Page 57 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 57
Proletari din toate ţările, unîfi-vă f
ANUL MX
MIERCURI,
19 IULIE
1973
4 pagini — 30 bani
A
In Intimpinarea zilei de 23 August
LA COTELE MAXIMALE ALE
ANGAJAMENTULUI
In anul acesta, colectivul în
15 A treprinderii chimico Orăştic s-a
angajat să realizeze suplimen
tar o producţie industrială in
EXiSTĂ POSIBILITĂŢI REAk£ PENTRU REDRESAREA PRODUCŢIE! valoare de 20 milioane lei.
Prin efortul unit al muncito
rilor din toate secţiile Întreprin
DE CĂRBUNE derii, plnă în prezent au fost
realizate deja 14,4 milioane Iei
din angajamentul anual, caro
Lamentările se cer înlocuite cu o muncă se concretizează, printre altele,
în peste 143 tone produse din
maso plastice şi 12 tone do
oxizi dc exportului, produsele
fier.
La
destinate
colectivul
exigentă, responsabilă In toate sectoarele! din Or&ştio a obţinut Sn aceas
tă primă parte a anului o de
păşire de plan in valoare de
peste 200 ooo lei valută.
Hotărîrea minerilor de surile stabilite sectorul III eforturi pentru îndeplini
la Lonea este fermă : In se va redresa în cel mai rea sarcinilor. Disciplină, DEPĂŞIRI LA TOŢI
luna iulie, mina îşi va rea scurt timp. Sectorul IV ordine, răspundere — sînt INDICATORI!
liza planul la producţia de merge bine, este la zi cu cerinţe permanente pentru
Dintre
întreprinderi
cele
3
cărbune şi va recupera din planul, va da suplimentar toţi lucrătorii din trans din cadrul Centralei industri
restanţa aeur^ilită! Ce luna aceasta cel puţin 500 porturi. ale pentru produse refractare I.P.L. Deva, secţia mobilă Haţeg. Tapiţerii loan I,ă.păduş
şl loan Lăsconl execută lucrări do bună calitate, depăşind
stă la baza acestui angaja tone de cărbune. Sectorul Ing. Viorcl Boanlă, di Braşov, I.P.R. Baru se situea sarcinile de plan lunare, în medie cu 5-14 la sută.
ment ? Ne spun oameni V este fruntaşul minei. De rectorul I.M. Lonea : In ză, de Ia începutul anului, eu
rezultatele celle mal bune. Har
autorizaţi de la mină : la 500 tone cărbune, cît iulie ne facem necondiţio nicul colectiv de la „Refrac nale cantităţi de cărămizi re drul întreprinderii de bunuri
Andrei Colda, secretarul s-a angajat iniţial să dea nat planul. Minusul de la tara" Baru şl-a îndeplinit şl fractare, prafuri exoterme, metalice Arad, a realizat peo-
comitetului de partid al în în plus luna aceasta, şi-a sectorul III îl vor acoperi depăşit prevederile do plan pa plăci termolTioîante, masă re to sarcinile do plan alo peri
cete e luni şi o decadă din a-
(CORNEL
fractară
acest
trecute
an
din
DICONf,
oadei
treprinderii : Sectorul I îşi suplimentat angajamentul sectoarele I şi V. Punem cest an la toţi indicatorii fi instructor al Comitetului ju 18 000 de umbrele pliante pen
face planul. In plus şi-a la 1500 tone. Sectorul VI accent pe respectarea rigu- zici şl do eficienţă, după cum deţean de partid), tru femei, bărbaţi şl copil. Da
urmează :
117,4 la sută Ut
luat angajamentul să dea — investiţii are unele ră -roasă a celor 6 ore de lu producţia globală, 117,3 la sută 16 000 DE UMBRELE PESTE remarcat că sporul do pro
ducţie
fizică a fost obţinut,
suplimentar cel puţin 1 000 mâneri în urmă, dar îşi va cru efectiv în abataj, nu la producţia marfă, 117,S la su PLAN pe seama creşterii productivi
tone de cărbune. Sectorul face necondiţionat planul. GH. I. NEGREA tă la producţia netă, 103,1 la tăţii muncii, Iwregifltrîndu-so,
Muncind cu pasiune şi hăr
II — la fel. Atmosferă să Sectorul VII — transpor sută la productivitatea muncii, nicie, tlnărul colectiv al Sec totodată, însemnate economii
112,3 la sută la beneficii. Au
nătoasă de muncă, angaja turi, sector-cheie, depune (Continuare în pag. o 2-a) fost livrate peste plan Insem- ţiei do umbrele Brad, din ca de materiale.
