Page 77 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 77
ANUL X X X
s
NR. 6446
MIERCURI,
26 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
ÎN CINSTEA MĂREŢEI NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE
NOUL MECANISM ECONOMICO-FIN A NCI AR
Ei şi-au sporit, în aceste zile, reînnoirea angajamentului a- nedoara se soldează, zilnic, cu
şi mai mult eforturile, pentru nual. In acelaşi timp, lamina- rezultate do scamă in pro
ca la 23 August raportul lor torii au redus consumul do ducţie. Astfel, bilanţul cocsu
La secţia mină Muncel muncitoresc să fie demn de combustibil convenţional cu rilor pe cele G luni şi două
sărbătoare
a
naţiunii
marea
noastre. 23G kg pe tona de laminate, decado ale anului înscrie rea
au prelungit cu 3G de orc tim
lizarea peste sarcinile de plan
pul efectiv de funcţionare a alo perioadei a unei cantităţi
Activitatea întregului 3 500 TONE LAMINATE laminorului. Se evidenţiază de cocs de aproape 23 OCA to
pentru hărnicia lor comuniştii
ne dc cocs metalurgic. Cifra
PESTE PLAN Eugen Bala, Francisc Tamaş, arată o depăşire a angajamen
Daniel Varga, Pavel Lobonţ, tului anual de 10 000 tone, an
colectiv-orientată prioritar varăşul Stelian Dijmărescu, luliu Alexe, Vasile Andraş, gajament care a fpst supli
După cum ne-a informat to
Francisc Leranec, loan Onicaş.
secretar adjunct Ia comitetul (V. GRIGORAŞ, ziarist colabo mentat in adunarea generală
a oamonilor muncii dc la sec
rator).
do partid do la secţia linia fi
ţia oocsificare.
spre îndeplinirea ritmică a nă din cadrul grupului dc la 10 000 TONE DE COCS
minoare al C.S. Hunedoara, la
începutul anului colectivul de METALURGIC MATERIALE
muncă al secţiei s-a angajat PESTE ANGAJAMENTUL DE CONSTRUCŢII
planului la producţia fizică, să producă peste plan 2 000 ANUAL SUPLIMENTARE
tone de laminate. La această
dată ci raportează 3 500 tone
Pasionanta întrecere ce se
do laminate realizate supli desfăşoară în uzinele C.S. Hu în pofida unor greutăţi şi
ia fiecare sortiment în parte mentar, ceea ce le-a prilejuit neajunsuri, producătorii de
materiale de construcţii dc la
IN SPRIJINUL I.M.C. Deva — unitate model
Despre minerii de la deplină a resurselor de ma MODERNIZĂRII Po ministerul de resort —
Muncel s-au spus şi s-au' terii prime şi de resurse CAPACITĂŢILOR şl-au amplificat eforturile şi
hărnicia
munci,
raportind
in
sci'is în repetate rînduri minerale utile şi de a le DE PRODUCŢIE realizări apreciabile. Do la în
lucruri frumoase. Ei alcă pune la timp la dispoziţia DIN VALEA JIULUI ceputul anului şl pînă la zi,
tuiesc un colectiv robust şi economiei naţionale — ne do aici au luat drumul bene
harnic, slrăduindu-se să-şi spune interlocutorul. în a- Harnicul colectiv al între ficiarilor din judeţ şl din ţa
realizeze lună de lună sar cest sens acţionăm cu stă prinderii de construcţii şi ră însemnate cantităţi de ma
construcţii,
montaje miniere Petroşani, de
intre
de
teriale
cinile de plan, deşi se mai ruinţă, ne preocupăm pe ţinător al „Ordinului muncii" care : 855 mc prefabricate din
confruntă cu o serie de toate căile pentru îndepli clasa a H-a, continuă şirul beton, 250 mc beton celular
greutăţi în activitatea din nirea ritmică a sarcinilor succeselor In activitatea do autoclavizat armat, aproape 70
subteran. Discutăm cu in de plan, atît la producţia amplificare şi modernizare a tone de poliester expandat şi
capacităţilor de producţie din
ginerul Tiberiu Corinda, fizică — la fiecare sorti acest bazin carbonifer. In pri alte produse.
