Page 62 - Drumul_socialismului_1978_07

,
jl/mivitjiv/U T3\J UIX1'JLJIk>H IUI
,
DUPĂ ÎNCHEIEREA ANULUI DE STUDIU
investiţiile — la termen^ economice, de calitate
LA INVĂŢĂMlNTUL tn

POLIT1CO-1DEOLOGIC 16,00 1
16,05 J
Fără proiecte la timp nu este posibil 16,35 *
**
Munca politică în să se realizeze planul la investiţii! 17,00 I <
17,15 D
A
mijlocul oamenilor nu te materializa dacă are în­ obiective, încă din aveau realizează în anul 1978. La bine decât proiectanţii de 17,25 C
Orice investiţie se poa­
dar
aces­
nu
\
tea
93
31 august 1977, documenta­
la planşetă care sînt prio­
tocmit un proiect, care să începută proiectarea la ju­ ţia de execuţie pentru et­ rităţile tehnice şi econo­ vi
b
cuprindă gîndirea tehnică mătatea lunii iunie a.c. Nu­ ani 1978 era asigurată în mice care au determinat n
cunoaşte pauză şi economică a reprezen­ mai 5 obiective au docu­ procent de 32 la sulă. La planificarea investiţiei ce 17,45 F
1
tanţilor de seamă ai unei
mentaţia aprobată şi nu­
întreprinderi sau centrale mai pentru 13 obiective se 16 ianuarie 1978 procentul urmează a se realiza. Con­ P
siliile oamenilor muncii, a-
n
se reduce ia 19 la sută ca ur­
ÎS,05 C
La scurtă vreme după vară şi de toamnă, antre­ industriale. Prin legislaţia află în elaborare aceste mare a planului suplimen­ jutate de specialişti şi teh­ 18,20 R
încheierea anului de stu­ narea tuturor membrilor noastră se acordă o impor­ documentaţii. Aş aminti că tar de lucrări în Valea nicieni, sînt datoare să 18.50 C
diu în îuvăţămîntul poli- cooperativelor agricole la tanţă deosebită asigurării la Combinatul siderurgic Jiului, ajungînd ca la 15 manifeste mai multă ini­ 19,05 F
P
tico-ideologic, consiliul de efectuarea la timp şi în la timp, adică înaintea a- Hunedoara nu a început e- iunie a.c. să fie de numai ţiativă pentru a grăbi asi­ 19,30 T
probării planului de inves­
educaţie politică şi cultu­ bune condiţiuni a lucră­ tiţii pentru anul următor laborarea unui număr de 6,3 la sută. Se poate apre­ gurarea proiectelor necesa­ •
ră socialistă din comuna rilor. Pentru aceasta vom a documentaţiilor tehnice proiecte pentru 14 obiecti­ cia că pentru anul 1978 re investiţiilor pentru anul iii
Hărău a întocmit un pro­ întreprinde mai multe ac­ pentru obiectivele de in­ ve, la consiliile populare detaliile de execuţie ar fi 1978 şi mai ales pentru a- tc
gram de activităţi care să ţiuni care ni se par mai vestiţii. Aceasta înseamnă pentru 27 obiective, iar la suficiente pentru realiza­ nul 1979. 19.50 U
<
asigure pe toată perioada operative şi mai eficiente. că în planul de investiţii, Direcţia comercială jude­ rea planului de investiţii Dacă am reuşi să cuan­
de vară desfăşurarea unei De pildă, la sfîrşitul aces­ obiectivele şi capacităţile ţeană pentru 13 obiective. aprobat pentru anul în tificăm greutăţile care se
munci politico-educative tei luni vom avea în co­ de producţie pot fi cuprin­ Am nominalizat benefi­ curs, dar lipsurile care tre­ răsfrâng în activitatea d<
cc
susţinute. Ideea principală mună trecerea în revistă a se numai dacă au avizaţe ciarii cu pondere în planul buie să dea de gîndit sînt constructorilor din lipsa 20.00 O;
a acestui program este activităţii brigăzilor artis­ şi aprobate proiectele de de investiţii, dar mai sînt în neasigurarea studiilor proiectelor, care nu oferă 21.00 Pi
