Page 6 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 6
Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
#v6ââran; ecSridiitf#
'l'ELEl
DIN CRONICA
Ideile novatoare — suportul material 9,00 Telcşcoali
Antologia
ÎNTRECERII 10.00 tru copii
Charles (
al producţiei sporite, mai bune şi mai ieftine SOCIALISTE 11.00 In alb ş
11.50 Telex ;
16.00 Telex ;
(Urmare din pag. 1) nu mai necesită uscarea prin reducerea consumuri 16.05 Tcloşcoali
In cuptoare), odată cu lor specifice au fost eco LUNAR — 600 TONE 16,35 Curs do li
rea consumurilor mate micşorarea evidentă a vo nomisite mai mult de 15 DE CĂRBUNE ÎN PLUS 17.05 La volan
riale — cerinţe de prim lumului de muncă la ope tone metal. Merită amintit pentru co
ordin ale noului indicator raţiunile de formare, de faptul că, la pîlnii de tur In sectoarele minei Ani- to ;
„producţia netă", care va curăţare a pieselor. In a- nare pentru oţelării încă noasa, întrecerea socialistă 17.20 Carnet d<
sta la baza dimensionării celaşi cadru al preocupă din cursul anului trecut pentru a extrage cărbune 17,40 Capodope:
muncii noastre. Modelele rilor pentru calitatea pro nu se mai înregistrează mai mult .şi mai bun se terpreţi ;
metalice răspund pe de duselor şi utilizarea mai rebut. amplifică zi de zi. In frun 18.05 Tribuna '
plin acestor cerinţe: a- eficientă a metalului se — Ce anume vizează în tea hărniciei se situează 18,25 Lecţii Tv
dausurile de prelucrare la înscriu şi îmbunătăţirile prezent spiritul novator al colectivul sectorului II, ca crătorij ti
aduse tehnologiei de mon colectivului de ia turnăto
piesele turnate se reduc re are cel mai mare nu ră ;
cel puţin cu 40 la sută — tare a miezurilor de ra ria nr. 1 ? măr de brigăzi cu planul 18,55 S.U.A. —
diatoare — prin utilizarea — Pentru sporirea pro
din care rezultă importan îndeplinit şi depăşit. între dic ;
te economii de metal — suiporţilor lip „mosorel“ ducţiei fizice, îmbunătăţi aceste brigăzi, cel mai sub 19.20 1001 de s.
care aduc o economie de rea calităţii acesteia şi ri
concomitent cu îmbunătă cca. 1 kg metal pe tona dicarea gradului de valo stanţial spor de producţie 19.30 TelejuxnrJ
ţirea substanţială a cali de radiatoare realizată. rificare a metalului — ne de la începutul anului l-a 20.00 La ordini
tăţii pieselor, prin preci Deocamdată, această teh spune tovarăşul inginer obţinut cea condusă de conomie ;
zia lor dimensională. Pe nologie se aplică parţial, Leontin Mateşoni, şeful Gheorghe Popa, care-şi de 20,10 Reportaj
de altă parte, modelele dar în cursul acestui an se secţiei — avem în vedere păşeşte lună de lună pla 20.30 Scară de
metalice rezistă la sute şi va extinde la întreaga pro-, extinderea utilizării pra nul cu 400—600 tone de oltencele
' sute de formări — faţă cărbune. In luna mai, bri I.P.L. Deva, secţia mobilii Brad. în foto : comunistul mit“ dt
ducţie de radiatoare. furilor exoterme, a noilor
de cele cfin lemn care au In marea lor majoritate, modele metalice, a meto gada lui Gheorghe Popa a Gheorghe Huieţ, şef al linei echipe de şlefuit mecanic. Echi Vlad ;
o durabilitate medie de strădaniile acestea colec dei de formare a miezuri dat peste plan 600 de tone, pa sa execută numai lucrări de foarte bună calitate. 21,45 Publicităţi
Foto : V. AZUGEANU
cea. 50 formări — şi per tive pentru produse tot lor cu autoîntărire şi a succes pe care îl repetă şi 21.50 Din muzii
mit trecerea la mecaniza mai multe, mai bune şi celorlalte tehnologii per în luna iunie, avînd în le popoar
rea operaţiunii de forma mai ieftină, se regăsesc în- fecţionate. In mod cu to plus, la zi,' peste 500 tone 22.20 TeVjuma