re deplină. Sectorul III se
confruntă în continuare cu
unele greutăţi. Pe lingă ® Tovarăşii Jumjoa-
cele care apar în mod ne ghiin Ţedenb®!, prim-se-
prevăzut în subteran, aici cretar a) C.C. ai Partidu
este vorba şi de nerespec- lui Popular Revoiuţion-ar
tarea programelor proprii Mongol, preşedintele Pre
de lucru, ignorarea tehno zidiului Marelui Hurol
logiei stabilite în subteran, Popular a! Republicii
unele acte de indisciplină, Populare Mongoie, a prî-
manifestate mai cu seamă miţ pe tovarăşul Jarsos
prin absenţe nemotivate şi Fazekas, viceprim -minis
neparticipare efectivă, res tru al guvernului, condu
ponsabilă la muncă, uneori că torul delegaţiei româno
chiar şi din partea unor care a participat l< lu
şefi de schimb, de brigadă crările celei de- a HI-a se
sau a unor maiştri mineri.
siuni a Comisiei mixte in-
Subliniez insă că prin mă
bsî&s
CANT1NĂ
PENTRU MINERI
LA TELIUC terguvern a m ental a româ-
no-mongoie de colabora
Vizavi de stadionul din U.U.M.R. Crişcior, secţia I, sector S.D.V. Maistrul Emil Kncizel, împreună cu frezorii Lucian Mateieş şi Traian
Teliuc a început construcţia Acliim, so consultă asupra executării cit mai bune a unei roţi danturate. Foto : VIKOIL ONOHJ re economică şi tehn’ioo-
unei cantine moderne, unde ştiinţifică.
vor servi masa ce li se a-
cordă gratuit minerii de Ia In GonsiSiîie intercooperatiste IHa, Polara şi Deva
secţia Teliuc a I.M. Hune ®J Preşedintele Siriei,
doara. Cantina se constru Hafez Ai-Assod, s-a în-
după orele de program, un Combinele au intrai in plin la secerişul griului
ieşte iu regie proprie, zil
tîînît
luni
la
cu
Damasc
nic partdcipînd Ia lucrări,
secretarul genera! dl
mare număr de mineri ai O.N.U. Kurt Waidheim,
întreprinderii.
» La C.A.P. Ilîa se stringe zilnic recolta de pe cîte tinteu şi Ion Dimperiu odor Solomon, a dus pro aflat Intr-o scurtă vizită î-n
20 de hectare • Cooperatorii din Sirbi au îndeplinit pre transportă paie din eîmp, bele de grîu la 'laborator, capitala siriană. A fost e.
vederile la însâmînţarea culturilor duble • Ieri, în lanuri iar apoi duc griul la baza s-a intrat din plin în lu x-amînotă situaţia din Ori
le fermei de stat din Leşnic, s-a lucrat cu 7 combine o de recepţie. Pînă azi uni cru cu combinele şi la a- entul Apropiat.
I.T.A. nu onorează comenzile C.A.P. Leşnic pentru trans tatea a livrat peste 100 to ceastă unitate. Combinerii
portul recoltei la baza de recepţie. ne, reprezentând mai mult Roman Olaru şi PascuCăr- SS Viitoarea .reuniune Sa
de jumătate din cantitatea măzan dovedesc maximă nivel irsoit a principalelor
«.In unităţile agricole coo tuat' balotatul paielor, iar stabilită. Asupra realizări state occidentale industri
„MARCA FABRICII» — răspundere faţă de soarta
peratiste şi de stat din ju Constantin Gîtă a lucrat lor la semănatul culturilor recoltei. Interlocutorul ne--a alizate ar urma să se des
LA ÎNĂLŢIME făşoare în "una iulie 1979,
deţul Hunedoara s-a înce cu încărcătorul mecanic. duble nu ne-am putut edi informat că unitatea şi-a
In sectorul produselor put secerişul griului. în Pentru a nu întrerupe nici fica. Inginerul şef al îndeplinit prevederile la ia Tokio.
