Page 59 - Drumul_socialismului_1978_07

MIERCURI, 19 IULIE 1978 Pag. 3

în sprijinul orientării şcolare r
ÎNCURCA LUME
> HI W HH V-' " \ şi profesionale a elevilor
Cooperativa judeţeană
Situaţia locurilor rămase va­ CEUL INDUSTRIAL „AUREL „Constructorul" a contrac­
cante în treapta a 11-a Ia li­ VLAICU" ORAŞTIE: prelucrări tat cu Consiliul popular
ceele «lin judeţ : LICEUL IN­
„Revistele vorbite" - DUSTRIAL NR. 1 HUNEDOA­ prin aşchierc 10 locuri ; LICE­ : Veţel construcţia unui
INDUSTRIAL
SIMBRIA
UL
RA ; siderurgie 57 locuri ; LI­
dispensar. A şi lucrat ce­
curi
INDUSTRIAL
LICEUL
;
CEUL INDUSTRIAL NR. 2 mecanic maşini-utilaje 18 lo­ va la el. in ce ritm a lu­
HUNEDOARA : confecţii — în­ VULCAN : mine-geologic 71 lo­ crat ? intr-al melcului. Lo­
O P culturale hunedarens de călţăminte 5 locuri, tricoteur 8 curi ; LICEUL INDUSTRIAL cuitorii din Veţel au dat
LICEUL
;
locuri
PETRILA
minc-geologie
INDUSTRIAL
07
:
NR. 3 HUNEDOARA : lăcătuş locuri, mecanic maşini-utilaje din mină a lehamite şi
mecanic 25 locuri, construcţii 23 locuri ; LICEUL INDUS­
l - Festivalul naţional „Cînta- Neag, Georgeta Bodiciu, Mi. creat un nucleu de colabo­ structuri 31 locuri, instalator TRIAL CALAN : siderurgie 16 s-au apucat să-şi rezolve
32 locuri ; LICEUL INDUSTRI­ locuri ; LICEUL INDUSTRIAL singuri treaba. Numai că
rea României" a determinat hai David, Troian Bosdoc, ratori — cadre didactice, ar­ AL NR. 1 DEVA : muie — ge­
IANCU"
„AVRAM
BRAD
în judeţul nostru, ca şi în Sorin Costfna, Ionel Goloea, tişti plastici, activişti cultu­ ologie 64 locuri, mecanic ma­ minc-geologie 102 locuri, LICE­ : au nevoie din partea an­
| întreaga ţară dealtfel, nu Dumitru Hirza, Nes-tor Lupei, rali. Ca o particularitate, e şini şi utilaje ll locuri, prelu­ UL INDUSTRIAL BARZA : treprenorului cei puţin de
Dat
tehnică.
asistenţă
numai o amplificare fără Emil Mărgineanu, Aurel Hol- de menţionat faptul că au­ crări aschiere 22 locuri; LICE­ mino-geologîo 61 locuri ; LICE­ nici pe aceea nu o dau
UL INDUSTRIAL NR. 2 DE­
AGROINDUSTRIAL
UL
HA­
precedenta cantităţii şi cali- hoş, Mircea Nedopaca, Vir- torul rubricii „editorial" con­ VA : mecanic maşini şi uti­ ŢEG : agricultură 15 locuri ;
tăţii actului cultural-artistic, gi! Trufaşi), Augustin Fritea, duce întreaga reuniune. laje 30 locuri ; LICEUL IN­ preparator produse alimenta­ cei de ia ,,Constructorul" ;
dar şi căutări ale unor noi şi, bineînţeles, redactorul co­ în afară de colaboratorii DUSTRIAL NR. 3 DEVA. ope­ re 3 locuri : electromecanică şi au încasat ceva bani
j. modalităţi de exprimare, con­ ordonator Tiberiu Vamca. proprii, cele trei, „reviste vor- rator lianţi şi materiale de 15 locuri ; LICEUL AGROIN­ de la Veţel. Nu cumva
construcţii 12 locuri ; mecanic
DUSTRIAL GEOAGIU : horti­
vreţi să vă schimbaţi nu­
forme cu spiritul novator al O altă revistă vorbită bite” apelează deseari şi la maşini si utilaje 20 locuri ; LI­ cultor 11 locuri, zootehnist 11
s î acestei întreceri a muncii şi este cea de la Deva, iniţia­ colaboratori din alte judeţe, CEUL INDUSTRIAL NR. 4 locuri, veterinar 1 loc. mele în renume, tovarăşi
DEVA : constructor structuri
creaţiei, iniţiate de secretarul tă cu aproape un an în ur­ redactori ai unor reviste, scrii­ 29 locuri, instalator 32 locuri, Pină la flata de 20 iulie a.c., de la „Constructorul" ?
