Page 55 - Drumul_socialismului_1978_07

l'ag. 8
• MARŢI, 18 IUÎ'IE 1978

S-AU ÎNCHEIAT CURSURILE UNIVERSITĂŢILOR
m de Ia cabinetul judeţean r
IE CULTURAL-STIINTIFICE DIN MEDIUL URBAN ŞEFULE, PERMIT!
de cons.ulta.tii mridice
SA TE CRITICAM ?
pen- în obiectiv — ridicarea necontenită
ret: baza propunerilor comisi­ s intr-o zi, la secretarul
ra­ AJUTORUL PENTRU i organizaţiei de bază din
hi­ ilor de pensii şi asigurări J cartierul Qojdu ai Devei
a calităţii educaţiei cetăţeanului SOŢIILE DE MILITARI sociale comunale, orăşe­
neşti şi municipale de la | a venit un tinăr cu o oa-
tice; IN TERMEN locul de domiciliu al be­ ' ricatură spre a o publica
Recent s-au încheiat cursu­ filme, diapozitive, seri de ex­ măsură s-ou preocupat con­ neficiarului. la gazeta cetăţenească.
rile universităţilor cultu ral- perienţe ştiinţifice. ducerile universităţilor cultu-. • Potrivit prevederilor De­ Caricatura satiriza faptul
i'-t ft : ştrjnţffice din nvediui ur­ O preocupare mai marc ral-ştiinţifice de la oraşe pen­ cretului 197/1977, au drep­ ATRIBUŢIILE că, de la alegerea sa in
iui®, ban. Ca urmare a legării faţă de anul trecut în rea­ tru organizarea de cursuri tul la ajutoare băneşti lu­ funcţia de preşedinte de
►liri­ lizarea unei structuri temati­ privind educaţia materialist- COMISIILOR DE
cei: mai strînse a tematicilor de nare soţiile militarilor în asociaţie, tovarăşul I. I, nu
Ed- problemele prioritare ale fie­ ce adecvate a fost legarea ştiinţifică a oamenilor mun­ termen care nu sînt înca­ SISTEMATIZARE | a depus nici un fel de
veaia cărei localităţi, diversificării mai strinsă a conţinutului cii din întreprinderi, cartiere, drate în muncă şi nu au * activitate. Secretarul orga-
den, ariei tematice abordate, rea­ cursurilor de nevoile actuale şantiere de construcţii etc.
?lso~ alte posibilităţi de existen­ In conformitate' cu pre­ J nizoţiei de partid, care cu-
i>elul lizării unei mai bune colabo­ ale oamenilor, reflectată in Pentru pregătirea in cele ţă dacă sint gravide — în- vederile Legii 58/1974, corn. ) noştea situaţia, a încu­
rări cu unităţile economice a creşterea cursurilor de infor­ mai bune condiţii a funcţio­ cepînd cu luna a cin cea siliile populare înfăptuiesc viinţat publicarea carica­
crescut şi numărul cursurilor mare tehnică şi pregătire nării cursurilor îh viitor, este —, au copii în vîrstă de pc plan local politica parti­ turii şi a însărcinat cu a-
iaai- , şi cursanţilor. Astfel, compa­ tehnico-profesională organi­ necesar ca sub Îndrumarea pînăla 8'ani; ori sînt în­ dului şi statului în dome­ iişarea ei la gazetă pe
rativ cu anul ae învăţâmint zate la locurile de muncă. organelor şi organizaţiilor de cadrate în gradul I sau II niul sistematizării. Pe lîm' Petru Moraru, imputerni-
vii- 7976—7977; numărul cursu­ Deşi s-au obţinut rezultate partid, întreaga activitate a de invaliditate. Ajutorul gă comitetele şi birourile i citul asociaţiei respecll-
csmii pozitive, in activitolea uni­ universităţilor cultural-ştiinţi-
Ifit ; rilor universităţilor cultura t- este în sumă de 350 lei executive ale consiliilor J vc. Şi P. M, — fuga cu
i; ştiinţifice de la oraşe a cres­ versităţilor cultural-ştiinţifice fice să fie coordonată uni­ lunar in mediul urban şi populare judeţene, munici­ Ţ ea la „preşedintele său".
