Page 73 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 73
Proletari dto toate făriîe, unîfi-vă I
ANUL XXX
XJii tezaur \h îndemâna tuturor expoziţie DE PICTURĂ ÎN CINSTEA MĂREŢEI NOASTRE
colectivelor de muncă. La Clubul sindicatelor
din Lupeni s-a deschis ex
poziţia de picturii ce poar
liSKFEHÎE^ŢĂ FRUNTAŞILOR tă semnătura profesorului SĂRBĂTORI NAŢIONALE
Eugen Bencău. Lucrările,
inspirate in mare parte
din realităţile de azi ale gajamentele asumate în între muncitorii forestieri din judeţ
Introducerea mecanizării o caldă apreciere. cere. In întâmpinarea zilei dc au trimis combinatelor de in
Văii Jiului, se bucură de
lemnului,
peste
dustrializarea
o
August
23
ei
raportează
GAZETA CIRCULAŢIEI
producţie peste prevederi do plan, 6 59G m.c. buşteni şi
348 m.c. cherestea. Anul acesta,
şi policalificarea postului de miliţie Ilia şi a lectrică, realizată prin func depăşirea planului în sectorul
137 milioane KWh energic e-
iniţiativa
lucrătorilor
Din
forestier se obţine, iu princi
ţionarea optimizată a agregate
pal, prin valorificarea cit mat
serviciului
circulaţie
cadrul Inspectoratului din lor. completă a masei lemnoase
ju
Furnaliştii din Hunedoara si
pusă în exploatare.
deţean de interne a luat
minerilor—două condiţii fiinţă gazeta circulaţiei. A- Călan : 50 000 TONE DE FON PRODUSE tN de mobilă DE :
Producătorii
TA.
flată la al doilea editorial
VALOARE
şi beneficiind de un ampla
rezultatele
Pe
cuvînt,
drept
preajma
(in
sament bun universal Ilia), cele mai de prestigiu pe care 3,1 MILIOANE LEI. do
Colectivul
întreprinderii
magazinului
le raportează oamenii muncii
esenţiale ale succesului îşi dovedeşte din plin efici din judeţ în intimpinarca mă prelucrare a lemnului Deva a
Încheiat fiecare lună şi fleca
enţa. Zilnic, zeci şi sute de
reţei sărbători aparţin Jurna
re decadă din acest an eu în
oameni îşi opresc privirile
liştilor din Hunedoara şi Că
semnate depăşiri Ia producţia
lan. Ei au elaborat — in con fizică. La mobilier din lemn —
diţiile realizării unor impor
Convorbire cu tovarăşul ing. GHEORGHE MARCHIŞ, 30 UNITĂTI ECONOMICE tante economii dc cocs şi alte care cuprinde o gamă largă
de produse şi bunuri de folo
directorul l.M. Paroşeni DIN JUDEŢ AU ÎNDEPLINIT materiale — de la începutul sinţă îndelungată — prevede
anului mai mult de 50 000 to
MAI DEVREME PLANUL ne fontă peste plan, depăşin- rile planului ia zi au fost de
— De curînd aţi avut suplimentar planului anu PE 7 LUNI du-şi angajamentele anuale de păşite cu 3,1 milioane lei. Au
fost onorate in plus şi preve
cinstea să primiţi din mi al ; peste 600 metri liniari pline do uimire, faţă de întrecere. derile la export, în acest do
na secretarului general al realizaţi în plus la des aspectele negative, faţă de In marea întrecere ce se Forestierii : APROAPE 7 000 meniu o însemnată contribuţie
cei certaţi cu legile statu
partidului nostru, preşedin chideri şi pregătiri ; pro lui, cu conduita şi viaţa dc desfăşoară in cinstea zilei de MC MATERIALE LEMNOASE. aducînd colectivul secţiei de
23 August numeroase unităţi
tele ţării, tovarăşul Nicolao ductivitatea muncii în sub zi cu zi. în cel de-al doi hunedorene se prezintă cu un In C luni şi două decade, mobilă din Brad.
Ceauşescu, înalta distinc teran depăşită cu 156 kilo lea număr al gazetei sînt bilanţ do realizări deosebite.
expuşi cei şapte spărgători
ţie „Ordinul Muncii" cla grame de cărbune pe post. de vagoane C.F.K., aspecte Pînă ieri, 24 iulie, 30 de uni
tăţi economice din judeţ au
sa a Il-a, pentru rezultate Dealtfel, l.M. Paroşeni a din „ochiul" radarului cu raportat îndeplinirea înainte
le bune obţinute în muncă fost declarată unitate mi cei care încalcă sau abu de termen a planului produc
zează de legea circulaţiei.
