Page 58 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
economic ■ cadran economic
9,00Teleş coală
10,00 Şoimii im
Lamentările se cer înlocuite Combinele au 10,10 Tribuna 'i
fiabilitate i
cu o muncă exigentă, responsabilă, intrat din plin 10,30Antena vâ
Spectacol
judeţul Px
11,30Reportaj 1
amiral pe
în toate sectoarele! la secerişul 11.35Telex ;
albastre" ;
(Urmare din pag. 1) partid al minei. Lucrurile guroase a programelor de 12,00 Inchideiea
lui ;
încep să se îmbunătăţeas lucru şi tehnologiilor. A- griului 16,00Telex ;
tolerăm nici un îel de a- că, minusul de cărbune ceste defecţiuni au cauzat 16.05Cenaclul
16.35 Matineu <1
batere de Ia disciplină. De scade. Acţionăm pentru în un însemnat minus de căr (Urmare din pag. 1) In mările
fapt, doi maiştri mineri de tărirea răspunderii în mun bune. 17,00 Ari işti ro:
porani ;
la sectorul III — Ioan că la toate nivelurile — In altă ordine de idei, pînă azi, s-a strîns recolta 17.30Reportaj ]
Şarpe şi Gheorghe Rusu şefi de schimb, brigadieri, am văzut la , mina Lonea de pe aproape 30 la sută lurnbia ;
— care în loc să rezolve maiştri. Nu mai tolerăm multă plimbăreală pe la din suprafaţa planificată. 17,40Publicitari
problemele ce le aveau di nici o abatere de la disci uşile birourilor funcţiona Combinerii Aurel Cătălina 17.50Telecronic
«oieri ;
rect in răspundere voci plină, eliminăm plirmbă- le, mulţi „specialişti" în şi Lucian Bobar lucrează 18,10Tragerea
ferau şi justificau, au fost reala fără rost, modul gre justificări neîntemeiate. Şi cu spor, recolta fiind cu 18,15 Un cintec
reş ;
destituiţi şi trecuţi' mineri şit al unora de a justifica, şedinţele sînt parcă prea peste 800 kg la hectar mai 18,25Scriitorul
la alte sectoare. Vom fi în loc de a acţiona concret dese, prea lungi şi plictisi mare decît cea prevăzută, Eugen Ba
intransigenţi cu toţi acei la rezolvarea problemelor. toare, fără eficienţă direc astfel unitatea depăşin- 19.20 1001 llr <
care nu-şi fac datoria, in In scurtă vreme vom intra tă, multe paralele. Este du-şi simţitor angajamen 19.30Te jal
diferent de funcţie şi de în ritm normal. Doar sec bun sistemul rapoartelor tul asumat în întrecere. E- 19.50 raţi
nume. torul III a fost ani în şir zilnice, dar se pare că şi liberarea terenului a fost 20.05Noi, fem<
Aurel Negru, preşedinte fruntaş pe mină. acestea sînt cam multe. încredinţată mecanizatori 20.35Telccinem
rolo de r
le comitetului sindicatului Subinginer Petru Cenu- Iar din moment ce eficaci lor Ion Moga şi Trandafir ducţie a
pe mină: Numai la sectorul şe, şeful sectorului trans tatea lor nu se vede în Buruiană, iar Gheorghe Ru I. C. Orăştie, secţia sculărie. Echipa de matriţeri condu americane
III, cel cu necazurile, la a- porturi : Unele locomotive creşterea producţiei de căr su a lucrat ieri la semă să de comunistul Nioolae Munteanu, execută matriţe de 22,20 Telejurnal
Foto : VIRGIL. ONOIU
foarte bună calitate.
