Page 66 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
rubrîfca tineretului
9,00 Teleşcoa
10.00 Telecinei
Âm o meserie dătătoare Constructorii hunedoreni Secerişul 11,40 Corcspoa
ţenl trai
11.55
Telex ;
grîuEui 15.55 Telex ;
H,00 Seara î
de pîlne, de belşug" 15.55 loneze ;
In cadenţa ritmurilor impetuoasei to ;
Rezultau
Emisiune
le prin înghiţirea bucăţilor (Urmare din pag. t) 17.00 germană
de sîrmă, iar în al doilea Gheorghe Oaidă şi Kiprem 18,45 Seara T
rînd — economii de metal. noastre dezvoltări loneze ;
Aron Stingă are meseria Mimi. 19,20 1001 de !
Bolek ;
In cadrul consiliului i.n-
de mecanic agricol şi lu tercooperatist Simeria se 19,30 Tclcjurn;
crează la I.A.S. Simeria de (Urmare din pag. 1) toate laturile activităţii din obiective, au întreţinut per cerişul griului a început la • întrec
in cinste
8 ani. Este cel mai mic întreprindere — colectivul manent o atmosferă entu tori ;
dintre fraţii săi (6 la număr, tru a crea lin larg front a reuşit în mare măsură ziastă pe şantiere, reflec C.A.P. Foit, Bobîlna şi Si 19,50 Reportaj
toţi muncitori) şi a împlinit de lucru activităţii din a- şă depăşească greutăţile şi tată în realizările concrete meria. Era ora 17,00 cînd vardul o
de curind 25 de ani. Un nul 1978. Ca urmare a a- Să intre în cadenţa ritmu obţinute în anul trecut şi la C.A.P. Bobîlna, în tar 20,10 Seara Ti
loneze.
tinăr secretar de organiza cestor preocupări ‘fi prin lui impus de graficele im în primul semestru al aces laua „între văi“, i-am gă O Film ;
ţie U.T.C., care ştie cum asigurarea unor priorităţi portantelor obiective pe tui an. sit la datorie pe Victor si zile" ;
Bolea,
combinier,
loan
să-şi mobilizeze tinerii la fireşti la activităţile prin care le înalţă. Merită a fi Cit priveşte modul în Boancă, mecanizator, loan 22.00 ^eridiam
22,25 _.a(‘jurna
lucru. Este apreciat şi res cipale de aici, în primul amintite aici procedeu! de care constructorii • de la Fica, şoferul C.A.P., care
pectat de muncitorii cu ca semestru al acestui an am mare productivitate al pre- I.C.S. Hunedoara au pri lucrau la seceriş şi trans
re lucrează. La adresa sa, reuşit să realizăm sarcinile fabricării fundaţiilor la u- mit vestea recentei confe port, pe inginerul şef al u- B£adi
organele de conducere nu stabilite şi să depăşim pla nele blocuri cu parter si 4 riri a Ordinului Muncii nitaţii, Victor Filimon, şi E^rf2SS3H
au decit cuvinte frumoase. nul la lucrările de oon- niveluri, metoda glisării clasa a 111-a — care dă o pe Viorel Samoilescu, şeful
Aron Stingă a înţeles că în strucţii-montaj de la Că folosită la silozurile de do notă aparte cadrului în ca secţiei de mecanizare, care BUCUREŞTI
muncă exemplul personal lan cu peste 7 milioane lei zare ale fabricii de aglo re vor sărbători chiar ia venise să dea o mină de ilio pro gramul
este cel mai potrivit îndemn merare de la Călan, Lnzidi- sfîr.şitu] acestei săptămîni 7,(K) Racliojurn
Nu exagerăm cu nimic Privită în ansamblu, a- ajutor la înlăturarea unor vista presei ;
dacă spunem că este o- pentru tinerii în fruntea că ceasta este succint imagi rea coşurilor de fum con ziua lor, a constructorilor •defecţiuni. „Numai vremea melodiilor ; 9,<
mul cel mai cunoscut din rora se află. nea muncii din anul trecut comitent cu betonarea prin — ediţia specială a gazetei să ţină, spuneau interlocu ştiri ; 9,05 Răs
— Ce te-a făcut să în glisare, eficienţa economi de perete . centrale din în cultătorilor ; 1
ierma nr. 2 Pestiş. Nu. De a constructorilor hunedo torii, că secerişul 11 în de ştiri ; 1(
drăgeşti această meserie ? că a metodei de innădire treprindere, printr-un sin
acest lucru ne-am convins reni. Dar nu trebuie uitat cheiem şi repede şi bine". populară din
10.30 Sănătatea
zilele trecute cind am a- — Sint de la ţară şi de că ea s-a confruntat şi cu a armăturilor prin sudură gur articol, scris cu litere Da C.A.P. Foit recoltarea preţi ai şlagăru