şeful secţiei mină Muncel, ment în parte, cît şi la pro mul semestru al anului, colec
din cadrul E.M. Deva, des ducţia netă şi la indicato tivul I.CJVI.M. şi-a realizat pla C.A.P. TURDAŞ A ÎNCHEIAT
nul de producţie în proporţie
pre realizările obţinute de rii de eficienţă, care o con do 103,3 la sută, obţinind, in SECERIŞUL GRiULUI
la începutul anului de co diţionează direct. Am reţi acelaşi timp, însemnate econo
mii :
10 tone ciment, 8 mc
lectivul pe care-1 conduce nut din cuvîntarea se material lemnos, 12 tone me Datorită organizării irepro
şi despre modul în care se cretarului general al par tal, 2 320 UWh energie elec şabile a muncii, ieri la C.A.P.
preocupă de aplicarea efec tidului, tovarăşul Nicolae trică etc. La aceste meritorii Turdaş s-a incliciat campania
tivă şi eficientă a noului Ceauşescu, la Plenara C.C. fapte do muncă şi-au pus o do recoltare a cerealelor pă-
echipele
semnătură
viguroasă
ioasc. Concomitent au fost în
mecanism economico-finan- al P.C.R. din 5 iulie a.c. de betoniştl conduse de Vasile deplinite exemplar obligaţiile
ciar. că „realizarea producţiei Boboc, Vasile Grigoriţă, Du Ia fondul dc stat şi planul la
de
— Sîntem deplin conşti fizice la nivelul planului mitru Soldea, cele cărora dul culturile duble. S-au eviden
in
gheri,
se
fruntea
enţi de răspunderile mari — deci şi recuperarea ne- află loan Dobre, Aurel Vasi ţiat în mod deosebit combine-
rii : Ion Dobra, Nicolae Cliiri-
pe care le avem în acest le, Fazakas Emeric, de lăcă lă, Vinczc Iosif şi Ion Nicu-
C.S.H., atelierul mecanică II. Maistrul dc schimb loan
an, în întregul cincinal al DUMITRU GHEONEA tuşi montări — Racz Miliai, Dan dă indicaţii tehnico bor werghistului Roman Traian ca lescu, precum şi cooperatorii
Ştefan,
Augustln
loan
Popa,
revoluţiei tehnico-ştiinţifi- do fierari bclonişli — Aristică re execută lucrări de bază pentru construcţia de utilaje si Aurel Lupşor, Petru Lazăr,
ce, privind valorificarea (Continuare în pag. a 2-a) Boian, Iosif Borsodi şi alţii. derurgice. Foto : VIRGIL ONOIU Vasile Cutean şl alţii.
locaţie Problemele ridicate în scrisori şi audiente RAID ÎN UNITĂŢI DIN CONSILIILE
a
INTERCOOPERAT1STE HUNEDOARA Şl DEVA
Totul a început simplu.
Mecanicii de locomotive de să se bucure de mai multă
la remiza C.F. Petroşani
mai în vîrstă îşi doreau
împrospătarea cunoştinţelor Hotărirea Plenarei C.C. nedoarei au multe necazuri gistrat un oarecare pro SIMM GRIULUI 1 ÎNGĂDUIE
profesionale, cei tineri cu al P.C.R. din 22-23 martie, cu privire la modul cum gres — nu se înfăptuieşte
noaşterea şi însuşirea aces prevederile Legii nr. 1/1978 I.G.C.L. se achită de obli în întregime. Ca să nu vor
tora! Minţi iscoditoare, Ion
CrLşan şi Flaviu Pop au privind soluţionarea scri gaţiile ce le incumbă gos bim gratuit, să intrăm pu ■ goluri în fluxul lucrărilor
trecut la fapte. După ore sorilor, sesizărilor, cereri podărirea localităţii, între ţin in amănuntele acestei
le de „călătorie" in lungul lor şi propunerilor oameni
drumului de fier, au con ţinerea fondului locativ, probleme şi să luăm mai
struit o lumino-schemă de lor muncii impun maximă întîi audienţele. L-am în a absenţa din cîmp a cadrelor
lansare a locomotivei elec grijă faţă de această pro trebat pe inginerul şef al
trice. „Această machetă blemă. Cum este ea trata La I. G. C L. I.G.C.L. în ce zile şi la ce
tă într-o unitate cu rapor ore acordă dînsul audien de conducere
turi frecvente cu populaţia, Hunedoara ţe. „Eu nu ţin aşa ceva —
din Hunedoara ? ne-a spus Ladislau Pascu. Secerişul griului a înce de către mecanizatorul Ion
La sediul întreprinderii Numai tovarăşul director put şi se desfăşoară cu in Mărgărin şi de inginerul
miniaturală ne-a cerut timp de gospodărie comunală şi funcţionarea transportului ţine". Lucru neadevărat, tensitate şi în cooperative şef al C.A.P., Nicolae Ra
şi, dacă vreţi, puţină ima locativă din Hunedoara au în comun, salubrizarea etc. de vreme ce registrul des le agricole din raza Consi du. De menţionat că ime
ginaţie, se destăinuic Fla fost, în perioada ce a tre A doua se referă la faptul tinat înregistrării audienţe diat după seceriş paiele
viu Pop, un îndrăgostit do liului intercooperatist Hu
electrotehnică cu care se dgp cut din acest an, un număr că o astfel -de solicitare pre lor arată că şi L. P. a pri nedoara. Ieri, combinării sînt balotate şi transporta
lectează în timpul liber. de 315 cetăţeni, cu cele mai tinde — în concordanţă cu mit cetăţeni în acest an. Tudor Jarcu şi Ion Florea te la ferma zootehnică.