faptul că în întreaga pe­ tice. Pină atunci au fost execuţie. alţi 21 beneficiari, din sec­ tehnico-economice şi pro­ posibilitatea asigurării la 21.05 m T<
rioadă la care ne referim luate unele măsuri prin Am trecut de jumătatea toarele minier, energetic, iectelor de execuţie. In loc timp a utilajelor, materia­ 22.05 M
nu trebuie să avem pauză care să reactivizăm mai lui 1978. Era firesc ca pînă chimic, economia forestie­ să arătăm ce ne lipseşte lelor, aparatajelor, prefa­ la
în munca politică, dimpo­ ales brigăzile din C.A.P. la 30 iunie a.c. să fie ter­ ră, materiale de construc­ poate e mai instructiv să bricatelor, construcţiilor 22.20 T<
trivă să activizăm toate Bîrsău şi Banpotoc, care minate şi aprobate toate ţii, industria uşoară şi alte­ arătăm că pînă la 15 iu­ metalice şi mai ales a or­
formele de care dispunem au o activitate mai slabă proiectele de execuţie ne­ le care au de asemenea, o nie a.c. aveam asigurate ganizării inginereşti a şan­ n
Situaţie neeorespunzătoare.
la desfăşurarea unei acti­ pînă în prezent. Ţinem ca cesare lucrărilor ce urmea­ Poate ar trebui să amin­ proiecte de execuţie şi tierelor, am înţelege mai u-
vităţi susţinute, bogate în programele acestora să vi­ ză să înceapă în anul 1979, tim că detaliile de execu­ S.T.E. în procent de numai şor că răspunderea princi­
conţinut. zeze în mod direct partici­ pentru că numai astfel se ţie, care de fapt sînt do­ 48 la sută. Restul sînt în pală pentru realizarea pla­ PRO(
Principala preocupare se parea oamenilor la muncă, justifică nominalizarea 'lor cumente după care se lu­ avizare, la aprobare sau nului de investiţii este a letin d
concentrează asupra popu­ efectuarea lucrărilor la în planul de investiţii, ca­ crează pe şantiere, la a- încă pe planşeta proiec­ beneficiarilor de investiţii prograi
Radipjt
larizării politicii partidu­ timp şi de calitate, eviden­ re odată aprobat devine ceeaşi dată, erau asigurate tanţilor. Iată de ce anul şi, prin urmare, se impu­ presei ;
lui, a legilor ţării. In a- ţierea fruntaşilor în mun­ lege. Din păcate, se consta­ pentru anul 1979 numai în 1979 este slab pregătit sub ne o concentrare a cadre­ diLIor;
cest cadru un loc impor­ că, precum şi criticarea ce­ tă că avem o situaţie ca­ procent de 29,7 la sută. aspectul asigurării cu do­ lor tehnice de la benefi­ 9.05 Ră
lor ; 10
tant îl ocupă studierea şi lor rămaşi în urmă. Urmă­ re trebuie să dea de gîn- Acest procent atît de re­ cumentaţie tehnică a o- ciari şi proiectanţi, ca prin 10,25 FJ
dezbaterea cuvîntării se­ rim aceleaşi obiective prin dit colectivelor de condu­ dus este influenţat de lip­ biectivelor de investiţii ce soluţii simple şi eforturi toiclori
cretarului general al parti­ aplicarea iniţiativei „Bri­ cere ale unor unităţi bene­ suri care se manifestă încă urmează a se construi. conjugate să se grăbească ştiri ; 1
dului, tovarăşul Nicolae gada de producţie şi edu­ ficiare de investiţii. din anul 1977, adică anul Ar fi nimerit să amintim elaborarea proiectelor de 11.20 A
Tv. ; 1
Ceauşescu, la Plenara C.C. caţie socialistă". Mai In anul 1979, sînt prevă­ oînd trebuia pregătită în­ că proiectele de execuţie execuţie şi a detaliilor de 12.00 Bl
al P.C.R. din 5 iulie, a în­ exact, prin comunişti, prin zute să înceapă construc­ treaga documentaţie pentru s-ar putea realiza mai uşor, execuţie. Aceasta ar asigu­ Din <
văţămintelor ce se des­ cei mai harnici membri ţia la 111 capacităţi şi planul de investiţii ce se dacă beneficiarii de inves­ ra buna pregătire a inves­ nostru :