juns pe una din parcelele copil m-am ocupat de agri o seamă de greutăţi iscate în cochilie,' asamblarea la mari pe tot cadrul spune griului o face combinierul 11.00 Buletin d
I.A.5. din Simeria. Şi cum cultură. De fapt, pentru mi de Reasigurarea documen sol a construcţiilor metali totul : „Mulţumim din ini Evi Petru, iar transportul Avanpremiera
cei care ne ieşeau in cale ne această muncă este o taţiilor. amplasamentelor, a ce ele. mă conducerii de partid şi cu remorca — Ionel Fruţi- 11.35 Discoteca
erau numai tineri, întrebăm continuare a celei de aca utilajelor tehnologice ce • — Aceste neobosite fră- de stat, personal tovarăşu lă, inginerul şef al coope Buletin de ştir
comoara folclo
de secretarul U.T.C. Ni se să. Aici, în aerul cîmpuri- trebuiau montate, ca şi de mîntări — după cum ne lui Nicohie Ceauşescu, se rativei. Aici, printr-o bună 12.35 Refrene s
arată undeva spre celălalt lor, sub puternicele raze de unele deficienţe din pro spunea tovarăşul Gheorghe cretar general al partidu organizare a muncii, s-a I>e la 1 la 3
capăt al parcelei. Din om soare, mă simt alt om. Mai pria activitate. Merituos Ordean, secretarul comite lui, preşedintele Republicii încheiat balotată! şi trans dent-c.lub ; 1G,<
nai ; 16,20 Coc
in om, pină la urmă îl gă folositor colegilor cu care este însă faptul că, prin tului de partid — susţinu Socialiste România, pentru portul paielor de orz. In norniee ; 16,40
sim. Un tinăr inalt, bru lucrez, mai util in general. mobilizarea activă a tutu te de o antrenantă activi înalta distincţie acordată, acelaşi flux se desfăşoară riă — muzică
net, cu laţa puternic arsă Insă satisfacţia cea mai ror formaţiilor de lucru, tate poli tico-organiza lori că care constituie un imbold şi strîngerea paielor de Buletin de ştir
tru patrie ; 17,.
de soare, zîmbind priete mare o avem' acum cind prin eforturile creatoare în sfera întrecerii socialis în activitatea noastră vi griu. (La 'ferma din Bretea un eint fiorbin
neşte ne intinde mina re- culegem roadele muncii. depuse pe tărîmul mai bu te desfăşurată de organiza itoare pentru folosirea ou Română a I.A.S. Haţeg, le serii ; 20,15
comandîndu-se : Aton Stin Cind punem orzul şi griul nei organizări a producţiei ţiile de partid, de comu înaltă eficienţă a capacită băieţii de paie de orz stau adresă ; 20,45
gă. în saci. Aştepţi pentru şi a muncii, îmbunătăţirii nişti. de iniţiativele munci ţii şi experienţei colectivu şi acum pe cîrnp ?). mitre ; 22,oo O \
Bijuteri
23.00
— Te-am întrerupt de la asta aproape un an de zi soluţiilor constructive şi a- toreşti şi experienţa valo lui, pentru realizarea pla Aceeaşi activitate bună estivale ; 23,3
lucru. Ce meştereai ? le. Ce să vă mai spun ? piicării unor tehnologii noi roasă a punctelor de lucru nului în cele mai bune la seceriş am înlilnit şi la stop muzical n
«
TIMIŞOAR
— Verilicam sistemul de Am o meserie dătătoare de — eforturi care au cuprins model de la principalele condiţiuni“. C.A.P. din Simeria, unde tualitatea radi*
legai al presei adaptat piine, de belşug. losif Buda. Nicolae Gligor, dete ale muzic
pentru sloaiă. Este a treia Aron Stingă este unul Adam Ioniţă şi Viorel Cliiş, 18.30 Tribuna
înaintate. Cum
presă pe care o punem in dintre sutele de tineri har combinieri, trăgeau ultime Paroşcni să fie
lucru. Şi merge bine. Avan nici pe care ii intilnim in le brazde în faptul serii în ţară V: Prin ex
tajele sin! multiple. In pri aceste zile fierbinţi pe o- tarlaua numită „Lunca Bis- câni zării şi rid
goare, adunindu-le cu gri lului de pregăt
mul rînd este înlăturat cariei". Alexandru Lazăr, lor ; 18,40 „Mi
jă rodul. ţile-n Banat"
complet pericolul care pin- Ion Cordea, mecanizatori,
Dumitru Elisei şi Gheor populară ; 19,00
dea pină acuma animale LIVtU SRAICft ghe Palaşeă, şoferii coope vacanţă : Tineri
rele muncii pat
rativei. transportau din 20.00 Muzica p<
Din activitatea organizaţiilor U.T.C. cîmp boabele de griu aurii. tuturor.