cu! de la 183 la 240, iar al se mai menţin unele ne­ tar, acţionindu-se pentru e- de 250 lei lunar. în mediul pale, orăşeneşti şi comu­ * „Permiţi, şelule, să te
ln- cursanţilor de la 6 850 la ajunsuri vizînd organizarea, laborarea programelor de ac­ rural şi se acordă cumula­ nale funcţionează comisii j criticăm ?“ — se zice că
icul- 8 200. structura, conţinutul şi mai tivităţi, extinderea cursurilor, tiv cu alocaţia de stat pen­ locale de sistematizare. A- i l-ar fi întrebat Petru Mo-
Anali zi nd activitatea des­ ales calitatea procesului in- organizarea îndrumării şi tru copii. eestea au sarcina de a ana- - i raru pe I. I. Nu ştim da-
făşurată in anul trecut se structiv-educativ, eficienţa a- controlului, asigurarea condi­ Acest ajutor se acordă liza şi aviza studiile şi pro­ * câ a permis sau nu, dar
zilei constată că un loc insemnat cestei munci. La Hunedoara, ţiilor optime de desfăşurare,
noi şi mamei necăsătorite dacă iectele de sistematizare, e- \ caricatura n-a apărut ia
i so­ in structura tematică a uni­ Călan, Petroşani, Petrila, Vul­ dezvoltarea legăturilor cu u- paternitatea copilului a fost laborate pentru teritoriul ^ gazetă.
versităţilor (Deva, Petroşani, can nu s-au organizat cursuri nităţile economico-sociale din stabilită faţă de un mili­ respectiv, de a urmări a-
ri e- Lupeni, Hunedoara, Brad, O- de pregătire tehnico-profe- localităţile respective, stabili­ tar in termen. în cazul plicarea pe plan local a
răştie, Haţeg, Simeria) l-au sionajă in întreprinderile eco­ rea componenţei consiliilor decesului mamei, ajutorul \ IŞI ASCUNSESE
tafea. dispoziţiilor legale în do­ \
ivind ocupat teme din domeniul nomice. Deficienţe s-au ma­ ştiinţifice, numirea rectorilor, se plăteşte în continuare meniul sistematizării, a COMOARA SUB CĂPĂTH
•cini- ştiinţelor sociale, istoria miş­ nifestat şi in ceea ce priveş­ prorectorilor precum şi a di­ persoanei în grija căreia a prevederilor Programului \
iOCll- cării revoluţionare şi a Parti­ te activitatea consiliilor şti­ rectorilor şi secretarilor de rămas copilul, pînă la lă­ t Intr-una din zile, la
C.C. naţional de sistematizare a
iulie dului Comunist Român, isto­ inţifice ale universităţilor cursuri. O atenţie deosebită sarea la vatra a tatălui. teritoriului şi localităţilor l subofiţerul de miliţie £-
* no­ ria culturii şi civilizaţiei româ­ culiural-ştiinţilice, care nu trebuie să se acorde recrută­ Stabilirea şi plata ajutoru­ urbane şi rurale, precum >. mii Grlndeanu din Mun-
ii u- neşti, contribuind in acest fel s-au impus ca organisme de rii şi pregătirii lectorilor ce lui pentru soţiile de mili­ ^ celu Mic s-a prezentat
odor- vor preda la cursurile univer­ şi respectarea disciplinei
pul- la răspindirea in riadul ma­ conducere şi îndrumare a tari în termen se face de în activitatea de sistemati­ i Costan Clierecheş. „Varga
cco- selor a concepţiei partidului cursurilor, de instruire şi per­ sităţilor cultural-şiiinţifice, a- către centrul militar, pe zare. > Coloman — zicea el —
îpor- nostru despre lume, om şi fecţionare a pregătirii poli- vindu-se in vedere nivelul po- ^ împreună cu care am iost
nda-
prian societate, la cunoaşterea şi lico-ideologice şi de speciali­ litico-ideologic şi de specia­ La tradiţionalul festival „Tineretul şi muzica Ia Viena" la băut, mi-a iurat 500
interpretarea concretă şi co- tate a cadrelor care predau litate, aptitudinile pedagogice lei". Susţinea morţiş ca