pretaliv
prind din ea pentru lucră­ cooperatori vrem ca bri­ tiţii ar manifesta mai mult tiţiilor pentru cel de-al 3 ; 15,0(
torii din agricultură, pen­ găzile din cooperativele a- interes pentru asigurarea 4-lea an din actualul cin­ Radio ju
tru toţi locuitorii satelor gricole să se manifeste ca la timp a proiectelor. Din cinal, intrarea tuturor o- nate cc
stantan
noastre. In acelaşi cadru adevărate nuclee nu numai păcate se face apel prea biectivelor în funcţiune la ril Viol
vom acţiona pentru cu­ pentru realizarea produc­ des la proiectanţi pentru termenele stabilite «— ga­ Stăncul
noaşterea şi aplicarea ac­ ţiilor planificate, ci şi pen­ tot ceea ce ţine de elabo­ ranţia finalizării exempla­ Dumitri
Buletin
telor normative adoptate tru educarea multilaterală rarea documentaţiei, cînd re a politicii de investiţii versul i
de recenta sesiune a Marii a oamenilor. Aici să aibă este ştiut că notele de promovate de partidul şi citate ;
Adunări Naţionale, a altor, loc scurte dezbateri asu­ fundamentare a investiţi­ statul nostru. jocuri
rele sei
documente ce vor apare în pra modului în care mun­ ilor şi notele de comandă TOMA CAZACU muzică
această perioadă. cesc oamenii, să fie stimu­ trebuie făcute de benefi­ directorul Sucursalei judeţene fiexcJc
Pentru îndeplinirea unor laţi cei care muncesc bine, ciari, pentru că ei ştiu mai a Băncii de investiţii într-o i
step m
astfel de sarcini importan­ dar să nu se treacă cu ve­
te vom folosi în primul derea nici fenomenele ne­ • TU
rînd, cu intensitate cres- gative. In întîmpinarea măreţei tualitati
frenelo
cîndă grupul de lectori, Vom folosi şi alte for­ uşoară
expunerile scurte, răspun­ me, mai ales dintre acelea mecate
surile la întrebările pe ca­ care nu cer timp îndelun­ sărbători naţionale clor : I
zare —
re cetăţenii ni Ie pun, gat şi mobilizare largă, ţiei pop
munca de la om la om, pentru că timpul este Cîntece
discuţii în grupuri restrîn- scump în desfăşurarea lu­ Sarcinile de plan şi scriptii
Cetăţile
se, precum şi alte forme crărilor agricole, pentru ca Orăşliel
adecvate. în acest sens au în întreaga perioadă de cameră
fost repartizate sarcini con. vară activitatea politico-e- angajamentele vor fi magazii:
crete tuturor lectorilor, ducativă să se ridice la ni­
printre care Simion Fili- îndeplinite exemplar
xnon, Petru Herţ, Cornelia velul exigenţelor, să con­
tMihuţ, Remus Nelega şi tribuie la îndeplinirea sar­
altora, care şi în alte con­ cinilor ce ne stau în faţă. (Urmare din pag. 1) Ţebea urmărim, pe baza u- DEVA
diţii ne-au dat o bună nui program concret, re­ tria) ; 1
mînă de ajutor în desfă­ lOAN MARIAN — M-am întors, de la cuperarea grabnică a res­ ta) ; H
tleman
şurarea propagandei prin secretar adjunct Plenara C.C. al P.C.R., la tanţelor acumulate la în­ Ci
ceputul anului, în toate u-
participat,
cu
am
conferinţe. cu problemele care bagaj de învăţămin­ nităţile noastre economice i»
un
O altă direcţie în care de propagandă I.M. Orăşlic. Extinderea halei sculărie — investiţie execu­ te de inestimabilă va­ insistăm pe creşterea pro­ ve. . d
toruii) ;
vom acţiona este sprijini­ in Comitetul comunal tată in regie proprie. Echipa de zidari condusă de Mircea loare teoretică şi practi­ ductivităţii muncii şi redu­ tît de
ta campaniilor agricole de de partid Hărău Greere, răspunde la toate chemările întreprinderii. (Unirea)