în anul trecut. Ce a însem nieră model în ceea ce pri Multe din imaginile gazetei ţiei industriale pc 7 luni. In
rindul color cu sarcinile de
nat aceasta pentru dum veşte creşterea suplimenta reflectă aspecte din zona plan devansate, cu decade sau
Iliei şi a comunei or înve
neavoastră, pentru minerii ră a productivităţii mun cinate. zile, se situează colectivele mi
de la Paroşeni ? cii. niere de Ia l.M. Barza, l.M.
Hunedoara, l.M. Uricani, l.M.
— Ce s-a întreprins şi CRESTE NUMĂRUL
— înainte de toate, o HUNEDORENILOR... Paroşeni, E.M. Deva, E.M.
mare cinste, bucurie şi sa s-a realizat la l.M. Paro Certej, energeticienii dk la
LE. Deva, chimiştii din Orăş-
tisfacţie. Munca noastră, a şeni în vederea mecaniză Do la începutul anului, tie, lucrătorii de ia „Marmu
minerilor, a întregului co rii procesului de muncă în la maternitatea din Hune ra" Simeria, I.P.I.C.C.F. Deva.
si
morărit
lectiv de la l.M. Paroşeni subteran, sporirii produc doara au venit pe lume întreprinderea de I.P.N.C. 6-
siderurglşti,
viitori
1110...
Deva,
panificaţie
a fost apreciată şi răsplă ţiei de cărbune, uşurării constructori, mineri. Este răştie, Tipografia Deva — si
tită cum se cuvine. Cînd muncii fizice a minerilor ? un munăr carc-1 întrece cu din alte unităţi.
mult pe cel înregistrat în
secretarul general mi-a în- — l.M. Paroşeni este cea aceeaşi perioadă a anului
mînat distincţia mi-am dat mai mecanizată mină din trecut. La numărul 1110 se SEMNIFICATIV RAPORT
încă o dată seama că mun Valea Jiului, 60 la sută din află Mihaela Acatrinei fiica MUNCITORESC
locomotivă
dc
ca minerilor, munca bine producţia de cărbune ex- mecanicului Acatrinei şi a DE DEPĂŞIRE
Constantin
făcută, este apreciată şi trăgîndu-se cu complexe, Măriei, casnică. A PRODUCŢIEI FIZICE
cinstită la cel mai înalt iar peste 80 la sută din
nivel. producţie prin tăiere me DEZBATERE Energeticienii : 137 MILIOA
__ Este prilejul să ne canică. La început, unii e- Azi, 23 iulie 1973, Ia se NE kWh ENERGIE ELECTRI
reamintim cu satisfacţie, rau sceptici în privinţa diul Laboratorului interdis- CA.
tovarăşe director, succese mecanizării. Dar ne-am o- ciplinar pentru problemele Angajamentul suplimentar al
Pe
social-economice
din
le din anul trecut ale mi cupat cu răbdare de mi troşani are loc o dez judeţului nostru se bazează,
între altele, pe o sporire sub
batere pe tema : „Unele
nerilor, cele pentru care neri, de şefii de brigăzi şi aspecte ale relaţiei dintre stanţială a producţiei de e- C.S.H. Atelierul mecanică II. Strungarul Constantin Cris-
aţi fost decoraţi. GH. I. NEGREA climatul de întreprindere şi nergie electrică. Energeticienii todorcscu se numără printre cci mai destoinici meseriaşi de
aici. Pentru activitatea rodnică desfăşurată, pentru comporta
— 43 273 tone de cărbu activitatea conducătorului". judeţului îşi respectă cu res rea demnă, recent a fost primit in rindurile membrilor de
ne de bună calitate extras (Continuare în pag. a 2-a) ponsabilitate muncitorească an partid.
