Page 81 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 81
Prolefarl ţările, unîtl-vă !
ANUL XXX
NR. 6 447
JOI,
27 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
Coordonată esenţială în realizarea producţiei de cărbune li cinstea măreţei noastre
POLICALIFICAREA MINERILOR SĂRBĂTORI NAŢIONALE
In pas ou mecanizarea BILANTUL SONDORILOR SI de 85 ml la galerii şi suitori,
fon Ungureanu, arc un spor
MINERILOR DIN POIANA
în fruntea hărniciei şi con
RUSCÂI ştiinciozităţii în muncă se si
Secretarul general al parti vele în privinţa pregătirii ca tat să-i înarmăm pe mi Dcmannd mai anevoie hi tuează maiştrii mineri Nicolae
dului nostru, tovarăşul Nicolae drelor din minerit am orga neri, pe toţi muncitorii din acest an, datorită stării timpu Nicola, Iustin Olărescu şi Pe
tru Bcrinţan şi maiştrii elec
Ceauşescu, a indicat, cu pri nizat o masă rotundă, ia mi subteran, cu cunoştinţe com lui din lunile do iarnă, colec tromecanici Ion Şerdeanu, Re-
tivul Secţiei de prospecţiuni şi
lejul ’ vizitei efectuate în na Lupeni, la care au parti plete şi profunde despre ac explorări geologice „Poiana mus Furdui şi Constantin
cadrul
Teliuc,
din
toamna anului trecut în Va cipat : ing. Dan Surulescu, tivitatea din abataje, despre Ruscăi" Deva, şi-a redresat Faur.
I.P.E.G.
lea Jiului. să se ia măsuri directorul ,I,M. Lupeni, Dumi funcţionarea şi întreţinerea activitatea pe parcurs, a recu CENTRALA MINEREURILOR
pentru mecanizarea pe scară tru Fainiş, preşedintele co utilajelor moderne, despre perat restanţele acumulate — DEVA Sl-A ÎNDEPLINIT
largă a fu eră rit or miniere, in mitetului sindicatului pe în modalităţile de înlăturare a atit la activitatea de foraj, cît PLANUL PE 7 LUNI
troducerea în abataje o unor treprindere, ec. losif Furnea, eventualelor defecţiuni elec şi la cea do minerit —, in- Colectivele do mineri din ca
scriindu-se la această oră cu
utilaje modeme, de înaltă responsabilul cu problemele tromecanice, despre tehnolo realizări meritorii. Fxccptînd drul imitaţilor aparţinătoare
C.M. Deva din judeţ raportea
productivitate, promovarea u. de învăţămînt pe mină, Alexe giile moderne de lucru. Şi raionul de foraj Valea Jiului ză cu G zile înainte de termen
(ce aparţine tot acestei sec
nor tehnologii de exploatare Furdui, secretarul comitetului credem că în bună măsură ţii) care — confruntîmlu-se cu realizarea planului do produc
noi, organizarea riguroasă a de partid al sectorului IV, am reuşit. unele greutăţi şi neajunsuri — ţie pe 7 luni din acest an. In
primele G luni alo acestui an
producţiei şi îmbunătăţirea ing. loan Gîf-Deac, subing. Dumitru Făiniş : la primul mai are încă restanţe, raionul pe centrală s-a realizat o de
disciplinei muncii, plasarea curs i-am convocat îndeosebi SECTORUL III AL I.M. de foraj Poiana Ruscâi şi ra păşire a prevederilor la pro
ionul minier din cadrul secţiei
corespunzătoare a posturilor pe brigadieri, pe şefii de URICANI — 9 500 TONE au obţinut de la începutul a- ducţia netă cu 48 milioane lei,
în cărbune. O sarcină de cea schimb şi pe minerii şi elec DE CĂRBUNE PESTE PLAN nului însemnate depăşiri de iar productivitatea muncit a
crescut suplimentar cu
3,5 la
mai mare importanţă dotă de Masă - rotundă tromecanicii cei mai buni. Ga pian. Primul colectiv, condus sută faţă de plan.