re cu ajutorul maşinii tr-un mod sau altul în re tul deosebit sintem pre de cărbune. Gaia pregătiţi pentru
speciale, de mare randa zultatele practice ale tur ocupaţi de îmbunătăţirea
ment, pe care o avem în nătorilor de la secţia I a tehnologiei de turnare a CU SARCINILE DE B API
secţie. întreprinderii din Căian. pieselor pentru bateriile PLAN SEMESTRIALE începerea campaniei de vară I ^
Efecte asemănătoare a Prin depăşirea nivelului de cocs de la Galaţi. Pen^
BUCUREŞTI
obţinut colectivul şi prin planificat a.l productivită tru că este vorba de o a- DEVANSATE (Urmare din pag. 1) evitarea pierderilor. De a- I * dioprogramul
extinderea metodei de ţii muncii cu peste 10 devărată premieră in a- semenea, s-a făcut instrui t 7,00 Radiojurn
formare a miezurilor cu procente, de ia începutul cest domeniu — date fiind Hărnicia cu care a ac riuror celor care sînt che rea pe linie de N.T.S. şi | vista presei ;
autoîntărire, pe bază de anului au fost realizate gabaritul şi marea . com ţionat întregul colectiv al maţi şi trebuie să asigu PJS.I. Totodată au fost v melodiilor ; 9,1
ştiri ; 9,05 Ră
răşini Turanice — metodă suplimentar 240 tone radia plexitate a acestor piese. I.A.S. Mintia pentru reali re strîngerea la timp şi prezentate formaţiile com I cultătorilor ;
aplicată în prezent de toare, 41 tone piese de Pînă în prezent am reuşit zarea sarcinilor de plan a fără pierderi a recoltei, plexe pentru recoltarea or * de ştiri ; 10,2i
toate formaţiile de lucru schimb şi utilaj siderur să elaborăm noua tehno fost încununată de succes. s-au făcut instructajele zului şi griului, însiloza- folk şi rock ;
I ţa ; 11,00 Bule
de la turnarea pieselor gic,. 188 tone piese meca logie— în care avem în Pe primele 6 luni ale anu cuvenite. In cadrul in rea paielor de orz şi jn- * 11,05 AUas fo
p'entru construcţii de ma nice pentru maşini unel vestite mari speranţe — şi lui, sarcinile la export au structajului ing. Lucian sămînţarea culturilor du I Avanpremieră
şini. Pe această cale se te, peste 200 tone pîlnii ne pregătim să introdu fost depăşite cu 42 000 lei Sâmoileseu, a expus teh ble de porumb. Programul | 11,35 Discotcc;
* Buletin de şti
reduc consumul de oţel de turnare pentru oţelării. cem In fabricaţie utilajele valută, la producţia marfă nologiile de recoltare, iar de desfăşurare a campa comoara folcl
laminat rotund — utilizat Cheltuielile la 1 000 lei tehnologice necesare. Cu s-a realizat^ un plus de ing. Virgil Tudan, a pre niei de recoltare a fost « tru ; 13,00 De
în consum tehnologic pen producţie marfă au fost experienţa valoroasă, cu 500 000 lei, far la carnea de zentat modul de reglare a însuşit, de către toţi cei I 15,00 Clubul
tru armături — cu 2 kg reduse cu 32 lei, calitatea hărnicia şi ambiţia profe taurină (intern) — 11 tone. prezenţi — inginerii şefi H 16,00 Radio ji
Coordonate
pe tona de piese turnate, se află pe o curbă ascen sională a colectivului nos De asemenea, s-au livrat combinelor, pregătirea lor din C.A.P., conducerile u- I 16,40 Noi înr<
muzică uşoar;
consumul de combustibili dentă la toate sortimente tru, sintem siguri că vom peste plan 51 tone de le pentru lucru şi măsurile nităţilor agricole socialis letin de ştiri ;
(pentru că formele acestea le de piese turnate, iar reuşi şi de astă dată ! gume. care trebuie luate pentru te şi mecanizatori. I ria pămlntulu
18,00 Orele
* Rapsodii de
Promisiunile nu pot înlocui Marfă este suficientă. De ce trebuie I România —
4 trial contemp
Orchestra Mai
I O zi într-o o
rezultatele concrete să stăm la rînd ca s-o cumpărăm ? ^ juterii muzica
| Nou stop mu:
majore