din mase plastice de Ia în numeroase cooperative a- un moment lucrul, pe tim C.A.P. Hia, Valentin Cio- semănatul culturilor duble.
treprinderea chimică Orăş- gricoie din consiliile inter pul servirii mesei, lucrea banu, „contează” pe 30 de 'M Rata de dezvoltare
lie, iniţiativa „Eu produc, In trupul din Grind al a economiei R.F.G. nu va
eu controlez, eu răspund" cooperatiste Ilia, Deva şi ză pe rînd pe combină ha, iar şeful secţiei S.M.A. fermei de stat din Lăpuş-
îşi demonstrează din plin Dofora, precum şi la I.A.S. preşedintele C.A.P., Gheor- Alexandru Vădan, pe... 5. nic s-.a început ieri recol depăşi 2,5 ks sirtâ ir# a-
elicienţa. Deşi în primul Mintia au fost concentrate ghe Suba. Dimineaţa, pînă Care o fi realitatea ? cest an, s-a anunţat ofi
semestru al anului planul tatul griului cu 7 combine. ciat la Koln.
producţiei fizice a fost de însemnate forţe pentru a la ora 10, mecanizatorii Tot ieri, după ce ingine Şeful fermei, ing. Soos Lu
păşit substanţial, nu s-a strînge într-un timp scurt Goro Francisc, Cornel Pon- rul şef al C.A.P. Sirbi, Te- dovic, a ţinut să-i eviden
înregistrat nici un refuz şi fără pierderi întreaga ţieze pe combinerii Vasile 8® La Pekin a fost re
de calitate din partea nu deschisă Universitatea Po
meroşilor beneficiari in recoltă. Crăciun, secretarul orga
terni şi de peste hotare. Ieri timpul a fost deose nizaţiei de partid, Gheor- porului Chinez, important
Cum s-ar sptme „marea bit de favorabil pentru se ghe Ştef, Ion Coveşan, Ion for de invăţămînt înfiinţat
fabricii" este la Înălţime 1 în anii de după elibera
cerişul griului, acolo unde Lucescu şi alţii. Prin rea
CĂMIN CULTURAL s-a copt şi continuarea se lizarea unui ritm zilnic dc rea ţării, căruia îi revine
LA BUCIUM cerişului orzului. Organi- 40 ha, ferma dispune real sarcina de a forma per
zîndu-şi temeinic întreaga mente de condiţii să în sonal specializat în teoria
In satul Bucium, comu activitate din campania de cheie recoltatul grîului în ştiinţelor sociale şi politi
na Oră.ştioara de Sus, din ce, în domeniul ştiinţei
iniţiativa cetăţenilor şi a recoltare, cooperatorii şi mai puţin de patru ziila
deputaţilor a început con mecanizatorii din Ilia reu bune de lucru. Eforturi lă conducerii economice.
strucţia unui lăcaş do cul şesc să strîngă şi să în udabile depun şi mecani
tură. Datorită hărniciei do 3® La Havana au fost
vedite dc locuitorii acestui magazineze zilnic recolta zatorii Ion Cociotă şi Vasi
sat, căminul cultural a fost de gi'îu de pe cîte 20 de le Horşa, care asigură ba semnate Protocolul privind
ridicat în roşu şl acoperit. hectare. Comibirierii Gheor- lotatul paielor. schimbul de mărfuri pe
Acum ss lucrează la exe ghe Sorea, Roman Dănilă Secerişul griului sa des anul 1978 ?î 'Protocoiki
cutarea tencuielilor inte
rioare şl exterioare. Se şi Ion Nelega au lucrat făşoară în ritm susţinut şi schimbului de mărfuri pa
munceşte intens pentru ca ieri dimineaţă ia termina la C.A.P. Lăpuşnic, unde,
acest obiectiv să fio dat în rea secerişului in tarlaua anul viitor între România
folosinţă pină la finele lu şi Cuba,
nii august a.c. „Luncani". în urma lor, ____________ N. TiRCOB
mecanizatorii Sabin Crişan (Continuare în pag. a
şi Petru Brumaru au efec Ia C.A.P. Deva se lucrează din plia la secerişul griului, (Continuare în pag a 2-a)