Acţiunea de recoltare a
© Organizaţiile U-T.C. „Lă ţiune de muncă patriotică la
cătuşi" şi „Aşcliiorc" de la LC. care au participat tinerii din griului în aceste consilii
Orăştie au organizat, in cadrul organizaţia Pram — A.M.C. intercooperatiste este îa IdlNEft
iniţiativei „Ştafeta calităţii şi a Cu acest prilej s-au descărcat început. Toţi factorii de
muncii", trei acţiuni iu spriji din vagoane aproximativ 15«
nul producţiei. S-au confecţio tone de cărbune. Printre cei răspundere au datoria să DEVA : Tenti
nat şi reparat matriţe şi piese mai harnici tineri au fost Ni- asigure ca secerişul, toate tria) ; Iarna bo
de schimb pentru maşinile cu eolae Vlad şi Aurel FurduL celelalte lucrări, intre ca ta) ; HUN EDO/
injecţii. Valoarea lucrărilor e- O 120 de tineri de la I.M. re transportul şi depozita ti oman Jim
xecutate prin muncă patricii, Barza lucrează la construirea Orfana (Siderun
că se ridică la peste 15 000 lei. unei cantine pentru mineri. rea : ■ecoltei, achitarea ob li durul şi tran
Cu acest prilej s-au evidenţiat Printre cei mai destoinici ti. gat ii!or faţă de stat, a ră tu- riile I-ÎI (Art
tinerii : Emil C’hira, loan Mu- ncri care muncesc eu multă rile şi în sâm în ta rea cu 11ii- verde de acasă
şa, Emil Mihuţ, Cornel Măglaş. tragere de inimă la înălţarea torul) ; PETRO?
© începind cu data de 18 iu acestui obiectiv se numără Vi- rilor succesive să se facă tit de aproaj
lie a.c., 150 dc tineri de la orel Crăciun, Marin Josan, loan eu maximum de oper; ilivi- (Unirea) ; Map
liceele industriale nr. 2, 3 si 5 Irîmîr*. ta te. antichităţi (< >
din municipiul Deva lucrează o* în această săplămînă, 20 in intimpinarea zilei de 2‘5 August şi a „Zilei constructo Ediţie specială
pe şantierele de construcţii din de tineri de la Liceul „Avram rilor* 4 , pe platforma industrială de Ia Călan se desfăşoară o (Republica) ; Llî
oraş. lnncu*- din Brad au început pasionantă întrecere socialistă pentru finalizarea la termen a liţistul pilot ci
săpăturile la fundaţia unui o- noilor obiective siderurgice, constructorii şi mentorii de la tii ral) ;
mmm
o Comitetul U.T.C. de la belise închinat minerilor, ce us coitcTiv cii mmm u
seriile
Termocentrala Mintia a orga se va ridica la intrarea în o I.C.S.II. înregistrind avansuri substanţiale la majoritatea lu resc) ;
nizat, marţi 18 iulie a.c., o ac raşul Braul. crărilor. ÎN IMAGINE : Staţia de răcire de la fabrica de aglo brie (N.
merare prinde tot mai mult contur.