ului ; rectă a legislaţiei construc­ la universităţile cultural-ştiin­ şi prestigiul acestora. La sta­
nor- ţiei socialiste. ţifice, folosirea judicioasă a bilirea tematicii tuturor cursu­ CORUL LICEULUI PEDAGOGIC DIN DEVA
‘hitil- bazei documentare şi apara­ rilor se va acorda atenţie
a „A- Eficiente s-au dovedit S-A BUCURAT DE UN DEOSEBIT SUCCES
turile cursurile de educaţie ştiinţi­ turii audio-vizuale de care deosebită axării acestora pe
ieşire dispun unităţile şi instituţiile. problemele majore, economi­ Corul Liceului pedagogic punătoarei primării a Vienei,
„In- fică, ateistă a cetăţenilor : ce, sociale şi culturale ale
„Materialitatea lumii şi ade­ Sint întreprinderi din ju­ din Deva a participai, în a- prin programul bogat şi de
,Mof- vărul istoric”, „Ştiinţă, reli­ deţ, care in ultimii ani au judeţului şi localităţilor, ac- ceste zile, la tradiţionalul înaltă ţinută artistică, prin \ organul de miliţie să-i fa-
agia- gie, societate", „Astronomie cunoscut o puternică dezvol­ ţionîndu-se pentru perfecţio­ Festival „Tineretul şi muzica frumuseţea portului şi farme­ i că iui Varga Coloman
—• probleme actuale şi de tare economică, unde a cres­ narea continuă a activităţii la Viena", manifestare presti­ cul cîntecului românesc. ce-o şti numai să-i scoa-
anţe; uni verşi taţilor cultu ra l-ştii nţi-
perspectivă”, „Resursele Ter­ cut numărul muncitorilor, in- gioasă ajunsă Ia cea de-a Concertele formaţiei coraie ' tâ banii. Peste alte cite-
ţei", „Omul şi mediul în­ deosebi tineri veniţi din me­ fice in aşa iei incit acestea Vil-a ediţie. Prezent alături româneşti susţinute atit la i va zile, Costan Cherecheş
să devină adevărate focare
conjurător" (Deva, Hunedoa­ diul rural, dar unde universi­ de alte formaţii instrumenta­ Viepa, cit şi în alte localităţi ? s-a dus din nou Ia sub-
de lumină şi ~cunoaştere.
ra, Orăştie, Brad, Vulcan, Si­ tăţile cultural-ştiinţifice.nu au le şi corale din 21 de ţări din landurile Austriei Superi­ 1 ofiţer. „Ştiţi, vreau să-l
meria). in sprijinul acestor acţionat suficient pentru cu­ Prof. VIOREL ARIMESCU ale lumii, ansamblul româ­ oară şi Burgenland, s-ou bucu­ ţ iertaţi pe Coloman că nu
cursuri au fost organizate prinderea acestora in acţiu­ instructor la Comitetul nesc s-a remarcat, încă de rai de un deosebit succes. i el mi-a furat banii, . eu
Ra-
i; 7,00 manifestări însoţite de filme nile de calificare şi perfec- judeţean de cultură la deschiderea festivalului, ' i-am ascuns in. loja de
cvis- documentare ştiinţifice, dia- ţionare profesională. In mică ţi educaţie socialistă care a avut loc în piaţa im- (Agerpresj ţ pernă şi am uitat de ei".
urie- • Ca să vezi: unde tună şi
Bu- s
Kâs- \ unde fulgeră.
10,00
) Al- 66 , GOGOAŞA
11,00 SERBĂRII f
0 A- 99
•Tv. ; ) MINCINOASĂ
12,00 O zi însorită şi caldă cum ile artistice ale cluburilor A iost o zi recreativă, în­
■
Din v / > ' ■■ y ?):>>; ' ' ' v "s '' — Daji-mi vă rog o
12,35 puţine au fost in ultima vre­ muncitoreşti şi caselor de cărcată de cint, joc şi voie i gogoaşă.
0 De ' "ti , ,/(i4ţi ' '' '.s v • > ?x< me in Valea Jiului a per­ cultură din municipiu. bună, care a făcut ca sui­
ojur- mis oamenilor muncii din „Serbările Pa ringului" au tele momirlăneşti să coboare t — Vă dau jumătate te-
cco- i lemea !
regis- acest bazin să petreacă o fost deschise în cintecele de pe scenă în mijlocul
>ară ; duminică plăcută in decorul fanfarelor minereşti din Lu­ spectatorilor tineri şi virst- ? — Ce să fac cu ea ?
