca tive. unui colectiv, sănătos susţi cepţie. Dis-de-dimineaţă libereze terenul, combine torilor, în zilele de sâmbă 17.00 Buletin
chemarea adresată minerilor Propaganda vizuală însă nut de elementele propagan patru combine conduse de le şi utilajele de transport tă şi duminică, au venit Memoria păni
o fost publicată şi la gaze nu se rezumă numai la ga dei vizuale. Fazecaş Io an, Petru Ga- s-au mutat, atacînd cele 59 cîte 50 de lucrători de la nesc ; 18,00
M--‘îcă p
20.00
tele lor şi dacă da, ce ecou zeta de perete. ! n interiorul vrilă, Nicolae Lupuţ şi Pe hectare cu grîu de pe tar I.P.E.G. Deva în frunte cu Romanţ. _ —
o găsit ea acolo ? Asta or secţiilor se întâlnesc panouri CORNEL ARMEANU tru Baltă au intrat în la laua din „Luncă". directorul unităţii. trial confer
Cadenţe sonoi
intr-o oră ; I
stop muzical
UIIIII ORGANIZATE DAR SI TREBURI lASATE LA VOIA lfflifl.il Cinei
! • DEVA : Um
^ (Urmare din pag. 1) Brad şi împrejurimi au cu grădină de vară. Ca peste ra bine dacă cantina „Si- nea concurenţă O.J.T.-ului pede şi iarb
noscut animaţia specifică tot, aici am găsit multe fe derurgistui" ar ii suplimen şi la Strei). Din toată in tria) ; Judeci
\ clubului sindicatului ceferiş- unor zile de vară însorite, luri de preparate, băuturi tat personalul unităţii. cinta lipsea insă îngheţa zis „Şeriful"
NEDOARA : <
ţ tilor din Simeria în frunte l-am însoţit şi noi pe bră- răcoritoare din abundenţă Cele două chioşcuri de ta, iar răcoritoarele au (Flacăra) ; M;
i cu inimoşii losif Mercea şi deni în cîteva locuri, in e- şi... la gheaţă. De fapt, a- pe platoul din faţa vilei au fost puţine şi s-au termi (Arta) ; Spai
(Constructorii
) Petri că Irinca „comedieşul", vad a rea lor spre răcoarea proape toate unităţile cunoscut şi ele o zi „plină". nat repede ; lipseau, de ŞANI : E at
\^,cu ciţiva solişti de muzică parcurilor, pădurilor, ştran I.C.S.M. şi cooperaţiei de Foarte bine aprovizionate, asemenea, coşurile sau lă fericirea (Uni
l populară şi uşoară in jurul durilor. Itinerarul a început consum au răspuns in a- acestea au asigurat o ser zile pentru gunoi şi de a- în Cosmos ' 0
) cărora s-a făcut repede sîmbătă dimineaţa de la ceastă zi cu proptitudine la vire operativă. Doar la ceea mica insuliţă era albă Adevărata
(Republic
I-II
ţ un. careu de spectatori. Ne Complexul sportiv Botău, solicitările oamenilor. chioşcul cu răcoritoare şi de hirtiile aruncate peste Choamă-mă î
i gîndim însă că stimularea unde formaţiile artistice de bere s-a creat oarecare a• tot. luminoasă (C
} la mişcare, la sport, a ace- la Barza au pregătit un fru CINCIS — GAZDA glomeraţie, ceea ce ne-a Dacă P. P. era doar ne cântă eu u:
(Muncitoresc)
l lei mulţimi eterogene ar mos program artistic inti OSPITALIERA Şl NU PREA adus aminte că ceea ce s-a mulţumit, Alexandru Oaidă Jucăria (i
^ trebui organizată de cine- tulat „Cinstire muncii". Sea - Lacul Cinciş ca şi ame promis la precedenta vizită era supărat de-a binelea. LOM EA : în s
î va. După cîte ştim, şi orga- ra, in cadrul serii cultural- najările din jurul său i-au la Cinciş — că se va des De ce ? Fiindcă în acea zi lcgcrn (Minei
LA : Surisul
1 nizaţiile U.T.C. şi cele sin- distractive de la clubul primit duminică, 16 iulie, chide încă un chioşc aici splendidă motelul Cinciş cilorcsc) ;
\ dicale au factori retribuiţi pe cei ce şi-au petrecut a- Floare la urc
muncitoresc' Gurabarza, de — nu s-a realizat. Proble nu funcţiona deoarece n-a-
l pentru asemenea scopuri, ici ziua de odihnă cu soa resc) ; BRAE
asemenea au participat un ma rămîne deci în picioare vea apă. Astfel că restau poveste de d
} dar rolul lor de or ga ni za- re splendid, cu muzică de ua roşie) ; C
număr mare de invitaţi cu şi se cere soluţionată cit rantul era închis, grătarul
1 lori nu l-am văzut nici du- promenadă, cu toate unită cholas Nickl
familiile lor. La ştrandul mai repede. din curte nu fumega, lo
4 minică, nici altă dată in a- ţile pregătite să asigure tu Micul vrăji
din Gurabarza — aglome La cabana Izvoarele — cul era pustiu. „Cu apa e „cinci" (Hac
^ semenea locuri. turor condiţii foarte bune
raţie mare dar şi mare de duminică a fost o zi dintre o problemă care ne dă GIU BAI : A
de petrecere a timpului li Sarajevo (Ca!