că pentru activitatea poli­ cerea cheltuielilor materia­ antichiti
tică şi economico-socială. le, pe ridicarea continuă a Ediţie
Imediat am trecut, aşa rentabilităţii, pe introdu­ (Kopubli
itţislul ]
Deoarece ne aflăm în — Foarte bine ! Am ter­ solicitate. Dar tovarăşul La rîndul ei, inginera cum ne-a recomandat se­ cerea fermă, corectă şi e- tural) ;
plin sezon de strîngere a minat de cosit trifoiul de preşedinte „uită" să ne şefă Monica Miat (pe care cretarul general al parti­ ficientă a noului mecanism mila
furajelor am întreprins un pe cele 10 ha. spună că trifoiul a fost co­ am găsit-o pe tarlaua cu dului, tovarăşul Nicolae economico-Iinanciar, în ca­ NEA :
PETRIE.
raid la C.A.P. Dobra şi :— Şi unde-i depozitată sit înainte de începerea orz, la seceriş) a ţinut să Ceauşescu, la prelucrarea re primii paşi sînt promi­ (Muncit*
Roşeam pentru a vedea producţia ? campaniei şi putea fi trans­ adauge: direcţiilor de urmat în fie­ ţători. în acelaşi timp ne SA : E[
cum se preocupă factorii — Cum unde i ? Uitaţi portat şi depozitat pînă la — Şi în acest an avem care unitate economică, am ocupăm cu toată răspunde­ resc) ; l
T
de conducere din cele două căpiţele acolo sus, în începerea secerişului. Nu­ greutăţi cu asigurarea ba­ adoptat măsuri corespun­ rea de realizarea planului brie (7
Rocco ş
unităţi pentru asigurarea coastă. Se văd de aici. mai preocupare să fi fos.t... lanţei furajere. Nu vom zătoare privind perfecţio­ de investiţii, unde înregis­ I-H (Ste
bazei furajere. — Bine, bine, dar tri­ Nici la cositul şi depozi­ putea însiloza pînă la narea activităţii în toate trăm unele rămîneri în BARZA
(Minerul
Pe Elena Voi ca, preşe­ foiul trebuie transportat la tatul finului situaţia nu es­ toamnă decît aproximativ domeniile şi asigurarea urmă, de punerea în func­ ţiu nea ,
dinta C.A.P. din Dobra, am 700 tone de suculente, deşi condiţiilor normale de în­ ţiune la termen a noilor tria) ; C
găsit-o la ferma zootehni­ conform planului ar trebui deplinire ritmică, integra­ obiective şi de folosirea in­ I-1I (Fi:
BAI :
că, unde tocmai verifica să însilozăm 1 343 tone. lă a sarcinilor de plan, în­ tegrală şi raţională a ca­ (Casa d<
cum s-a făcut însilozarea in cîmp există abundenţă Medicul veterinar Ma­ deosebi la producţia fizică pacităţilor de producţie şi Iarna t
furajelor din prima coasă. rian Pintea, şeful fermei şi la producţia netă, pre­ a timpului efectiv de lu­ BRAZI :
— Am terminat cu pri­ zootehnice (secretarul co­ cum şi la indicatorii de e- cru — condiţii esenţiale, baschet
graţie ’
ma coasă la trifoliene şi de furaje, dar în depozite mitetului de partid al ficienţă economică. In mi­ după cum s-a subliniat la ră) ;
după cum vedeţi le-am şi C.A.P.), cel care este direct nerit se depun eforturi plenară — pentru îndepli­ I-U (11
însilozat. Avem aici 1100 interesat în asigurarea ba­ stăruitoare pentru efectua­ nirea exemplară a sarcini­ Rîul
(Mureş»
tone de furaje. De aseme­ suflă vîntuL lanţei furajere, a ridicat rea volumului de lucrări lor de plan şi a angaja­ Snflore:
nea, cu finul stăm destul din umeri, a adus motiva­ de pregătiri şi deschideri mentelor asumate în între­ GIIEL/
de bine. L-am cosit şi adu­ ţii, care oricum nu stau în care să asigure punerea de­ cerea socialistă pe acest ra vin
nat de pe 110 hectare, din picioare, dacă ţinem sea­ plină în valoare a resurse­ an, pe întregul cincinal.