problemele
Intre
din producţie abordate de recenta Consfă tăţenii pierd încă mult şi fructe". pentru legume se tărăgănează". Servirea i HŢîwTi
magazinele
se va soluţiona, dar văd că
timp, chiar şi pentru cum
tuire pe ţară a oamenilor părături de cîţiva lei. De Marioara Man, şefa uni — deşi e autoservire -— este %
(Urmare din pag. 1) pus pe scurt şi concret : muncii din comerţul socia ce ? tăţii nr. 5, tot din Petro înceată şi în magazinul pro- \
— Nu reuşim să întărim list un loc important l-a o- „Unitatea noastră — ne şani, opinia : „Adevărul este priu-zis, fiindcă aveţi numai \ DEVA: Tran
vem nevoie". cu toată convingerea şi fer capat sporirea operativităţii spunea Roza I ia Şohier, res că unitatea noastră e foar un aparat de marcat". „Am ţ press (Patria);
Oamenii care lucrează di mitatea disciplina muncii, in desfacerea mărfurilor. în ponsabila alimentarei nr. 4 te solicitată, pe tot par putea introduce încă o ca | nişte (Arta); E
« Magazinul de
rect, efectiv în abataje ştiu n-am pregătit suficient tere acest sens — se preciza la din Petroşani — este solici cursul programului. Se în să, cei puţin în orele aglo (Flacăra) ; Im
bine ce au de făcut, spun nul introducerii in subteran Consfătuire — se cere o tată mai mult Intre orele registrează mare aglomera merate de după-amiază, dar J clar de lună
deschis de ce nu merge a utilajelor moderne, de mai bună repartizare a uni 18—21 seara. Ţinînd seama ţie, mai ales cînd vine ma ne lipsesc oameni. n a venit ziua
(Construci
gre
treaga aşa cum ar dori fie înalt randament, sintem de tăţilor comerciale, mărfuri de acest fapt, în perioada şina cu marfă". „Maşina Alimentara nr. 58 are a- I TROŞANI: E
care, acuză unele lipsuri şi ficitari la capitolele de lor, participarea tuturor lu respectivă suplimentăm cu vine în timpul programului ?“.- vantajul că este situată în- v lot de cur:
neajunsuri cate aparţin aifo- transport şi aprovizionare crătorilor ia actul vînzării, încă o lucrătoare raionul „De obicei, da, ceea ce ne tr-o zonă cu multă popu Castel ul de
ra — în privinţa aprovizio tehnico-materiaiă. Ar mai fi precum şi alte măsuri me de mezeluri şi dulciuri. Dar obligă să restrîngem activi laţie, pe bulevardul 23 Au I iembrie) ; D
„ blica) ; LUPE
nării şi transportului, a lip şi alte cauze pentru care nite a asigura o cit mai bu nu avem decît un singur a- tatea de servire". „Spune- gust din Vulcan, dar şi de (Cultural) ;
sei pieselor de schimb nu reuşim să ne realizăm nă aprovizionare a popu zavantajul că e aproape tot ( (Muncitoresc) ;
< Cei patru di:
pentru utilajele de bază, a pianul, dar zic că asupra laţiei. Pentru a constata timpul solicitată. L-am între k (Muncitoresc) ;
nei n t rad u ceri i teh n o log i i lor celor trei amintite trebuie modul cum se aplică aces In unifăfile comerciale din Valea Jiului bat pe Emil Lauron, respon I Magnolia îni
de lucru adecvate în condi- să acţionăm energic, com te sarcini de mare impor sabilul unităţii : „Cit timp « plin '**?- rul)
k SA : Urmăriţi
ţiiile exploatării de combine petent, cu toată răspunde tanţă actuală, am întreprins îl costă pe cetăţean cum I (Muncitoresc) ;
şi complexe mecanizate. Şi rea şi la toate nivelele. recent un raid prin cîteva uni părarea unei cutii .de scobi « Pelerina roşie
au dreptate. Dar ei nu re — Ce părere aveţi tova tăţi comerciale din munici panat de marcat şi de a- ţi-ne, un om care vrea să tori, să zicem ?“. „Intre şie) ; ORA$ r
I de cimp (Patr
cunosc şi propriile carenţe : răşe inginer Dumitru Dăn- piul Petroşanii ceea se creează aglomera cumpere un baton de salam, 20-25 minute. Tot timpul zilei s te. mare e