dunările recente ale oame stau imobilizate în parc. bune, înseamnă că nu-şi natul culturilor duble. Ală
nilor muncii au luat cu- Ducem lipsă de piese de au rostul, mai mult traca turi de mecanizatori sînt ICADK
vîntul peste 30 de mineri. schimb, ceea ce face ca sează nervii, se transformă prezenţi permanent în COMERŢUL DIN COMUNA CEKTEJU DE SUS nu^sssa
•La fiecare am văzut fră uneori să nu fie suficiente în pierdere de vreme. cînvp preşedintele C.A.P.,
mântare pentru a ieşi din vagonete goale pentru a- Mina Lonea are un pro Virginiâ Belea, şi ingine BUCUREŞTI
dioprogramul
impas. Şi-au stabilit pro bataje. Mai intervin defec gram riguros pentru redre rul şef Gheorghe Irimie. Ce se mai află In spatele 7.00 Radio jurn
grame proprii, concrete de ţiuni, devieri. Sîntem însă sarea cît mai grabnică a Interlocutorii şi-au expri vis ta presei ;
acţiune, pe schimburi. Fie preocupaţi continuu să re producţiei de cărbune. Dis mat nemulţumirea în legă melodiilor ; 9,0
care om este pus să ra zolvăm prăulăţile, cărbune pune de un nucleu viguros tură cu modu! cum I.T.A. cifrelor urnii bilanţ pozitiv? ştiri ; 9,05 Răs
porteze cu regularitate cum le să fie scos din subteran. de mineri, de comunişti, de onorează comenzile pentru oultătorîlor ;
de ştiri ; 10,05
îşi îndeplineşte sarcinile ce La cele spuse de inter un colectiv bun de cadre autocamioane. Ieri, spre e- Comuna Certeju de Slut Pe aceeaşi linie, a unor folcloric : „?
mâni**. Prezintă
le are. locutorii noştri se impun tehnico-inginereşti. Unirea xernplu, pînă la ora 12 nu are un specific aparte — strădanii intense, se în 11.00 Buletin d
Aurel Nelepcu, secreta câteva completări. Sectorul tuturor acestor forţe în- sosise decît un autocamion e un centru muncitoresc— scrie şi activitatea desfă Microfonul pio
rul comitetului de partid III, singurul care dă de tr-una singură trebuie să din 3 comandate pentru şi acest fapt se reflectă, şurată de unităţile comer Avanpremieră
de ia sectorul III : Sînţem furcă minei Lonea, poate se transforme în tone de transportul griului ia baza cum e şi firesc, în activi ciale din satele Măgura 12.00 Buletin d
comoara
Din
conştienţi că datorită in fi redresat în primul rînd cărbune peste plan, nu în de recepţie. O altă greuta tatea de aprovizionare a (gestionar Liviu Vesa), nostru ; 13,00 I
disciplinei, defecţiunilor şi prin întărirea ordinii şi nerealizări. te constă în faptul că nu li populaţiei. Referindu-sc la Bocşa (condusă de Maria 15.00 Clubul
întreruperilor am pierdut disciplinei în muncă. Nu Vom reveni la mi.nă pen se trimit basculante, ceea acest fapt, Dionisie Suciu, Ardeieanu), Săcărîmb (ges 16.00 K a di o j urm
donate
econo
mii de tone de cărbune. mai în ultima vreme s-au tru a vedea cum s-au ma ce necesită braţe de mun merceolog la cooperativa tionată de Ion Poenaru) şi Pentru tine, 1
Organizaţiile noastre de înregistrat 49 defecţiuni la terializat măsurile stabili că în plus, care cu greu de consum din localitate, altele care-şi realizează muzică uşoară
partid, comuniştii n-au ac transportoare, combini- te. cum s-au respectat an se găsesc acum în vîrf de considera : „Avem reţea de planul în fiecare lună şi a- letin de ştiri ;
limbii române
ţionat cu suficientă răs benzi etc. Alte 350 de ore gajamentele luate. Am campanie. Iată de ce, con desfacere diversă, ne bucu sigură o bună .şi civilizată mîndru român
pundere şi fermitate. Acum de stagnări s-au produs ducerea I.T.A. are datoria răm de o aprovizionare aprovizionare a populaţiei clor contemp
se ocupă direct de noi to din cauza unor avarii dori ca atunci să pu să fie mai receptivă la so bună, dispunem de lucră din localităţile respective. Orele serii ; 2
varăşul Andrei Colda, se (surpări, în principal) da tem consemna revirimentul licitările unităţilor agrico tori conştiincioşi. Cele trei Doar activitatea magazinu de muzică po;
Cadenţe sonor<
cretam! ' comitetului de torate tot nerespectării ri mult aşteptat. le în campania de seceriş. elemente se reflectă şi în lui din satul Nojag face într-o oră ; 23
bilanţul pe care l-a rapor •notă aparte. O scrisoare sto-p muzical
O TIMIŞ O AR
tat unitatea noastră la fi sosită la redacţie de curînd tualilalea radii
nele primelor cinci luni ne sesizează că Maria Zi nţ za ic ritmic — )
Iniţiativele muncitoreşti — la baza din acest an, precum şi în deschide şi închide unita râ ; 18,30 Emis
sate : Din lan.
