Page 74 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
m
m înfăptuirea hotărîrii de partid —
wş
î a t r i b u t esenţial al conducerii politice W t m
9,00Tcleşcoal
(Urmare din pag. 1) troduce în subteran două 10,00Antologii
ÎN SCOPUL APLICĂRII N08LUI de maiştri, le-am demon introducerea mecanizări complexe de susţinere _ şi pentru c
tăiere mecanizată, extin
act : <;hn
în filme!
DX LCSMiC, Al CREŞTERI! strat că mecanizarea este şl policalificarea minerilor dem mecanizarea şi în ce-, 11,00 In alb !
„Charlot
lelalte sectoare — de apro
numai în avantajul nostru.
vizionai^ etc. La nivelul
11.50 Telex ;
Astăzi avem mineri des
toinici, pe care ne bizuim, Istrate, Mihai Agoston, Du rea răspundere pe care minei am constituit o e- 1G,00 Telex ;
16,03Teleşeoal
EFICIENTIEI ÎNTREGII ACIlVIIĂţi cartea muncii fapte de mitru Darabă, mulţi alţii. ne-arn asumat-o cînd am chipă de elită de electrolă- 16,35 Matineu
mint pro
oare zi şi noapte înscriu în
cătuşi, în frunte eu ingi
înaltă abnegaţie şi dăruire — Pe baza solidă a rea lansat chemarea la între nerul Zeno Bar- şi maistrul In mării
cere către minerii ţării şi
pisodul <
Convorbire cu tovarăfa ELENA TODORONI, minerească. In întregul lizărilor din 1977, minerii acţionăm cu toată fermita Ştefan Tudoran, care se tui" ;
secretar adjunct cu problemele organizatorice său, colectivul nostru este de la Paroşeni au chemat tea pentru a ne onora e- ocupă direct de complexe 17.00La volar
pentru
in comitetul de partid de la S.U.T. Deva un nucleu de oameni vred anul acesta la întrecere xemplar cuvîntul dat. A- le mecanizate. De la o lu auto ;
nici şi inimoşi. Aproape toţi minerii ţării. Care es vem mereu în vedere in nă şi jumătate — două 17.15Moştenim
jumătate sînt comunişti, te situaţia muncii la zi ? luni, cît dura montarea u- itor — I
— Din ce ne-aţi spus, calităţii lucrărilor de repa — Semestrul I l-am în dicaţiile şi îndemnurile pe cu ;
tfevarăşă Todoroni, despre raţii şi întreţineri. Să vă care îşi fac cu prisosinţă cheiat cu o depăşire a pla cax-e ni le-a dat aici, la faţa nui asemenea complex la 32.00Din muz
iile
popt
{profilul activităţii unităţii dau doar o cifră : în pri datoria, în mod deosebit nului de cărbune de pes locului, secretarul general început, oamenii aceştia îl elor din
»«% reţinut ca deosebit de mele 6 luni ale acestui an se remarcă minerii şefi de al , partidului, tovarăşul montează acum în numai Bulgaria
mania ;
importantă preocuparea unitatea a realizat o eco brigăzi Fazekaş Francisc, te 14 000 tone şi cu aproa Nicolae Ceauşescu, de a 20 de zile. Este un mare 18.15 Idei cont
. pentru reducerea consumu nomie totală de 16 191 tone primul care a lucrat la un pe 500 metri liniari în spori producţia de cărbu cîştig pentru producţia de între rea
lui de carburanţi. de carburanţi. Avem con complex mecanizat, Ni plus la deschideri şi pregă ne şi a deveni mineri-teh- cărbune, o garanţie că ne logie ;
— Da, comitetul de ducători auto, între care colae Bi-utu, Ilie Filiche, tiri. în luna iulie, depăşi nicieni. Avem cursuri de vom îndeplini exemplar 18,35 Melodii i
Florica 1
•partid a adoptat în acest comuniştii Vasiîe Gheară, Laszlo Alexandru, Ioan rea este de mai bine polificare. a mineri sarcinile în continuare, că iii amat<
sens o hotărîre, ce preve- Ioan Valter, Nistor Popa, Grigorescu, Daniel Deneş, de 1 200 tone de cărbune. lor şi a oamenilor de la vom da ţării tot mai Pietr<
itîea măsuri care să condu Nicolae Trifan, Mihai Că- Kallaman Gheza, Ioan Sîntem conştienţi de ma întreţinere. Vom mai in mult căi'bune. 18,50Lecţii T'
crătoxii