de organizare a lucrului pe ciulescu, în calitatea de şef în Valea Jiului reţeaua ţie în sala de servire". „Ce să zicem (am auzit pe mulţi funcţionează două apa | (Flacăra) ; GEi
I Matriarhat (Ci
schimburi, de folosire inte a! sectorului IV, despre per magazinelor alimentare este credeţi că ar trebui făcut cerînd astfel) de ctie ori stă rate de marcat, Io raio v tură) ; HAŢEC
grală a timpului efectiv de spectivele redresării situaţiei diversă, capabilă să satis pentru sporirea operativită la rînd ?", De 3 ori. Prima nul de mezeluri muncesc | şi trandafiriul,
lucru (adesea intră î şut in cel de-al doilea semestru facă nevoile de consum ole ţii, căci deşi e autoservire, dată la tejghea, să i se cîn- două lucrătoare, cu toate • (Popular) ; CA
n
mai tîrziu şi ies mai devre al anului ? populaţiei ; aprovizionarea, omul stă mult timp pină tăreaseă marfa. A doua oară ■acestea nu putem scăpa de | rilla (Casa de i
me, nu predau şi nu preiau — Perspectivele sînt îm prin grija acordată de or plăteşte ceea ce a cumpă ia oasă, să plătească. A 3-a cozi“. „Să nu existe soluţii MERI A : Aripi
cior? (Mureşul)
schimbul din mers la fron bucurătoare., Sperăm ca la ganele judeţene şi munici rat ?“. „Mal buna reparti oară, iarăşi la tejghea să-şi pentru aşa ceva ?". „Solu rurgii (Lumina
tul de lucru, pierd minute complexul nr. 2, pe oare pale de specialitate, este a- zare a fondului de marfă ridice marfa". „Deci de 3 ţii ar fi, şi iată care, după Salvo D’acquisi
preţioase pe parcursul pro montăm o combină de bundentă, acoperind cerin pe unităţi pentru că nu este ori ; cam mult ! Dacă pen părerea mea : maşinile ce BRAZT: Frateh
frate formidab:
gramului), de întreţinere şi înalt randament, treaba să ţele ; servirea şi ea este în firesc ca, de pildă — cum tru ridicarea mărfii, oame aduc marfă să fie asigurate
exploatare a utilajelor, de meargă bine ; are condiţii continuu progres în ceea ce se întîmplă şi acum — nu nii n-ar mai fi nevoiţi să ou personaj care să le des
respectare a tehnologiilor bune de zăcămînt. De ase priveşte operativitatea şi so mai unitatea noastră să dis stea la rînd ? Adică, din carce, ca să nu fim nevoiţi
de lucru ş.a.m.d; menea, vor ieşi din zonele licitudinea. Gu toate aces pună de pastă de roşii — cele două vînzătoare, una să luăm oameni din unitate tg3,^.etStto3aW
La suprafaţă se ţin cam grele şi complexele nr. 1 şi tea, în unităţile comerciale un articol solicitat mult. A- s-ar ocupa de cîntărire, iar pentru aşa ceva. Plecarea
multe şedinţe, prea lungi şi 3. Ceea ce va trebui să fa de profilul amintit — se mai cest produs se poate des cealaltă ar elibera marfa în concediu a lucrătorilor să Timpul prob:
obositoare. Se discută ore cem urgent şi ferm este în înregistrează aglomeraţie, în face în toată reţeaua unită plătită ?". „Ar fi o soluţie se planifice la nivel de în iulie : Vreme îi
stabilă, cu cei
in şir despre producţie, se tronarea unei discipline de unele perioade ale zilei, ce ţilor alimentare, inclusiv în pentru a evita aglomeraţia. treprindere in aşa fel, incit tor. Se vor se
bat pe metru pătrat cauze muncă intransigente — în O să ne gîndim la ea". Ar să nu se descompleteze per pitaţii tempor.n
le ne reali zări lor, se iau an deosebi în direcţia folosirii fi util, mai ales fiindcă, deşi sonalul de la marile unităţi. de ploaie, c- '
gajamente şi se fac promi integrale şi eficiente, la solicitată, unitatea mi-şi Ar fi bine, de asemenea, să avea şi carac
însoţite de des
siuni ferme că treburile se frontul de lucru, a celor 6 realizează planul, iar calea fim aprovizionaţi cu marfă trice.