177 existente fermă. Stă acolo strîns în te mai bună. Dar preşe­ ma de faptul că în cîmp lor minerale utile, pentru Ne vom mobiliza în aşa fel
Intr-adevăr, am constatat căpiţe, diminuînd suprafa­ dintele este de altă păre­ există abundenţă de fura­ prospectarea şi aducerea în îneît, In întîmpinarea zilei f|
în cîmp că de pe majori­ ţa de trifoi pentru coasa re : je, iar prin depozitul fer­ circuitul economic a noi de 23 August şi în continu­
tatea suprafeţelor finul es­ a doua. Cit despre'silozuri — S-a cosit şi s-a strîns mei bate vîntul. rezerve, pentru promova­ are să amplificăm rezulta­ Tini)
te cosit şi adunat pe pre- ce SU mai vorbim. Nici ur- pînă „la zi“ recolta de pe Conducerea cooperativei, rea unor metode de lucru tele bune de pînă acum, ziua
peleci aşteptînd să fie ma ! mai mult de 150 hectare organizaţia de partid, toţi şi tehnologii moderne, de să consolidăm frumoasa rămîn
schim
transportat la fermă, ac­ — Ştiţi că a fost vremea fineţe naturale. (în realita­ factorii răspunzători tre­ mare productivitate şi me­ tradiţie de hărnicie mun­ avers»
ţiune care trebuie organi­ rea. Nu avem nici utilaje te nu erau cosite nici 70 buie să-şi organizeze mai canizarea pe scară mai citorească a oamenilor din cari (
zată temeinic şi realizată libere şi nici oameni. Doar ha — n.n.). In două săptă- bihe munca, să se preocu­ largă a lucrărilor miniere. Ţara Zarandului, să răs­ fia n
peral
în timpul cel mai scurt po­ sîntem în plină campanie mîni terminăm cu totul. pe permanent de toate ac­ La U.U.M.R. Crişcior ac­ pundem prin fapte autenti­ între
sibil. de seceriş. Cu ce să-l adu­ — Chiar şi în „Valea tivităţile unităţii. Este ne­ centuăm pe îmbunătăţirea ce comandamentelor majo­ tea i
Cu totul altfel stau lu­ cem ? O să luăm măsuri, Groapelor" şi „Măieşteţ" ? cesar ca toţi membrii coo­ activităţii de aprovizionare re puse de partid în faţa de z
Pei
crurile la C.A.P.. Roşcani. şi în cîteva zile îl vom Ştim că acolo sînt 150 ha peratori să fie mobilizaţi tehnico-materlală şi pe ri­ economiei naţionale, a în­ Vren
Aici, primul interlocutor a transporta la fermă. care rămîn mereu necosi­ la cositul, transportul şi dicarea nivelului tehnic şi cu f
fost preşedintele C.A.P., Este adevărat. A fost şi te. depozitatul furajelor. Acum calitativ al produselor, la tregii naţiuni. se 1
plot»
Aron Şindea. L-am găsit vreme rea. Este, tot atît de — Şi acolo. Numai să pînă nu este prea lîrziu. secţia de mobilă ne pre­ eftri
stînd „la umbră", în sediu. adevărat că acum în cam­ terminăm cu ăsta de pe ocupă prioritar îndeplinirea Convorbire consemnotă de in »
— Cum stăm cu coasa ? panie, utilajele sînt foarte lîngă sat. ^ MiRCEA LEPĂDATU sarcinilor la export, la E.M. DUMITRU GHEONEA