situaţia realizărilor la zi‘‘.
f tea cînd vrea. că odată a ca aurul ia dri
„Ce cuprinde bilanţul la uitat-o deschisă, că maga relor ; 18,40 Mc
sporirii producţiei de metal care v-aţi referit?' 1 . „De zia a devenit o bună gaz cal : Taragotist
şu : 19,00 Rev
păşirea cu aproape 430 000
dă pentru rozătoare şi că
lei a planului de desface vînzătoarea vorbeşte foarte soeial-politică :
a României de
In efortul general al si- au fost terminate în grafic domeniul perfecţionării ca re". va rea marxist-
derurgiştilor hunedoreni o- lucrările de reparaţii la drului economi eo-financiar Buna aprovizionare este unit. Am pus aceste aspecte problemei naţi
rientat spre transpunerea rece a cuptoarelor. Totoda al activităţii productive dă îp discuţia câtorva oameni râ condiţii opt
1 ‘ j în fapt a sarcinilor majo tă, perfecţionarea activită roadele aşteptate, comu prima concluzie ce s-a des din sat. Ana Cătană : ..Aşa mare a tuturoi
ei fără deoseb
;
■ m Safe . v. ş re trasate de plenarele Co ţii de întreţinere la cald' niştii şi ceilalţi oameni ai prins şi cu ocazia raidului e. Deschide şi închide când militate : 19,1
11
■ m efectuat prin câteva uni vrea . Petru Medrea : „Ieri, 19.30 Emisiune.
• mmBSrP "*■ v * ' ' mitetului Central al parti a cuptoarelor, împreună cu muncii din secţie, simţin- tăţi. „Primim marfă în fie de pildă, a fost închis. In Cenaclul litera
■j<.{. • dului din 22—23 martie şi măsurile protectoare luate, du-se angajaţi într-o mun Buteni.
i'v> «MUt • ;V- - -to din 5 iulie a.c., colectivul au mărit durata de func că care implică, prin exce care săptămână — ne spu legătură cu modul cum
M: ţionare a acestora între re lenţă unitar, responsabili nea Dumitru Bîrsăian, ges vorbeşte cu oamenii, mili
n> oţelăriei nr. 1 s-a integrat tionarul magazinului mixt ţia a amendat-o pentru asta,
cu toată fermitatea, pu- paraţii, au eliminat cauze tatea personală cu cea co din Hondol. Şi I.C.R.A. şi dar nu s-a potolit . Curios ClNElN
11
nînd în valoare noi posi le perforărilor de praguri, lectivă Ca urmare, tot depozitele cooperaţiei din este faptul că şi conduce
bilităţi şi rezerve interne, contribuind la reducerea mai mulţi sînt oţelarii din Deva ne onorează destul rea cooperativei este de a-
menite să asigure sporirea pierderilor de metal şi în primele rînduri, ca cei con de prompt comenzile, în cord că gestionara maga DEVA : Ter
tria) ; Judecăt
producţiei de metal cu un cadrarea în prescripţiile- duşi de topitorii şefi Ioan special cele privind produ zinului din Nojag nu-şi zis „Şeriful"
ridicat grad de utilizare. calitative a fiecărei mărci Dinu, Alexandru Beică, sele alimentare". „Ce vă face datoria cum trebuie, NEDOARA : G
Un rol hotărîtor în atinge de oţel. Gheorghe Bolat, Francisc lipseşte, în momentul de fa că şi-a stabilit un orar în (Flacăra) ; C
rea acestor obiective îl au Sprijinită activ de toate Elekeş, Dumitru Grigoroaie, ţă, din unitate? . „Avem de funcţie de sosirea şi ple trandai ’ niol «d
11
ta) ;
iniţiativele muncitoreşti, compartimentele, inclusiv care se impun ca princi toate, mă refer ia mărfuri carea autobuzelor (acum u- (Construit, rul)
născute din ideea unanim de echipele şi brigăzile pali promotori ai iniţiati le solicitate frecvent de nitatea e deschisă doar ŞANI : E atîl
(Unii
fericirea
adoptată de oţelari de a conduse de maiştrii Gheor velor muncitoreşti de va populaţie. Totuşi ar fi bine între orele 12—18), fără să tâ in cosmo