: general al partidului nostru, mă de casa municipală de tori, oameni de ştiinţă şi artă. mecanic utilate secţia română se va face reorienlarea elevi­
lor spre aceste Jocuri în situa­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. cultură. Ca şi revista bră- Audienţa la public, teme. 3 locuri, secţia nt rialii ară 5 lo­ ţia in care au obţinut cel pu­ COSTICĂ CEL ISTEŢ
! n acest cadru se impune dea.nă, „revista vorbită"' de le interesante, de multe ori curi ; LICEUL INDUSTRIAL ţin media 5 la examenul de Lui Constantin Feier, din
NR. 5 DEVA : electromecanic
admitere.
Completarea
locuri­
consemnarea iniţiativelor de la Deva, intitulată „Amfitea­ inedite, fac din „revistele 14 locuri : LICEUL INDUS-' lor vacante se va face în or­ Brad, şofer la C.L.F., ii
organizare a unor ,,reviste trul artelor", este jalonată de vorbite" manifestări de alea­ TRIAL NR. 1 Ut PETROŞANI me­ : dinea mediilor. Pentru locuri­ era tare sete. Ce s-a gin-
minc-gcoloeie
locuri,
i- vorbite" în cîteva localităţi citeva rubrici de larg interes să ţinută culturală, situîndu-le canic maşini-uHlaie JS locuri, le neoeunale (lupă redistribuire dit el ? Pe căldurile astea
se va organiza in toamnă un
’■ ale judeţului nostru,- iniţiati­ •—' editorial, poezie, proză, ca iniţiative hunedarene din­ electrician mină 12 locuri, pre­ nou examen de admitere. In numai o bere mă face
ve care s-au bucurat, încă critică, eseu, muzică, artă tre cele mai valoroase, năs­ lucrări nrin a.şchiere 1 1 To­ perioada 29-31 iulie a.c., -in om. Iar ca s-o pot bea
:
INDUSTRIAL
curi
liceul'
de la debutul lor, de o bună plastică, artă populară, cine. cute în climatul fertil al Fes­ NR. 1 LUPENI : minc-îr''Oîo.eie toate liceele se va face re­ liniştit, să nu mă ştie ni­
partizarea în producţie a ab­
primire din partea publicului. matografie, umor ş.a. Numă­ tivalului naţional „Cîntarea 72 locuri, electrician mină 13 solvenţilor treptei I şi a H-a meni, mă duc la umbră
începutul poate fi localizat rul şi ordinea rubricilor dife­ României". locuri ; LICEUL INDUSTRIAL din liceele respective care nu deasă ! Zis şi tăcut. A
, la Brad, unde revista vorbită ră de la o ediţie la alta în NR. 2 LUPENI : operator in­ continuă studiile înlr-o altă luat din garai autofrigo-
a primit numele de „Agora”. funcţie de numărul colabora­ C. DROZD dustria celulozei 24 locuri ; LI­ formă de invăţămint. rifica 31 -HD-1768 (să aibă
. în ce constă manifestarea ? torilor şi de ceea ce au de unde răci berea ! ?) şi
Imaginaţi-vă că aveţi în comunicat aceştia. Unele ru­ pînă la cabana „Cerbul“
il faţă o revistă tipărită ce brici (eseu, de pildă) apar şi nu s-a mai oprit. Dar
e conţine o suită de rubrici, o- sub formă de seriale, altele tocmai cind se cinstea
bişnuite unei publicaţii cultu­ sînt însoţite, de microex,poziţii mai bine, gindindu-se cit
n
il rale —- plastică, muzică, film, de artă plastică, concerte de este de „isteţ", a dat pe­
poezie, teatru, proză, istorie, muzică clasică, lansări de ste el un echipai al mi­
drept, medicină, sport ş.a. carte, seri de autografe ş.a. liţiei. Se zice că s-ar fi
15
15 —, dar în loc să lecturaţi Colaboratorii „revistei vorbi­
singuri articolele, vi le pre­ te" de la Deva, permanenţi
15 zintă, prin viu grai, chiar au­ şi fideli manifestării, sînt oa­