(Urmare din pag. 1) procesului de producţie NEA : Gue.
după metode industriale a PETRI LA :
(Muncitoresc)
de la punerea în funcţie, permis ca, in medie, un SA : Epidemia
unitatea a realizat benefi lucrător de !a faza I de în- resc) ; URICAJSTI
Maximă atenţie lucrărilor de îmbunătăţiri funciare cii mai mari cu peste 2,5 grăşare să aibă in îngrijire nil (7 Noiembrie)
Cin ta rea Românie
milioane lei decit valoarea
120 animate, iar în faza a
roşie) ; ORAŞTIE
investiţiei. In acelaşi timp, 11-a — 880. nea „Autobuzi
tria) ; Omul linh
şi de amenajare a bazinelor hidrografice au fost repartizate însem prestigiu înregistrate, com I-1I (Flacăra) ;
Datorită rezultatelor de
nate fonduri băneşti unită
:
BAI
Necunosc
ţilor agricole cooperatiste
:
Iarna
HAŢEG
asociate care au contribuit plexul a devenit o unitate noapte (Casa de
model, o şcoală în care
Potrivit prevederilor pro. cu o valoare de 3,2 milioa tiţii pentru regularizări de indicatorii ce revin comu la redresarea situaţiei lor se perfecţionează si cadre (Popular) ; BRAS
gramului judeţean de ne lei). rîuri, Îndiguiri şi apărări nelor sint defalcaţi pe lo economico-financiare. în a- le de specialişti din alte rece: CALAN: z
îmbunătăţiri funciare — Potrivit sarcinilor cu de maluri, îndeplinindu-se calităţi şi circumscripţii e- ceste rezultate se regăseşte complexe intercooperatiste hirtie, seriile I-II
cultură) ; Kinder,
parte integrantă din pro prinsa/. în programul jude sarcinile stabilite pentru lectorale. Trebuie subliniat fireşte şi contribuţia fer din ţară. riile I-II (II luni
gramul naţional — a fost ţean de îmbunătăţiri fun anii 1977 şi 1978 în proporţie însă faptul că unele consi mei de vaci cu lapte care, In scopul îmbunătăţirii RIA : Riul care u
stabilit ca în anii 1977 şi ciare, trebuie efectuate cu de peste 90 ia sută la re lii populare nu au urmărit în anul trecut, a obţinut, condiţiilor de viaţă şi de telc (Mureşul) ; l
dul, serrtle I.li (
1978 să se realizeze dese forţe proprii de către consi gularizări (în zonele Geoa îndeaproape realizarea e- în medie, cîte 3 000 1 lapte muncă, au fost construite TELIUC : Gloria
cări pe 5 150 ha din care liile populare municipale, giu, Orăşlie, Brad, Petro xemplară a obiectivelor marfă pe cap de vacă, de 14 apartamente pentru (Minerul) ; GIIEL.
3 750 ha amenajări în sis orăşeneşti şi comuna şani, Batiz şi Simeria), 97 stabilite. O preocupare mai păşind livrările la fondul muncitori, grupuri sociale, dc primăvara v
(Muncitoresc) ;
tem şi 1 400 ha amenajări le lucrări de desecare Ia sută La îndiguiri (în zo bună s-a constatat din par de stat cu 2 444 hl. precum şi o cantină.