că la reducerea consumu tană şi alţii care realizea ră ;
rilor. Asta era acum 3 ani. ză lună de lună economii 13.20 1001 de i
î:,a cîteva luni a apărut între 100—180 litri de ben 19,30Telejurru
iniţiativa „Să lucrăm o zi zină sau motorină. rert. soci;
stea mar
pe lună cu combustibil e- — Plenarele C.C. al 20.00Oameni,
conomisit", care a adus noi P.C.R. din martie şi iulie tromeial
elemente, mai concrete de a.c. au stabilit unele mă 20.20Scară
urmărit. Comitetul de suri cu privire la aplicarea „Simbăiă
de Mim
partid a adoptat o atitu noului sistem cconomico- ban — T
dine activă, întreprinzînd financiar, măsuri care im Speetaco
o amplă acţiune organiza plică nemijlocit efortul co colaborai
Naţional
torică şi politică pentru ca lectivului de a obţine re lecsandri
criteriile stabilite să fie zultate economice mai efi 21,50Viaţa ra
dentarisn
cunoscute de întregul per ciente. Ce a întreprins co alimentai
sonal muncitor, dar în spe mitetul de partid în vede ai emuli
cial de către deservenţii rea aplicării măsurilor sta 22,00Din cari
autovehiculelor. Aproape bilite ? romane şl
întreaga propagandă vizua — Chiar în aceste zile 22,20Telejurn;
lă a fost concentrată în a- am alcătuit 7 colective for
eeaslă direcţie. De aseme mate din cadrele cele mai
nea, am introdus pe scară bune, cărora li s-a dat cîte Kadi
mai largă în practica mun o temă de studiu şi în le-
cii de partid discuţiile eu , gătură cu care trebuie ea I.M. Orăştte. Echipa de confecţii metalice condusă de comunistul Viorei Oprinescu impreuuă cu maistrul silviu
«amenii, pe formaţii de pînă la sfîi-şitul lunii au liora execută clape cu zaluzelo necesare X.V. CALan. j-oto : VIRGIL ONOIU PROGRAM!
lucru, dezbateri organizate gust să prezinte măsuri dioprogranuU
Radiojurnal ;
în adunările generale, în concrete de îmbunătăţire a Putem produce mai mult, presei ; 8,1.0
grupele de partid şi în ce activităţii în toate dome lodiilor ; 9,00
ştiri ; 9,05 R5
le sindicale. Am organizat niile. (La noi, noul meca Sărbătorirea „Zilei construntcru!ui“ cultătorilor ;
schimburi de experienţă, nism economico-financiar mai ieftin şi mai bine! de ştiri ; 10,1
mese rotunde la care erau se va aplica începînd cu • Duminică, locurile de a- punerea : „Constructorii hu- folk si rock ;
11.00 Buletin
antrenaţi conducători auto, anul viitor). în luna sep- (Urmare din pag. 1) la timp a tuturor unităţi gremeivt de la cabana „Bră- nedoreni — prezenţă activă Atlas fol ciori'
şefi de coloane, cadre cu teinbrie, un alt colectiv, lor centralei ? Solicităm det“, din Petroşani, „Brazi" în realizarea amplului pro premieră rad
— Vulcan şi „Brăiţa" — Lu-
munci economice. format la nivelul unităţii, pentru introducerea unor pe viitor un sprijin mai peni au fost gazde ospitalie gram de investiţii al actua Discoteca „l
lului
cincinal".
Constructori,
letln do ştir
— Fiind vorba de con va centraliza măsurile pro metode şi tehnici noi de consistent din partea lor. re ale cântecului şi jocului lor li s-au adresat felicitări comoara folci
sumuri se impuneau şi puse de cele 7 colective şi muncă, a unor utilaje mo în încheierea adunării, dedicate oamenilor care îşi şi urări de noi succese in 12,35 Repere
măsuri de ordin tehnic va întocmi un program de derne cu randament spo oamenii muncii de la „Re sărbătoreau ziua : construc realizarea programului ia De la l la .3
curioşilor ; II
torii. Formaţiile artistice ale
precum şi unele de urmă activitate pentru întregul rit. El propunea concret: fractara" Baru, orientîn- Casei de cultură din Petro construcţia de locuinţe şi o- nai ; 16,30 C<
In
social-culturalc.