Po-
tehnicianul
de
Dumitru
secretarul general al parti profesori au funcţionat, de In inlimpinarca marii sărbă pescu, a realizat peste sarcini AU TERMINAT
dului a fost pregătirea temei organizată la asemenea, unele din cadrele tori naţionale a poporului nos le de pian la zi mai mult do SECERIŞUL GRIULUI
nică a cadrelor, formarea noastre tehnice de bază, bi tru — 33 August şi a zilei mi 500 ml foraje. Se evidenţiază Un succes de seamă a fost
nerului — minerii tio la Uri-
m i n erul ui -tebn i oi a n, căpătai I I.M. Lupeni cani desfăşoară o pasionantă în mod deosebit brigada de înregistrat ieri la C.A.P. Ha
sondori de subteran de la De
să-şi însuşească rapid şi ne pregătite profesional, in întrecere socialistă, depăşin- va, condusă de maistrul loan ţeg, unitate unde s-a Încheiat
secerişul griului de pe întrea
profund tehnica nouă, să cu tre care inginerii Titus Cos- du-şi ritmic sarcinile do plan? Miheţ, brigada de la Ghelari ga suprafaţă — 105 hectare. O
Ei exlrăgind zilnic, în medie,
(maistru Nicolae Şomlea), cea
noască şi să poată exploata toche, directorul tehnic al cîtc 300 tone de cărbune pe de la Prislop (maistru Petro contribuţie meritorie la slrln-
minei, Miron Re'oedea, Ingi
raţional şi eficient utilajele Marîus Mărăscu, ambii de la ner şef, Emil Strania, Ion ste sarcinile de plan, colec Rădulescu) şi cea de la lielc- gerea într-un timp scurt ş(
fără pierderi a recoltei şi-au
moderne. sectorul IV, şefii de schimb tivul sectorului IH a ridicat se (maistru Vasile Nechifor), adus-o combinerul Ion Savu,
precum şi sondorii şefi : Ni-
plusul de cărbune, de la în
Punindu-se în practică a- Gheorghe Bejan, Ion Filip şi Prin telex ceputul anului, la 3 500 tone colăe Pană, Alexandru Raţiu, cooperatorii Trandafir ştefoni,
ceste orientări, Io I.M. Lu- Balasz Francisc, minerii Va- de la trimisul nostru de cărbune. Cele mai bune re Gheorghe Filipoaica, ştefan Valoria Leleşan, brigadiera Do-
ra
contabilul
Grozoni şi
şef
peni a. fost iniţiată o acţiu sile Leuca, Ion Păsat, Nico zultate le înregistrează brigăzi Vreja, Petre Napu, Constantin Lucian Alimpescu. Demn do
le conduse de Gheorghe Scor
Napu, loan Paraschiv si loan
ne de policalificare a munci lae Rusu, Tofolvi Francisc, şe DUMITRU GHEONEA pie, Traian Pop, Ion Axcnie, Moţ. menţionat este şl faptul că
torilor din abataje, respectiv fii de echipă lăcătuşi Vasi- Simion Budescu, Ştefan Baciu La riadul său, raionul mi unitatea şi-a onorat exemplar
prevederile la fondul centrali
însuşirea de către mineri şi le Macavei şi Hegedus losif. (Continuare in pag. a 2-a) şi alţii. nier, condus do inginerul Tri- zat al statului.