vor îndrepta, că sectorul ore de muncă — să îmbu prin care ar putea creşte preambalată şi cîntărită, în Vintul va si
îşi vo redreso grabnic acti nătăţim fluxul de aprovizio- vinzări'le este, in condiţiile special la raionul de meze moderat, cu
temporare pînă
vitatea. De multă vreme au nore şi transport, să ridicăm bunei aprovizionări, spori luri, pentru ca servirea să predominînd d
zim asemenea lucruri ia pregătirea profesională a rea operativităţii servirii. meargă mai repede". Pe vestic.
Temperatura î
sectorul IV al I.M. Lupeni, minerilor, în condiţiile lucru „Perioada cu cea mai ma aceste căi servirea oa să, noaptea, ii
ca şi la alte sectoare care lui cu maşini şi utilaje mo re afluenţă de cumpărători menilor muncii — nu nu grade, iar ziut
au rămîneri în urmă, chiar derne. Sperăm ca din aceas — ne zicea Dochia Rădoi, mai în unităţile la ca 23 grade.
Izolat se va s
şi la nivelul comitetului de tă lună să ne realizăm rit şefa alimentarei nr. 44, din re ne-am referit, ci şi în dină.
partid al întreprinderii. Insă mic sarcinile de plan, să Vulcan — este între 6,30 şi altele — ar putea creşte în Pentru 5 şl (
revirimentul intîrzie. Şi tim putem recupera din restan 11,30. In acest timp se vin operativitate, fapt solicitat me în curs de
pul trece. Discutăm cu mais ţele acumulate. de laptele şi se formează, de spori rea vînzăriior către re. In a doua p
valului, cerul
trul principal minier Pe Asemenea speranţe şi uneori, rînduri pînă in stra populaţie ce decurge în bil. Se vor ser
tre Constantin, Erou at promisiuni auzim de mult la dă. Am propus de mai multe mod firesc din ridicarea locale de ploai
La munte : t
Muncii Socialiste, despre sectorul IV şi la I.M. Lu ori să scoatem vînzarea lap continuă a nivelului de frai bilă, eu cerul r
cauzele care grevează de peni, dar ele na pot înlocui telui din alimentara, să se al oamenilor muncii — pre ros. Vor cădea
multă vreme realizarea pla producţia concretă de căr creeze o unitate specializa ocupare constantă a parti le de ploaie,
In fotografic : Gestionara Ureche Elena, de la unitatea 110
nului la sectorul IV şi bune din abataje. Pe aceas încălţăminte Hunedoara, rccom andînd clienţilor noile modele tă în desfacerea de lapte. dului şi statului nostru. descărcări elec
ki I. M. Lupeni, Le-a ex ta o aşteptăm ! Uc incăl|ăminte. Foto : VASILACI1E IORGU Ni s-a promis că problema TRAIAN BONDOR a amma a aaaaaa a