produce mereu mai mult ghe Hetea, Vasile Bîrz, Fi- loare. dacă ni s-ar trimite mai ceară acordul nimănui şi brie) ; Adev
şi mai eficient. iip Ţoras din halele de — Pornind de la faptul multă făină de mălai, mar că „ are o gură cam lar seriile I-ll
„Fiecare echipă de la că peste 90 la sută din oţe fă foarte căutată la noi, gă", dar nu s-au luat mă I.UPENI : Che
depărtarea Iun
fiecare cuptor să realizeze LA OŢELĂRIA NR. 1 lul nostru este livrat con un sortiment mai bogat de suri suficient de severe Curai) ; Vacant
peste planul zilnic 1,1 to structorilor de maşini — preparate de carne . Re pentru a se îndrepta situa Tom (Muncito
11
ne de oţel" este una ' din A C.S. HUNEDOARA spunea tovarăşul Eugeniu dăm cîteva din constatări ţia. CAN : Guerril
resc) ; UONEf
aceste iniţiative, care se Georgescu, şeful secţiei — le ultimului control efec Sigur, reţeaua comercia (Minerul) ;
înfăptuieşte cu multă exi- odată cu sporirea produc tuat la magazinul respec lă din comuna Certeju de Trepte pe c
ggjj-ţă. Fiind preluată de turnare şi de pregătire a ţiei de metal am pus în tiv, înscrise în registrul Sus cuprinde şi alte aspec resc) ; ANIN O
ureche
la
(S
la oţelăria nr. 2 — refor- ansamblelor, iniţiativa o- mod firesc accentul pe rea destinat acestui scop : „U- te care trebuie să stea URICANI : Se,
mulată şi adaptată condi ţelarilor de la secţia I se lizarea planului sortimen nitatea, ca şi depozitul de mai mult in atenţia con Noiembrie) ; li
ţiilor specifice din această materializează cu succes zi tal, îmbunătăţirea parame mărfuri sînt curate, arti ducerii cooperativei şi a şi fraţii săi,
roşit
(Steaua.
secţie mai „vîrstnică" — de zi. Ca urmare, angaja trilor calitativi ai oţelului colele sînt expuse cu gust, organului local al puterii BARZA : A di
iniţiativa a devenit în mentul anual se află încă elaborat şi asimilarea în toate au etichete cu preţuri, şi administraţiei de stat (Minerul) ; OI
scurt timp catalizatorul e- de pe acum în faza de fi fabricaţie a unor noi mărci servirea este bună". cum ar fi ponderea mică cholas Nicldeb
nergiei creatoare a tuturor nalizare : colectivul de aici eu valori metalurgice ridi (sub o treime) a preparate Micul vrăjite
(Placi
„cinci"
topitorilor, care sînt spri a produs peste plan de la cate, cum sînt cele desti Aceleaşi aprecieri le me lor culinare în totalul vân GIU BAI : Cin
jiniţi în mod direct de ca începutul anului mai mult nate rulmenţilor şi insta rită şi magazinul universal zărilor realizate de res.- (Casa de cultui
Secvenţa din peisajul noii drele tehnico-inginereşti laţiilor de foraj la mare a- din -Certeju de Sus. „Rea Căpitan la 15 a
platforme siderurgice de lă de 3 100 tone oţel, ceea ce dîncime. In curs de asimi lizăm în fiecare lună, peste taurant, mai buna aprovi BRAZI : Pivot
Călan — obiectiv de investiţii din secţie şi de muncitorii echivalează cu 80 la sută zionare cu pîine a unităţi baschet ; CAL.I
de mare importanţii peniru din sectorul întreţinere. din angajamentul pe 1978. lare se află o nouă marcă planul ce ne revine, 40—50 lor comerciale din satele a- graţie 157.3 (Ca
11
dezvoltarea metalurgiei hune- Astfel, studiile întreprinse utilizată la „cordul anve mii de lei. E bine aşa, nu ră) ; SIM.ER
dOrcne. In acelaşi timp productivi lopelor auto. îmbucurător mai că am putea obţine parţinătoare şi altele care pensă pentru