cepţie. De ce? Bufetul „Sta cete mai „pline" ale aces mult de furcă — ne spu
( BINEMERITATE ORE DE dion" nu-ţi putea oferi ni ber, tei veri. Petru Poienaru — nea A. O. şi ar fi bine să HAŢEG :-Căf ]
(Popular) ;
( DESTINDERE mic pentru că uşile lui erau — Prevedeam că azi o se rezolve odată ca să nu „Pacific": CĂ
să avem musafiri mulţi — responsabilul acestui iot de graţie 1573 «
zăvorite, deşi programul in mai avem surprize". La a-
l Simbătă şi duminică, ne spunea tovarăşul Berke agrement — ne-a spus că râ) ; SIMERL
dica „deschis". ceastă ideie subscriem şi
să pentru şe
i pentru oamenii muncii din Ladislau, responsabilul res e mulţumit de cum e apro ILIA : Orfan,
1 Brad, majoritatea mineri, Mulţi admiratori ai natu taurantului de ia vila C.S.H, vizionat chioşcul din incintă noi. rELTUC : Mc
^ preparatori, electromecanici, rii de la secţia electrome — şi de- aceea am asigurat — şi avea motive să fie — Cum se ştie, cei ce merg vvayului (Min
i au fost zile nelucrătoare, canică s-au deplasat cu fa o aprovizionare bună. Vom dar nu era prea bucu la Cinciş sînt, în general,
' pentru fortificarea organis- miliile la Valea Lungă. In servi un meniu, vom desfa ros că şi-a trimis aici siderurgişti ai Hunedoarei şi
\ mulai, ca la început de sâp- staţiunea Vaţa, răcoarea ce fripturi, mici, cren- un punct de desfacere mineri de la Teliuc. In a-
l lămînă să înceapă cu for- arborilor din parc şi bine vurşti... mobil şi restaurantul „Rus ceasta situaţie, ar fi fost
Comunistul Mihai Babi- ? fe proaspete bătălia pentru făcătoarea apă termală au Pe tot parcursul zilei u- ca" din Hunedoara — firesc ca formaţiile artistice
) noi tone de minereu in atras mulţi vizitatori. Pretu nitatea a fost foarte soli afirmind că i se face con ale Casei de cultură, ale Timpul pro
uc esie unul dintre cei iulie : Vreme
) plus. Pentru ei s-au orga- tindeni domnea voia bună, citată reuşind, în bună mă curenţă. In fond, concuren sindicatului să fi fost şi ele
mai harnici şi conştiin neral răcoro;
i nizat excursii de o zi sau destinderea. sură, să satisfacă toate ce ţa aceasta n-a fost nepo prezente la locurile de a- să, cu corul
cioşi meseriaşi de la strun- ) două în frumoasele staţiuni Am încercat, la înapoie rerile. Doar servirea a fost trivită, dimpotrivă, din ea grement. Din păcate numai nin noaptea
găria de cilindri a C.S. ţ Stina de Vale, Felix, Mo- re, să servim o gustare la cam înceată, deoarece ce! au dştigat musafirii cărora fanfara a fost fa faţa locu temporar noi
za, clnd cţu t
Hunedoara. ( neasa, Geoagiu, Vaţa. Dar popasul turistic „Ţebea" — doi ospătari n-au prea pu li s-a asigurat o servire ra lui şl s-a retras şi ea la o cădea averse
1 şi zonele de agrement din un local frumos, cu o mică tut face faţă sarcinilor. E- pidă. (Sugerăm o aseme oră destul de devreme. soţite de des
ce. Vintul va
din nord-ves