ii
torii lor. Astfel, „Agora" con­ meni cu preocupări cultu­
ţine zece pînă la şaptespre­ ral-artistice, cadre didactice,
zece asemenea rubrici, dura­ medici, arhitecţi, tehnicieni
10
ta lor ocupînd aproximativ etc., cu ajutorul cărora „Am­ „înverzit" Costică (mai ta- \
două ore. Fiecare rubrică se fiteatrul artelor" creşte ca re ca fiola) cind a fost să t
a desfăşoară pe „distanţa" a valoare de la lună la lună. dea socoteală pentru iap- ,
ii tele sale... '
cinci minute şi trebuie să întreaga derulare a manifes­
0 îndeplinească trei condiţii tării este asigurată de scriito­ i
•t esenţiale : capacitate de sin­ rul Radu Ciobanu. REDUCEJI DECIBELII !... ţ
a
:i teză, cîmpuri metaforice şi Cea mai tînără „revistă
n calităţi stilistice. vorbită" este cea de la O- Microcartierul ,,K. Marx" \
din Deva este conside- i
Ajunsă la a 18-a ediţie, răştie, găzduită de casa oră­ rat o zonă frumoasă şi /
revista a adunat în jurul ei şenească de cultură şi care calmă. Asfo in general, j
un grup de colaboratori sta- a realizat pînă acum şase e-
u pentru că adesea aici i
t tornici, printre care notăm diţii. Asemănătoare celei de autoturismele circulă ca-n i
pe Ştefan Balasz, Felicia la Deva, şi aceasta şi-a marile metropole. Deşi '
semnul binecunoscut au- ţ
a tomobiliştilor — „Accesul 1
interzis tuturor vehicule- ;
Cele două Cristine (Timar, din Deva şi Stănescu din Petroşani) s-au întâlnit, in ta­
a lor" — este instalat la j
bără, intr-un apreciat duet- al cărui refren ii susţin, în ritm si cînt, toti colegii. loc vizibil, zeci şi zeci de 4
Barili Foto ; V. O.NOIU maşini mici şi nu rareori ,
şi maşini mari parchează 1
aici pînă ce stăpînii lor ţ
politeţe şi încă ceva... Pentru a realiza educaţia juridică şi „amicii" îşi lac cumpără- i
J
prin
turile
sau
magazine
vizionează un film ori, ţ
E tînăr dar ochii i-s te­ In autobuz, la cinemato­ pur şi simplu, vin să în- 4
nebroşi, au o anume fixi­ graf, in piaţă, la magazi­ toarcă aici, inalţind colb }
tate, ca şi cum ar scruta ne, in orele de aglomeraţie, a oamenilor nu slnt de ajuns planurile! de praf peste balcoane, \
ceva ceţos. Pe scurt — il identifici lesne. N-are conlurbînd liniştea tocata- ^
Silviu Oprişan, 29 de crni, cum să observe că alături rilor şi risipindu-i pe copii ■
i
iost student, lost conta­ stau in picioare colege de C un o a şt ere a, respectarea treprinderi. Ceea ce nu ni partid prin colectivul din joaca lor nevinovată. '
0 bil, iost... Dar ce n-o li şcoală ale maică-si, to­ şi aplicarea corectă a ho- se pare firesc însă, este că constituit la nivelul în­ Ne gindim dacă miliţia \
ii activitatea respectivă din treprinderii — ne asigu­
fost ! Acum e liber... Liber varăşi de instrucţie ai lui tărîrilor de partid şi a le­ municipiului, care-i la doi l
in toate. bunicu-său ele, Numai cind gilor statului este pentru unităţi nu este coordona­ ră tovarăşul Părău. paşi de zonă, Consiliul )
Stăm, doi-trei sau două­ se întrezăreşte vreo coafu­ organismele cu funcţii e- tă, orientată de un mem­ — Anul acesta am dez­ popular municipal, care e j
e zeci şi cinci de inşi, gene­ ră alpină, vreun decolteu ducaţionale o sarcină de bru al colectivului de la bătut proiectul de îmbună­ la trei paşi şi asociaţia i