De dimineaţa pînă seara, toate forţele AUT0C0NDUCEREA MUNCITOREASCA ÎN ACŢIUNE
LA SECERIŞUL GRIULUI Oamenii muncii propun şi decid:
Cooperatorii şi mecani cîmp toate forţele. Cu ce Lăscoi, Petre Dur, Ion Putem produce mai mult, mai ieftin şi mai bine!
zatorii de la C.A.P. Orăş- le, şapte combine s-a lucrat Murgoi, Ştefan Cibu, Ion
tie dovedesc o deosebită grupat (recoltatul a- conti Dănilă şi Andrei Cadar au — Trebuie ca toţi oame Colectivul de aici a în luat euvîntui nu, s-au mul
răspundere faţă de soarta nuat şi ieri din plin — intrat în lanuri imediat ce nii muncii din fabrică să cheiat primul semestru cu ţumit să treacă în revistă
producţiei de grîu, preocu n.n.) amplificînd astfel la starea de umiditate a gri înţeleagă că noi, aici, nu rezultate deosebite. După succesele obţinute, ci, dim
parea lor de căpetenie „jieste 45 la sută realizările ului a permis şi au lucrat sîntem numai producători. cum a reieşit din darea potrivă, au subliniat acele
constituind-o strîngerea şi la seceriş. Folosind com cu spor pînă scara, după Noi sîntem adevăraţii pro de seamă prezentată în fa aspecte din activitatea co
înmagazinarea fără pier binele la întreaga capaci ora 18. De buna organizare prietari şi beneficiari ai ţa adunării de Petru Bo- lectivului care mai duc la
deri a întregii recolte. E- tate, unitatea dispune real şi desfăşurare a activită rezultatelor economice ob risipă, la scăderea caiităţii
dificator în acest sens este mente de condiţii ca în ţii la seceriş şi la elibera ţinute prin produsele exe unor produse, la deregla
faptul că, în ciuda condi cel mult trei zile bune de rea terenului s-au preocu cutate şi livrate de noi — ADUNAREA GENERALĂ rea bunului mers al pro
ţiilor mai puţin favorabile lucru să încheie recoltatul pat directorul S.M.A., ing._ spunea, în adunarea gene A OAMENILOR cesului de producţie.
din ultimele zile, activita griului. Răspunzînd prin Alexandru Roşu, preşedin- rală a oamenilor muncţi, MUNCII DE LA
tea la seceriş nu a fost în fapte sarcinilor cu care N. TÎRCOB zidarul şamotor Andrei „REFRACTARA" BARU — Este adevărat, la noi
treruptă, duminică, 23 iu sînt confruntaţi, combine- Iacob, unul dintre cei mai au scăzut mult rebuturile
lie a.c. fiind mobilizate în rii Aurel Damian, Ion (Continuare in pag. a 2-a) vechi muncitori ai fabricii. — arăta în euvîntui său
muncitorul specialist Au
E adevărat că am avut pî lea, secretarul organizaţiei
de partid, preşedintele rel Deatc — dar aceasta
nă acum rezultate bune în consiliului oamenilor mun nu înseamnă că noi facem
producţie şi ca urmare şi cii .planul producţiei ne întotdeauna numai produ
câştigurile noastre au fost te a fost realizat în se de cea mai bună cali
bune. însă mai avem sufi proporţie de 118 la su tate. Au fost cazuri cînd
ciente resurse, care desco tă, depăşindu-se planul cărămizile refractare şi
perite şi valorificate din la producţia fizică cu 455 plăcile termoizolante —-
plin ar duce la creşterea de tone cărămizi refracta care nu merg oriunde, ci
producţiei nete. re, plăci termoizolante, în oţelăriile Hunedoarei —
Am început relatarea prafuri exoterme şi masă nc-au făcut de ruşine. De
noastră, de la adunarea ge refractară. Productivitatea aceea, trebuie respectate
nerală a oamenilor muncii muncii — calculată la pro întocmai atît reţelele de a-
de la „Refractara" Baru ducţia netă — a fost de mestec cât Şi procesele teh
cu această secvenţă din păşită cu 5 la sută. S-au nologice.
euvîntui muncitorului An obţinut însemnate econo în euvîntui său IHo Gro
drei Iacob, deoarece ea i- mii de materii prime şi zavii, şef de echipă lăcă
lustrează cel mai exact at materiale, de combustibil tuşi, a criticat consiliul oa
mosfera întregii adunări, convenţional. Toate aces menilor muncii, personalul
modul matur în care toţi tea au dus la realizarea a tehnic al întreprinderii, că
vorbitorii au analizat re peste 2 milioane de lei be nu se preocupă îndeajuns
zultatele muncii lor de pî neficii. Dar. cum arătam MIRCF.A LEPÂDATU
nă acum şi sarcinile de la îm-'put. atît darea de
Împreună, cu alţi combineri, Constantin Coşa lucrează cu spor la seceriş în" lanu
rile C.A.P. Unirea. viitor. seamă, cit şi cei care au (Continuare in pag. a 2-a)