locale, în valoare totală de pe 3 433 ha, combaterea e- nele municipiului Deva şi tea consiliilor populare Be O preocupare de seamă a Datorită muncii politico-
7,68 milioane lei. Cel mai riu, Bretea Română, Rapol-
roziunii solului pe 5 500 ha, satului Aurel Vlaicu), 43 conducerii complexului, al organizatoriee şi educaţio Vrem ei
mare volum de lucrări s-a combaterea băltirilor pe la sută la apărări de ma tu Mare şi Dobra. cărui director de la înfiin nale desfăşurate de organi
efectuat în zonele Beriu, 6 069 ha, precum şi reame- luri (în zonele Gurasada şi Recuperarea restanţelor ţare este medicul veterinar zaţia de partid, aici s-a
Rapolt, Bobîlna, Bretea Ro najări şi întreţineri de iri Foit). Sarcinile aferente necesită o mai bună organi Ştefan Danciu, o constituie format un colectiv de oa Timpul probabil
mână, Boşorod, llia şi Lă gaţii pe 4 927 ha. Din aces consiliilor populare s-au zare a muncii pe şantiere, folosirea cu maximă chib meni harnici, bine sudat şi 21 iulie : Vreme
să, cu cerul temj
sau. Pină la începutul lunii te obiective s-au realizat: realizat aproape în tota mobilizarea tuturor forţe zuinţă a celor peste 1 100 disciplinat. Merită toată ros ziua. Izolat \
iulie a.c., s-au executat lu 97.1 la sută la desecări, lor şi folosirea cu randa ha teren, din care 300 sint lauda şi stima pentru răs averse de ploaie 9
crări pe o suprafaţă de 51.1 la sută la combaterea litate la regularizări, de- ment ridicat a utilajelor amenajate pentru irigaţii, punderea ce o dovedesc in descărcări electric
Vintul va sufla
peste 4 200 ha, reprezen- eroziunii solului, 135,2 la colmatări şi îndiguiri, dar din dotarea O.I.F.P.C.A. şi afectate producerii furaje muncă lucrători ca Ion Fi- cu intensificări t
există restanţe la între
tînd o realizare fizică de sută la combaterea băltiri ţinerea cursurilor de a- O.G.A. O deosebită răspun lor de volum. In principal nişan, Adam Mircea, Ion din nord şi nord-v
peste 80 la sută. In a- lor şi 71,7 la sută la rea- pe. De menţionat că pen dere revine beneficiarilor terenul este ocupat cu po Curteanu, Bazil Bodea, Io- peratura va fl
noaptea, între 9 şl
ceeaşi perioadă s-au exe menajări şi întreţineri iri tru toate lucrările ce se e- lucrărilor de îmbunătăţiri rumb siloz, orz, sfeclă, tri- sif Homorodean, Lucia Do- iar ziua între 20
cutat, din investiţii, lucrări gaţii. Faţă de sarcinile sta xecută în acest an din in funciare şi de gospodărire foliene şi pajişti semănate. muţa, Nicolae Şarlea, Ana grade. Dimineaţa
cală.
pentru combaterea eroziu bilite, consiliile populare vestiţii sint întocmite do Merită subliniat totodată Mariş, loan Stoicoi, Aron Timpul probabil
nii solului în zonele Rapolt, Mărtineşti, llia, Brănişca, cumentaţiile şi deschise fi a apelor exedutate din in că o atenţie aparte se a- Moga, lacob Tancău — şi 23 iulie : Vrem
Geoagiu, Mărtineşti şi Do- Sîntămăria-Orlea, Şoimuş, nanţările, obiectivele aflîn- vestiţii şi cu forţe proprii, cordă — aşa cum secreta să amintim doar cîteva ncstabilă, cu cer
bra pe 4 000 ha, în valoare Hărău, Călan şi altele au du-se în execuţie. care au datoria să acorde rul general al partidului, nume. Continuînd succe noros. Vor cădea
local^ ŞiS ploaie,
de 9,36 milioane lei, planul .tovarăşul Nteol-ae Ceauşescy sele îjî rnuncă, în pri- ^ ăîScârcarT ele.
Pentru îndeplinirea sar
fizic fiind îndeplinit în înregistrat restanţe care cinilor ce revin oficiilor de maximă atenţie întreţinerii a cerut la Rlenara CC. $1 liiul SehiestrU al acestui an Ea munte : Vrer
proporţie de 73,6 la sută, trebuie să fie grabnic înlă ft exploatării judicioase a p.CjR. slin iulie, ă.ă. —, lucrătorii complexului au roasă, cu cerul
îmbunătăţiri funciare şi noros. Vor cădea
iar cel valoric — 80 la su turate. gospodărirea apelor s-au amenajărilor. creşterii contribuţiei la o- livrat suplimentar 100 to ploaie, însoţite d.
tă. în ceea ce priveşte iri In sectorul de gospo luat măsuri de analizare norarea sarcinilor la ex ne carne, avînd create con cări e3ectrice._
Ec. GHEORGHE MATEI port, precum şi ridicării diţii să îndeplinească ire Vîntuţ <rg prozei
gaţiile, prevederile s-au dărire a apelor s-au efec zilnică a realizărilor Ia fie director general adjunct permanente a productivită proşabil sarcinile cu care să£<ălî de 70-90
îndeplinit integral (800 ha, tuat lucrări din inves care punct de lucru, iar cri Direcţiei agricole judeţene ţii muncii. Desfăşurarea sînt confruntaţi. lîord-est.