a meseriei de electromeca Să le dom cuvîntul :
nici, iar de către electrome Dan Surulescu : în condi
canici a meseriei de miner. ţiile creşterii continue a ne EXCURSII DE AGREMENT
Primul curs de policalifica voilor de cărbune pentru e-
re, început î urmă cu 6 conomia naţională, a promo Din iniţiativa comitetului
n U.T.C. de la I.M.M.R. Si-
luni, s-a încheiat zilele tre vării masive a progresului meria, — secretar Ion Mun-
cute. 89 de mineri, lăcătuşi, tehnic în toate domeniile de leanu — s-au organizat şl
mecanici, electricieni ou do- activitate, şi în minerit cadre se organizează periodic
excursii de agrement cu ti
bîndit o a doua meserie, in- le trebuie să fie cu un pas nerii evidenţiaţi în produc
trînd in posesia diplomelor înaintea dotării tehnice. Ho- ţie şi în activitatea obşteas
şi înscriindu-şi numele, sub tă'riţi să concretizăm acest că. Ultima excursie din a-
ccastă lună s-a desfăşurat
fotografii mari, pe primul pa imperativ, să transpunem în pe ruta : Simeria — Haţeg
nou al absolvenţilor cursului viaţă indicaţiile pe care le-a — Caransebeş — Băile Hcr-
de policalificare de la I.M. dat tovarăşul Nicolae culane — Drobeta Tr. Se-
verin — Tg. Jiu — Petro
Lu.peni. Despre modul cum a Ceauşescu minerilor din Lu şani — Simeria. Asemenea
fost organizat şi cum s-a des peni, oi am organizat, între excursii au mai fost orga
n
făşurat cursul, despre utilita altele, şi acest curs de poli nizate la Poiana Mărului,
Stîna do Vale, Poiana Bra
tea lui şi despre perspecti- calificare, prin care am cău- şov, Cabana Pietrele şi Va
lea de Peşti. Alţi tineri,
intre care Ghiţă Iordache,
m UNITĂŢILE CONSILIULUI Adara Spinean, Crăciun
Farcaş, Claudia Slinca, Ro-
dica Spinean au fost tri
iNTERCOOFERATIST SIMERIA mişi in concediu la munte
şi la mare.
Ritm mai susţinu! secerişului, Un prim curs de policalificare a minerilor de la I.M. Lupeni s-a incheiat. Iată o RECITAL DE POEZIE
9 <9 7 parte dintre absolvenţi intr-un fragment do lecţio teoretică, înainte de intrarea în şut. La Casa de cultură din
„Lecţia va continua practic după preluarea schimbului 11 — pare să le spună inginerul Ion Gcoagiu-Băi a avut loc un
transportului şi depozitării Gîf-Deac (al doilea din stingă) — imul dintre profesorii care au predat la sală şi ca
re predă şl în abatajele sectorului, la cele trei complexe mecanizate. Foto : A. LICIU
recoltei! Geto-daeii si cultura lor materială
în regiunea carpato-du- tural şi lingvistic nord-tra- re istoricul grec Herodot îi
îmbunătâţirea timpului a unde lucrau combinerii Au năreană şi balcanică, pe la cic, pe care se va dezvolta caracteriza „cei mai vi
permis accelerarea ritmului rel Oprea şi loan Barbu, mijlocul mileniului al II- apoi marea unitate etno- teji si mai drepţi dintre recital de poezie patriotică
de muncă în toate unităţile i-am întîlnit pe tovarăşii Tro lea î.e.n. se constituiseră culturală, tot de esenţă tra traci" —i s-au opus cu ar şi revoluţionară cu partici
parea unor membri ai ce
agricole socialiste la seceri ian Cristoi, secretarul comite neamurile tracice care fă cică, a primei epoci a fie mele. Pentru aceeaşi peri naclurilor „Ritmuri" din
şul, transportul şi depozita tului comunal de partid, pri ceau parte din marea fami rului. Prin secolele VII-VI oadă se mai întîlnesc suc Deva şi „Liviu Rebreanu"
din Orăştic. Au citit din
rea recoltei, la balotarea şi marul comunei, şl pe Gheor lie de populaţii indo-euro- - î.e.n. se cristalizează o ma cinte ştiri la Hecateu, So- creaţiile lor poeţii Gheor
eliberarea de paie a terenu ghe Danciu, secretarul orga pene. In cursul acelui mi re uniune tracică, născută focle şi Tucidide. Ele arată ghe Constantin-Naidin, Du
lui, la executarea arăturilor nizaţiei de partid de la C.A.P. leniu, tracii au creat o cul că geţii antiseseră o treap mitru Ilurubă, Maria Dia-
şi însămînţarea celei de-a Băcia, şeful secţiei de meca tură materială şi spirituală tă -de dezvoltare social-e- conu, loan Vasiu şi Romu-
lus
Bunea.