biective
rire a eficienţei. colectiv al S.U.T. — în locul vechiului du-se după rezultatele ob şani şi ale cluburilor munci încheierea festivităţii, forma nomtee ; 17,o
ştitâ ; 17,05 1
— Evident că paralel cu — In ce direcţii sînt o- cuptor de aluminiu, astăzi ţinute în primul semestru toreşti din Vulcan şi Lu ţiile clubului sindicatului au niîntulul ron
acţiunile de care vorbeam, rientate studiile ? scos din uz, putem să şi făcînd o analiză rea peşti — fanfare, tarafuri, so prezentat, în cinstea con Tezaur cori
lişti vocali şi instrumentali,
structorilor
simerieni,
s-ău iniţiat şi unele măsuri construim altul nou cu listă a posibilităţilor co echipe de dansuri — au îm frumos program artistic. un 18.00 Orele s<
tehnice. Mai întîi s-a in — în direcţiile care pot mijloace proprii. Avem a- lectivului, şi-au suplimen plinit cu cîntecul şi voia bu fii teatral ; 21
ştiri ţ 21,05 R
trodus o urmărire zilnică asigura o eficienţă sporită iei şi meseriaşi pricepuţi şi tat considerabil toate an nă ziua constructorilor din • Manifestări închinate saj Industrial
constructorilor au mai avut
a consumurilor pe tipuri n activităţii noastre. Unul resursele necesare. In acest gajamentele asumate în Valea Jiului. Joc la Deva, Hunedoara, 21,20 cadenţe
din studii priveşte stabili
O zi într-o i
de autovehicule şi chiar pe rea unor niveluri mai fel am putea retopi şi rc- întrecerea socialistă şi au a La Clubul muncitoresc Brad, Haţeg, Călan, în alte Non stop mi
autovehicule. Aceasta ne-a condiţia zgura de aluminiu adoptat măsuri concrete din Simeria a avut loc o a- localităţi ale judeţului. Du
dat posibilitatea să obser strînse a consumurilor, al pi'imită de la Slatina. Şi pentru realizarea, în con dunare dedicată „Zilei con minică, constructorii şi fa
con
faţa
structorului".
In
văm că unele maşini pri tul urmăreşte creşterea su astfel, sumele pe care le tinuare, a planului de pro structorilor lotului 23 — Si miliile lor au petrecut la
iarbă verde, in locuri pito
meau ieşirea la lucru deşi plimentară a producţiei fi plătim tovarăşilor de la ducţie şi angajamentelor meria, a fost prezentata ex reşti aie judeţului nostru. i^lWE
zice la toate punctele de
aveau defecţiuni care in colectarea metalelor vor majorate.
fluenţau în rău consumul. lucru, în special pe sea rămîne în buzunarul între
DEVA : t
De aici a început, de fapt, ma sporirii productivităţii prinderii. Itobjn Hoocl
o altă activitate, anume muncii. Alte teme vizează Nici centrala din Braşov LA SECERIŞUL GRIULUI cer (I’atria) ;
implicarea mai directă a
verificarea tehnică cu toa nu a fost scutită de unele din noapte (
DCARA : Pi
tă răspunderea şi exigenţa personalului TESA în efor critici, obiective, ale mun 'o- film
tul părţii direct productive
a tuturor autovehiculelor. citorilor din Bani. (Urmare din pag. t) unde în ziua respectivă balotatul paielor. Tot la a- căr», ; Acţiu
Organizaţiile noastre de a colectivului, utilizarea — Mai avem în depozit s-a strîns recolta de pe 20 ceastă unitate, mecaniza zul" (Arta) ;
Cisco (Const:
mai completă a utilajelor
bază au început să acţio şi a timpului de lucru, mai o cantitate -m.inimă de alu ta C.A.P., Florica Orăşan, de hectare. Recoltatul s-a torii Vasile Vîlceleanu şi TROŞAN1: (
neze mai energie pentru miniu primar — releva şi inginerul şef Sever desfăşurat în ritm susţinut Pop Laslo au lucrat la în- (Unirea) ;
(7 Noiembrii
întărirea răspunderii oa buna organizare a activi Francisc Paşut, şeful ate Mischie. Pentru operativi pînă la ora 19, activitatea silozatul furajelor. Pre te (Republic.
menilor care lucrează ia tăţii de reparaţii şi între lierului producţie. Dacă nu tatea şi conştiinciozitatea fiind reluată din plin ieri zenţi la faţa locului, Aro- Revoltă în <
ţineri.
reparaţii şi întreţineri, vi- vom procura urgent alu dovedite la balotatul paie dimineaţă. Combinerii Ni nim Ocoş, preşedintele ral) ; Mat
(Muncitoresc
zîndu-se în mod direct ca Sîntem convinşi că fina miniu, vom fi obligaţi să lor merită să fie eviden colae Nicolaescu, Gheor- C.A.P., Ioan Igna, ingine Poliţistul, pi
litatea acestor lucrări. lizarea acestor studii, la oprim producţia de prafuri ţiaţi mecanizatorii Vasile ghe ' intilă, Ion Ti liban şi rul şef al unităţii şi ing. (Muncitoresc
Trebuie să subliniez că, care se lucrează deja, va exoterme, atît de solicita Amariucăi şi Petru Băr- Alexandru Deteşan, care Emil Szekely, directorul zori (Minerii
sub influenţa acţiunii per -oia activităţii colectivului te de oţelării. -Adresez to buci. De menţionat că în ca şi în alte duminici au S.M.A. Simeria, au asigu Jucăria (Mu
NINOASA :
sistente de partid, susţinu nostru mai multă eficien varăşului delegat al cen treaga recoltă a fost trans fost prezenţi la datorie, au rat buna organizare a în înţelegem
tă pe o perioadă de cîţiva tă, aşa cum o cer docu tralei o întrebare : Ce fac portată din lan direct la asigurat folosirea la capa tregii activităţi şi folosii-ea BRAD : Dia:
seriile l-II
ani, colectivul nostru a ob mentele plenarelor C.C. al tovarăşii de la •serviciul baza de recepţie. Tot du cu randament ridicat a u- ORAŞTXE :
ţinut rezultate bune, atît P.C.R. din martie şi iulie aprovizionare al centralei ? minică, la C.A.P. Pricaz citate a combinelor, pro tilajelor. albe (Patria
în privinţa reducerii con a.c. Nu trebuie să se preocu s-a lucrat iu seceriş cu ducţia rezultată fiind Ieri, cînd starea de umi căra) ; GEO.