raţii şi fizionomii diverse, ambiţios — mă rog, ceva mare însemnătate. Şi dacă nivelul oraşului, aşa cum tăţire a Legii retribuţiei locatarilor, care-i tot a- }
in preajma ghişeului unde în genul ăsta — expresia educaţia juridică a maselor ar trebui să fie. Acest fac­ şi probleme legate de re­ colo, n-ar putea găsi v
» se eliberează, fără cost, lui Oprişan se modifică de cetăţeni' privind conţi­ tor coordonator este ade­ tribuirea după indicatorul mijloace de a reduce de- ţ
1
bonuri de consultaţie pen­ brusc, demonstrind că-i nutul legilor ce se referă sea conducătorul unităţii, producţie netă — ne infor­ ci belii, praful şi încorda- i
1 tru dentist. Stăm, evident printre oameni. Altfel dia­ la convieţuire se realizează care la rîndul lui a „pa­ mează tovarăşul Ungur. rea nervoasă produse de J
la riad, în ordinea sosirii. logul posibil arată aşa : cu participarea unui întreg sat" sarcina altora. Aşa Că este coordonată a- mijloacele mecanizate ale ţ
X Şi dacă, odată ajunşi, asis­ — Scuzaţi că vă deran­ complex de factori, inclusiv stau lucrurile la abator şi ceastă activitate de hirou, unor inşi din afara micro- 4
tenta de serviciu — ne va jez, e aici o persoană cu prin aportul substanţial al la fabrica de bere, la sec­ ne-am convins, dar coor­ cartierului. ^
informa, lapidar : ,,Pentru un copil in braţe... organelor de stat, educa­ ţia de mobilă şi chiar la donarea are unele minu­
e
azi nu mai avem bo­ — Şi de ce-mi spui toc- ţia juridică privind legis­ cooperativa, de consum. To­ suri. De pildă, nu există o „SÎNTEM LA ŞEDINŢĂ - \
nuri /".. ? Apare Oprişan. mai-vmie ? laţia muncii cade în prin­ varăşul Cornel Jeledinţan, tematică privind legile şi >
0 Lunecă pieziş, pe sub na­ — Păi, fiindcă eşti. destul cipal în sarcina celor ce preşedintele acestei din actele normative ce ur­ In dimineaţa zilei de i
1 urmă unităţi, recunoştea
sul meu şi-ai vecinului, se de tînăr... organizează şi conduc pro­ mează a fi dezbătute cu 17 iulie a.c. toate chioş- i
li opreşte în faţă, întinde gî- — Şi ce te priveşte ? cesele de producţie în în­ dealtfel că în direcţia cu­ oamenii. Se pune accent pe curiie de difuzare a pre- J
tul spre schema cu medicii Pină una alta, o femeie treprinderi, a organizaţiilor noaşterii legislaţiei muncii legislaţia supusă dezbaterii se; din municipiul Hune- \
de serviciu, şi palma cu între două vîrste se ridică de partid şi sindicat de „s-a făcut prea puţin". publice sau proaspăt ela­ doara erau la unison : i
plicul spre dreptunghiul de şi oferă locul. aici. Cum este condusă şi -Din analiza la care ne borată, ceea ce e bine, dar adică, pină la orele 8 )
sticlă : „Am trei trimiteri — Săracul — zice care­ cum se înfăptuieşte din a- refeream rezultă că în u- nu se are în vedere întreg încă nu deschiseseră, iar |
la...". va, compătimitor — aşa oest punct de vedere edu­ nele unităţi, cum este fa­ ansamblul de legi şi acte la geamul fiecăruia — (
tînăr şi suferind ! caţia oamenilor muncii în brica de bere, necunoaşte­ normative ce reglementea­ lingă programul de servi- ^
— Alo, tovarăşe, de ce
— Doamne fereşte — in­ oraşul Haţeg ? rea legislaţiei muncii a ză raporturile de muncă. ciu, care începe de re- i
nu stai ta rind ? se intere­
tervine un altul — cile ne­ Nu de mult Biroul exe­ condus la unele decizii ne­ Aceasta este situaţia Ia aulă la ora 6,00 — era a- J