de specialiştii din secţie tatea muncii a fost depăşi trebuie să determine — în şui) ; ILIA :
Foto : V. AZUGEANU pentru noi este faptul că şi mai mult, cu o aprovi
şi-au găsit concretizarea tă -cu 1.42 la sută. iar Ia lumina hotărîrilor adoptate resc crinii (Li
într-o nouă tehnologie de cheltuielile materiale de noile oţeluri corespund în zionare mai bună — opinia de Consfătuirea pe ţară a LIUC : Melodii
j’ului (Minerul
insuflare a oxigenului în producţie s-a înregistrat o tru totul exigenţelor calita Gheorghe Vulcan, şeful u- oamenilor muncii din co
Valorifică baia metalică, care creează economie de cea. 1,5 mi tive prevăzute în norme. nităţii. In ce priveşte a- merţul socialist — o pre
condiţii optime pentru fa lioane lei. Aceste rezultate Practic, aceste preocupări provîzionarea cu mezeluri, ocupare mai intensă pe li VREM
legume din solar bricarea oţelurilor de cali au creat condiţii pentru ca aflate într-o permanentă şi nu ne putem plînge. Iată, nia aprovizionării popu
directă dependenţă de ini
chiar azi am primit o can
tate superioară şi contri retribuţia medie efectivă laţiei cu mărfurile de care
Cooperativa agricolă din buie, în acelaşi timp, la în secţie să fie superioară ţiativa creatoare a colecti titate importantă. La unele are nevoie, ridicarea între Timpul prob
Orăştie a asigurat condiţii diminuarea substanţială a celei planificate cu aproape vului, vor sta şi în conti articole însă înregistrăm gii activităţi la nivelul pre ziua de 19 i
In încălzire, c
11
bune de cultivare a legu gradului de poluare a at 200 lei. nuare la baza activităţii goluri în aprovizionare . tenţiilor mereu în creşte mult senin n<
11
melor în solar, fapt ce-i mosferei. Prin eforturile Du,pă cum remarca şi din secţie, pentru că ele „De pilda? . „Oţet n-am re ale oamenilor muncii. mineaţa, şi cu
permite ca [n aceste zile permanente depuse de e- maistrul Tiberiu Pascu, se vizează sporirea contribu primit de foarte mu-ltă vre Pentru că — aşa cum am urări după-an
să valorifice cantităţi spo chipele din sectorul între cretarul comitetului de ţiei noastre la ridicarea va me, foi de tort nu ni s-au încercat să reliefăm, în rân izolat o<3 vor s
se de ploaie
rite de roşii şi ardei din ţinere — din rîndul cărora partid pe secţie, insistenta lorii producţiei nete reali adus de prin decembrie. durile de faţă — în spate descăircări ele.
«paţiile protejate. Intre se evidenţiază cele condu muncă desfăşurată în rîn- zate în combinat, la satis Faptul acesta ne diminuea le cifrelor unui bilanţ po Viatul va si
altele, au fost livrate peste se de Zoltan Herţeg şi dul oamenilor pentru cu facerea în mai. mare mă ză vînzările. Cele două ar zitiv se află strădanii, dar eu unele rola
de 40-50 km/<
fO 1)00 bucăţi ardei iute, iar Octavian Zlecneanu — au noaşterea, însuşirea şi in. sură a cerinţelor de metal ticole se găsesc din abun şi aspecte ce nu fac cinste vast. Temperai
din cultura de castraveţi, fost înlocuite oalele de tur terpretarea politică a mă tot mai pretenţioase ale e- denţă la Deva, şi mulţi unui comerţ socialist. prinsă, noapte
"V şpa'ier s-au valorificat nare, s-a pus în funcţiune surilor adoptate de condu conomiei naţionale. oameni din sat şi le procu 18 grade, iar
pesie 1 000 kg. gospodăria de feroaliaje şi cerea partidului nostru în SABIN (ONESCU ră de acolo". TRAIAN BONDOR şi 29 de grade