ca ondină ,
sumului de carburanţi, cit Convorbire consemnată de pe în egală măsură pentru două combine, remareîn- transportată la baza de re ditate a lanurilor de grîu (Casa de cu
şi în cea a îmbunătăţirii CORNEL ARMEANU aprovizionarea ritmică si du-se în mod deosebit cepţie de către mecaniza a permis reluarea lucrări inspectorul
(Popular) ;
combinerul Dumitru Oră torii Aurel Costina şi Ilie lor la seceriş, în toate con tul vacanţei
şan. Gfura, precum şi de către siliile intercooperatistc s-a tecul lebede
TURNEUL ANSAMBLULUI na, duminică, ansablul O largă concentrare de cei doi şoferi ai coopex-ati- continuat • recoltatul în tvu-ă) ; Sil
(Mureşul) ;
FRANCEZ „LA SOYOTTE" Casei de cultură din Brad, forţe la seceriş a existat vei. Cu conştiinciozitate ritm susţinut, asigurîn- secolului (
IN JUDEŢUL NOSTRU dubaşii din Pojoga şi tulni- duminică şi în lanurile de au lucrat şi Ghcorghe Ţur- du-se astfel evitai’ea pier LrUC : Cală
(Minerul).
Simbăiă seara, la Casa căresele din Bulzeştii de grîu ale C.A.P. Sîntandrei, luc şi Dumitru Căleală la derilor din recoltă.
de cultură din Deva, an Sus au oferit miilor de par
samblul folcloric „La Soyot de la Jebea, complexul de ticipanţi, prezenţi ta tradi A ÎNCEPUT
te" al artiştilor amatori din vestigii antice de la Sar- ţionala manifestare, reuşite
oraşul francez Saint Die a mizegetusa, au făcut ex programe artistice. Evoluţia RECOLTATUL SFECLEI ?
prezentat un foarte reuşit cursii la Muntele Căina şi artiştilor amatori buneda-
spectacol de cintece şi la rezervaţia de zimbri de reni a iost deseori aplau Deşi nu a sosit încă vremea
dansuri tradiţionale, spec la Haţeg. dată la scenă deschisă. recoltatului sfeclei, pe tarla
lele unor unităţi agricole, cum
tacol bine primit de publi Astăzi, după-amiază ta „DIALOG PE ACCEASI ţ sînt C.A.P. Veţel, Sîntandrei,
cul devean. rele 17,00), pe scena Casei SCENĂ" Itomos, Şoimuş — să amintim
In timpul turneului în ju de cultură din Deva, an doar cîteva exemple —, pot fi
deţul nostru, artiştii francezi samblul „La Soyotte" şi Pe scena Casei de cultu văzuţi zilnic cetăţeni care
au întreprins vizite la locuri ansamblul „Silvana“ vor e- ră din Orăştie s-au Întrecut smulg frunzele plantelor. A-
si monumente istorice, prin volua intr-un spectacol co recent, intr-un atractiv „dia cest lucru duce 1a diminuarea s
tre care Muzeul judeţean mun. . log pe aceeaşi scenă", re producţiei, stînjenind buna /fcx mp—/
şi Cetatea Devei, Muzeul „TiRGUL DE FETE" prezentativele artistice ale dezvoltare a rădăcinilor de
mineralogic din Brad, Mu- DE PE MUNTELE GĂINA spitalului şi E.G.C.L. din lo sfeclă. Iată de ce este nece
sar ca în toate cazurile să fie
zeui etnografic de la Orăş- calitate. (S-a remorcat in
tie, Castelul Corvineştilor, Cu prilejul „Tirgului de mod deosebit brigada artk- i luate măsuri de sancţionare a
complexul dt
complexul de monumente fete" de pe Muntele Găi- tică a E.G.C.L. !). ^ celor ce se fac vinovaţi de ...şi după retribuţie
dijmuirea recoltei de sfeclă La muncă.,
sau a altor culturi