sează, după prima clipă de conforme cu prevederile
buimăceală, cei ce aşteap­ cazuri de astea pe lume : cutiv al Consiliului popu­ I.P.I.L.F., o unitate care fişat anunţul „sintem la ţ
reumatism, boala-copiilor, lar orăşenesc a analizat legilor, fapt ce s-a soldat se apreciază — şi nu chiar şedinţă". Faptul că maja- 4
tă disciplinaţi să le vină pe nedrept—că desfăşoară
rîndul. ciroză... tocmai problema educaţiei cu perturbaţii în procesul ritatea acestor anunţuri )
Silviu Oprişan ridică pri­ juridice în general aşa că de producţie. o activitate bună. Dar ora­ nu sînt scrise la repezea- j
Oprişan habar n-are : virea. E oţărî! : ar lansa o unele’ concluzii le-am des­ Cum este organizat acest şul are mai multe unităţi lă, ci sînt caligrafiate cu l
exact in momentul acela se replică deşteaptă, dar n-are prins chiar din materialul proces de educaţie într-o în care, s-a văzut, munca migală, în tus şi chiar în- i
gîndeşte tot ce vrei şi ce de unde. Cei din preajmă ee a stat la baza analizei, unitate apreciată ca bună de cunoaştere a legilor se cadrate în chenare — ca 1
nu vrei, afară de faptul că zimbesc milostiv. Vrind-ne- iLa nivelul oraşului ac- . din punct de vedere al a- desfăşoară anemic. Analiza
orice anunţ care se fes- \
ar îndrăzni cineva să-l tul­ viînd, îşi înghite veninul, ţiurţea este condusă de un cestei activităţi, întreprin­ efectuată în biroul execu­ pectă — demonstrează că 4
i bure cu asemenea proble­ scrişneşte şi coboară la pri­ colectiv coordonat de Con­ derea pentru producerea şi tiv, deosebit de obiectivă această practică cu şe- }
me lipsite de sens. ma. siliul orăşenesc pentru e- industrializarea legumelor altiel, trebuia să se solde­
în
)
programu-
timpul
i — Cu dumneata vorbesc, Cale bătută, Silviule O- ducaţie politică şi cultură şi fructelor ? Discutăm pro­ ze cu o înviorare a activi­ dinţa se... practică în mod ţ
lui
stimabile ! — recidivează prişan ! Cu niţică bună­ socialistă- şi se desfăşoară blema aceasta cu tovarăşii tăţii respective dar aseme­ curent la difuzarea presei i
l curiozitatea. voinţă şi metodă, o să le pe baza unui program u- Traian Părău, secretar, nea semne încă nu se în­ de aici. Credem că, cel 1
Omul tresare. întoarce debarasăm de-alde astea nitar. Ce desprindem din Gaşpar Ungur, secretar ad­ trevăd. mai potrivit subiect de ţ
un slert de profil în direc­ şi te vom încadra în viaţti acest program cu privire junct eu probleme de pro­ Nu am vrea să se înţe­ dezbatere al proximei şe- 1
ţie intervenţiei, schiţind un socială — măcar că tu, la tema în discuţie ? Că pagandă în biroul organi­ leagă din aceste rînduri că dinţe pe care o vor mai /
surîs indulgent şi-o mişca­ precis, n-ai aflat încă ce-i organizarea cunoaşterii le­ zaţiei de partid şi cu ju­ asemenea probleme are avea lucrătorii din acest }
re din umeri — adică : aia ! E timpul să afli ! gislaţiei muncii este tre­ ristul unităţii. numai oraşul Haţeg. Pe a- sector ar fi tocmai aceas- |
i bietul de tine I Ce te-o fi cută, aşa cum ni se pare — Activitatea resDecti- ceastă temă însă vom mai tă practică nesănătoasă. ^
l reveni şi în alte unităţi. L
găsit ? DUMITRU DEM iONAŞCU firesc, în seama factorilor vă este coordonată de
de care am vorbit, din în­ biroul organizaţiei de ION CIOC LEI