Fără asta, nu cred că am felurite probleme la condu Legea cu privire la soluţio „Am stabilit o zi de audi
fi realizat ceva. Cu Ion au încheiat recoltatul griu Inginera şefă a C.A.P.
Crişan am reuşit o adevă cerea unităţii, iar poşta a narea cererilor, sesizărilor enţe" — a completat inter lui din soiul „Libelula" in Mînerău, Doina Cărmăzan,
rată performanţă care, atît adus 55 de cereri, sesizări şi reclamaţiilor oamenilor locutorul. „Care e aceea?" tarlaua numită „Ţărmure", ne-a asigurat de faptul că
nouă cit şi tovarăşilor noş şi reclamaţii din partea muncii — o strădanie per „Nu ştiu, dar scrie în gra
tri, ne va folosi la orele de la C.A.P. Peştişu Mare, în cursul zilei de azi (26
de sală, la instrucţie, cum oamenilor muncii din mu manentă pentru a oferi fie ficul afişat în hol". în hol iar la balotatul paielor a iulie a.c. — n.n.) se va în
zicem noi ceferiştii". nicipiu. Firesc, o asemenea cărui caz în parte o' re lucrat Vasile Cislaru. De cheia şi la această unitate
Un fapt. O realizare pen solicitare permite cel pu zolvare cît mai operativă TRAIAN BONDOR
tru care doi oameni şi-au pe suprafeţele unde griul recoltatul griului din soiul
dăruit timpul liber, timp în ţin două concluzi. Prima şi mai eficientă. Lucru ca a avut o umiditate mai ri „Libelula". Deoarece umi
caro au investit muncă, ar fi aceea că cetăţenii Hu- re — cu toate că s-a înre- (Continuare în pag. a 3-a) * dicată, recolta a fost de
imaginaţie şi pasiune, care, pozitată în magazie unde ditatea este mai mare, din
materializate, intră în fon cauza gradului ridicat de
dul de aur al întreprinderii, este lopătată zilnic. Para îmburuienare a culturii,
in interesul general al co lel cu desfăşurarea seceri
lectivităţii. E un fapt cu ii şului, unitatea şi-a îndepli s-a organizat activitatea de
largă desfacere în spaţiu, iilfll selectare şi uscare a griu
dar şi în timp. Un gest nit şi planul la culturile
simplu, în care regăsim duble. lui la baza de recepţie, o-
drumul de acţiune umană, peraţiuni la realizarea că
reală, sau posibila vocaţie La cooperativa agricolă rora îşi aduc contribuţia
ce-i dă farmec omului : din Pestişu Mic, ieri s-a
gindul şi fapta dăruite vi hui lucrat la seceriş în tar preşedinta C.A.P., Maria
itorului. Petric, brigadiera Silvia
laua „Luncă". în lan l-am Hă rău şi cooperatoarele
DEM. D. IONAŞCU găsit pe combinerul Măr
găriţi Făgărăşanu, în timp Romanca Hărău şi Iuţi
ce o altă combină, cea con Proca. De asemenea, la se
dusă de Luca Hacicu, era ceriş lucrează efectiv pe
| ÎN ZIARUL DE AZI j defectă la secţia de meca combină şeful secţiei de
nizare. Pentru a înlătura mecanizare, Victor Adam.
j • Informaţii din activita- j cît mai repede defecţiunea, Iată cum la această unita
£ tea organizaţiilor de ! şeful secţiei de mecaniza te se materializează în
j partid re, Viorel Şerban, era ple practică indicaţia dată de
j • Alimentaţia raţionala — i cat de dimineaţă după pie
; garanţie pentru o să- j sele de schimb necesare. N. T1RCOB
i nătate deplină Transportul recoltei la ba
, I.M.C. Deva, secţia premo. Muncitorii loan Io6 Şi Eugen Pallco execulii operaţia de
.. tensionare a armăturii la tuburile premo. za de recepţie a fost făcut (Continuare in pag. a 2-a)