17,05 natural al împrejurimilor. Pe­ peni, Vulcan, Aninoasa, Pe­ nici, să se încingă la iarbă \ Doresc o gogoaşă !
•omii-
;erii : ste 2 000 de mineri, energe- trila, Lcmea şi ale ionstruc- verde zeci de hore, sirbe şi ^ — Atunci, poate luaţi
20,1» ticieni, constructori de utila­ toriior de utilaje din Petro­ ţarine. Pină seara cind tine­ i nişte brinză de vacă, o
trt». je şi de obiective social-cul- şani. De la „Imnul minerilor" ? smintind, sau îngheţată ?
20,3o j rii s-au întîlnit intr-un feeric ţt — ? ! ?
O zi lurale, împreună cu familiile pină la prelucrările de fol­
Non * lor s-au întîlnit pe platoul clor sau cintecele de pro­ carnaval, poienele Paringu- ) Cu mici modificări, dia­
de la Cabana Rusu, la fes­ menadă, repertoriul fanfare­ lui au cunoscut veselia ser­ logul de mai sus poate
tivalul ,,Serbările Pa ringu­ lor a prilejuit momente mu­ bărilor organizate aici, la ca­ fi auzit deseori la Dobra,
lui". Organizat de Consiliul zicale mult îndrăgite de ma­
re au participat minerii şi unde in localul lostei go-
municipal pentru cultură şi rele public care au rost în­ goşerii din centru func­
familiile lor. „O asemenea
educaţie socialistă Petroşani, tregite de apreciate progra­ ţionează acum o unitate
zi — mărturisea minerul Ml-
lim- in cadrul etapei de masă a me artistice. Pe scena din de­ de produse lactate. N-ar
(Pa- hai Brăila, de la I.M. Petri- fi nimic deosebit in asta,
yard, celei de a II-a ediţii a Fes­ corul verde au evoluat forma­ dar cei care au schimbat
HU- la — ne reconfortează, ne
î Jim tivalului naţional „dotarea ţiile folclorice ale cluburilor dă putere să începem sâplă- destinaţia localului au
ţistlU României", festivalul a ofe­ din Lonea, • Petrila, Aninoa­ „uitat" să schimbe şi iir-
Paris mîna de muncă cu multă \ ma. Aşa se face că afară
TRO- rit numerosului public spec­ sa, Vulcan, Lupeni şi ale tragere de inimă".
roape caselor de cultură din Pe­ L scrie mare şi frumos „Go-
;voltă tacole in aer liber, ia care f goşerie”, iar înăuntru-i..'.
u*ie) ; Deva — vedere din Micro 15, Foto: REMUS DAMIAN şi-au dat concursul iormaţi- troşani şi Uricani. LUCIA L1CIU S iăplărie.
ieriile
ENI :
.‘tarea | LA ÎNTRECERE
Va-
Toma (Urmare din pag. 1) Exprimînd convingerea că ţ CU MELCUL...