Manifestarea
doua culturi. în raidul în nizare. Am adus aici — ne de un înalt nivel, care re Dacia 2050 conomică şi politică mai a- s-a bucurat de un deose
treprins prin unităţile con spuneau tovarăşii amintiţi — prezintă o contribuţie va vansată decît restul lumii bit succes.
siliului intercooperatist Si şi combina repartizată C.A.P. loroasă la îmbogăţirea te tracice din acea vreme. în
meria am urmărit cum este Petreni, unde griul nu este zaurului de cultură al Eu pe acelaşi fond etnic din jurul anului 500 î.e.n. geţii ÎŞI REÎNNOIESC
organizată şi se desfăşoară încă suficient de copt. Toţi ropei epocii bronzului. Va epoca bronzului. Această trebuie să fi fost organi CONTRACTELE
munco, cum se acţionează mecanizatorii şi cooperatorii tra acestei culturi se afla unitate acoperea toată zo zaţi din punct do vedere CU STATUL
pentru folosirea cu randa acţionează cu multă conştiin în Carpaţi şi la Dunăre un na geografică din nordul militar Şi, politic în cadrul
ciozitate şi responsabilitate de se găsea, de fapt, aria Carpaţilor pînă la Balcani unei reuniuni de triburi Primarul comunei Pcstişu
ment maxim a maşinilor şi Mic, tovarăşul Fanu Matei,
utilajelor, a mijloacelor de pentru ca recolta să ajungă geografică a etnogenezei şi de la Marea Neagră pînă sau al unei confederaţii. ne informa : Avem mulţi
într-un timp cît mai scurt în tracilor.. la Dunărea de mijloc.
transport şi a forţei de Izvoarele antice menţio săteni care au incheiat con
muncă. hambare. La seceriş se lu Pe teritoriul patriei noas în cadrul acestei mari nează cu toată claritatea tracte pentru a preda lapte
crează zi-lumină, depăşin- tre, în perioada de la 2 000 vetre se vor ridica geto- că geţii şi dacii vorbeau a- la fondul de stal. Dintre
luliu
Susan,
aceştia,
din
du-se viteza zilnică de recol ceeaşi limbă şi constituiau
CU ÎNALTĂ RĂSPUNDERE la 1 200 î.e.n. au înflorit dacii, care încă de la sfir- Alniaşu Mic, a predat in
tare pe fiecare combină. Ca mai multe culturi, pe care situl secolului al Vl-lea acelaşi popor, scriitorii plus 300 de litri raţă de
CETĂŢENEASCĂ urmare, atît la Băcia cît şi arheologii le-au denumit în î.e.n. vor intra în lumina greci preferind denumirea contractul iniţial, Gheorghe
Şl PATRIOTICĂ la Tîmpa s-a strâns recolta mod convenţional după lo istoriei scrise. Atunci, cînd de geţi, iar cei latini pe a- Lorinţ, din Jos ani, şi-a ter
minal contractul şi predă
de pe mai bine de 50 Ia su calitatea unde au fost des Darius I, regele perşilor, a ceea de daci. Relatările an în continuare, Ştefan A-
Aceasta este aprecierea tă din suprafaţa cultivată cu coperite cele mai repre întreprins cunoscuta expe tice îi pomenesc mai frec dam şi Şerban David, din
aproape
Nandrului,
Valea
dată de organele locale de grîu. Paralel cu recoltarea zentative materiale arheo diţie împotriva sciţilor, în vent pe geto-daci începînd că şi-au onorat contractele
partid şi de stat muncii me se face şi transportul recol logice. Astfel se cunosc cul anul 514 î.e.n. trecînd în cu a doua jumătate a se- do 3 000 litri lapte, iar A-
din
acelaşi
clam
Şerban,
canizatorilor şi cooperatorilor tei la baza de recepţie. Pînă turile Pecica, Otomani, Europa şi înaintînd spre sat, a predat deja peste
din Băcia, angajaţi acum în Wietenberg, Tei, Monteo- gurile Dunării, toate nea Prof. IOAN ANDRITOiU, 1 400 litri do lapte. (VASI
marea bătălie pentru strân N. BADIU ru, Verbicioara, Gîrla Ma murile tracice de la sud Muzeul judeţean Deva LE GRIGORAŞ, ziarist co
gerea la timp şi fără pier re etc.; toate la un loc de Balcani s-au supus fără laborator) .
deri a recoltei. în lanurile (Continuare in pag. a 2-a) constituie blocul etnic, cul- luptă. Singuri geţii, pe ca- (Continuare in pag. a 3-a)