IAN : t* —— ’ __ la Rîu Mar©-Retezat tineretul hunedorean va fi
esc) ; I agricultură şi pe cele de la înălţimea sarcinilor de
inţe- S In centrul comunei Te-
STRI- J construire a locuinţelor. răspundere ce i-au fost în­ | liuc, i.G.C.L. Hunedoara
Mun. I Un moment emoţionant credinţate, tovarăşul Teodor
\SA : J al adunării l-a constituit e- S-a deschis şantierul Haş a adresat brigadierilor t a incepul de mai multă
neito- } vreme construcţia unui
sibila | vocarea prezentată de to­ 9 de pe Rîu Mare-Retezat, V bloc modern, cu 4 etaje
'Stca- ii varăşii Comei Covaliov, tuturor tinerilor de pe şan­
: Ni- • preşedintele comitetului sin- judeţean, al tineretului tierele muncii patriotice din şi spaţii comerciale la
■ria) ; judeţ, din întreprinderi şi parter. Dar ritmurile de
'.avele | dicatului de la I.C.S. Hune- lucru sint atit de lente
EOA- , doara şi Nicolae Mărcules- a'e Ia sate, urarea de a ob­
de la | cu, Erou al Muncii Socialis.. triei. De asemenea, tova­ a exprimat dorinţa brigăzii ectivelor şi sarcinilor stabi­ ţine noi* succese, de a-şi incit e greu de prevăzut
tură); cind va fi terminat obiec­
5 ani * te, maistru principal la C.S. răşul Viorel Dănilă, directo­ de a depune maximum de lite de Congresul al Xl-lea aduce întreaga contribuţie tivul. In ziua de 13 iulie
Hotel Hunedoara, ambii foşti bri­ rul grupului de şantiere Riu efort pentru îndeplinirea tu­ şi Conferinţa Naţională ale la eforturile poporului nos­
iul de I gadieri acum trei decenii la Mare-Retezat, el însuşi fost turor sarcinilor ce ie sînt partidului, • a îndemnuri­ tru de edificare a societăţii a.c., la ora 12,30, pe şan­
cultu- J Salva-Vişeu şi Hunedoara, lor adresate tinerei ge­ socialiste multilateral dez­ tier lucrau 3 bărbaţi şi 3
npen- brigadier acum 30 de ani, încredinţate. femei intr-un ritm... de
•şul) j j Cei doi vechi brigadieri au a prezentat tinerilor obiec­ A luat apoi cuvîntul pri­ neraţii de tovarăşul Nicolae voltate pe pămîntul Româ­
ina) ; >. vorbit despre eforturile pe tivele principale ale plat­ mul secretar al Comitetului Ceauşescu, secretar general niei. melc. „Cu asemenea for­
;road- ţe e greu să terminaţi la
| care tineretul le-a depus, formei de amenajare hidro­ judeţean de partid, tovară­ al Partidului Comunist Ro­ în încheierea festivităţii timp acest bloc", ne-am
* alături de întregul nostru energetică de aici, sublini­ şul Teodor Haş, care, adre- mân, continuînd în chip au fost înmînate diplome adresat celor 6. „Pină
| popor, la chemarea şi în- ind că înfăptuirea lor, ca şi sindu-se tinerilor brigadieri, nou tradiţia activităţii vo­ de onoare ale C.C. a! în 1980 e timp", ne-a
l demnul partidului, pentru a altor obiective, cere o a subliniat că sărbătorirea luntare. Vorbitorul s-a re­ U.T.C. şi Comitetului jude­ dat prompt replica unul
I refacerea economiei, pentru largă şi entuziastă partici­ a trei decenii de la inau­ ferit apoi la unele sarcini ţean al U.T.C. şi insigna dintre muncitori. Cu ase­
| punerea unor temelii noi* pare a braţelor tinere prin gurarea primelor şantiere ce revin colectivelor din ju­
itl'U 18 J dezvoltării viitoare a Româ- muncă plină de dăruire. naţionale ale muncii patri­ deţul nostru în actualul cin­ jubiliară mai multor briga­ menea optică, cu aseme­
!n ge- î niei, despre entuziasmul şi otice constituie pentru în­ cinal pentru îndeplinirea dieri veterani, precum şi u- nea forţe şi în asemenea
jmoa- Din partea tinerilor care ritm, melcul n-are nici un
lt se- | abnegaţia în muncă, şantie- formează prima brigadă ce tregul nostru tineret un mi­ cărora tineretul este che­ nor organizaţii U.T.C. din motiv de 'îngrijorare. Va
ncata, | rele naţionale dovedindu-se a început lucrul pe aceste nunat prilej de a se dărui mat să lucreze cu pasiune
•amia- adevărate şcoli de educaţie cu toată capacitatea şi pri­ şi dăruire, educindu-se pe judeţ, care au obţinut re­ ciştiga cu siguranţă în­
it voi­ 'şantiere a răspuns elevul zultate bune în activitatea trecerea.
te, în- • socialistă şi patriotică, de Marcel Crăsneanu, de la ceperea muncii pentru în­ sine prin muncă şi pentru
tectri- iţ dăruire pentru binele pa- Liceul energetic Deva. El făptuirea neabătută a obi­ muncă. voi un tar-patriotică.
oderat L.-----------
t * urjwe i avnrt) Jt i t a mmn e jsbko i