Page 82 - Drumul_socialismului_1978_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Mandatul de deputat —
exercitat cu înaltă responsabilitate
Primul semes-tru al anu­ alocate, ştim doar că ,1a ni­ Bucureşti. La mozaic avem volumului de prelucrare a 16.00 Telex
lui a fost încheiat de co­
Cînd eşti hernie şi pui suflet lectivul de la întreprinde­ velul centralei noastre sînt 0 depăşire de 2 400 tone şi materiei prime, formaţiile lf,05 Albuj
vom mai livra în plus alte
io ...
prevăzute pentru anul 1930
noastre lucrează în acord
rea „Marmura" Simeria cu dezvoltarea a trei cariere 2200 tone; în acelaşi timp global, stabili ndu-li-se pe Birsei
Braşe
in tot ceea ce faci, roadele rezultate de ansamblu bu­ — la Cărpiniş, Moneasa şi am livrat deja la export fiecare zi cantităţile şi sor­ 14.30 Muidw
ne, planul producţiei fizice Bucura. 1 540 tone de blocuri de timentele de produse finite romă:
fiind depăşit cu peste 37 000 In ce ne priveşte, depu­ marmură, deformate — ca­ pe care trebuie să le reali­ 16,5$ Pcmir
muncii sînt bune mp dale mozaicate şi pla­ nem eforturi în continuare re nu erau cuprinse în zeze fiecare". n-cavc
caje finite din marmură, pentru sporirea cantităţii plan — alte 1 400 tone ur- Nicolae Pctric — mais­ 37.10 coma Const
îndeosebi prin creşterea de placaj finit de marmu­ mînd aceeaşi destinaţie în tru : „în luna dulie am re­ 17.30 Repoi
Îndeplinirea eu înaltă aici, cu sprijinul statului .şi tot mai accentuată a pro­ ră, prin croirea judicioasă această a doua parte a a- uşit să realizăm ritmic, în 1‘heul
responsabilitate civică de contribuţia în muncă a ce­ ductivităţii muncii. La u- şi debitarea unui volum nului. în urma măsurilor fiecare zi, cantităţile şi ani -
către fiecare deputat a tăţenilor, a început con­ nul din indicatorii princi­ rit mai mare de placaj luate de conducerea între­ sortimentele de placaje din 17.50 diţia Cintsu
mandatului încredinţat de strucţia unei noi grădiniţe. pali însă — producţia des­ brut. prinderii e-au creat condi- marmură nominalizate pe ltUui
tinată exportului — colec­
obşte este o cerinţă funda­ Nici locuitorii din satul tivul a rămas dator în a- colectivele conduse de ÎS, 10 Bezna
mentală menită să condu­ Sibişel (deputat Nicolae ceăstă perioadă, realizînd maiştri. Dar trebuie să vă 1*,« Sfatul
spun că depunem mare e-
za de
că ia ridicarea pe o treaptă Marinescu) nu se lasă mai doar 85,3 la sută din pre­ Realizarea planului la export cere 19.00 Puhlh
superioară a calităţii între­ prejos. Ei .şi deputatul lor vederile de plan. împreună fort, manoperă în plus, pre- 1S,0S Film
lucrînd mult mai multe
gii activităţi a deputaţilor, au iniţiat o acţiune -comu­ cu factori de răspundere blocuri decît ar trebui nor­ pil : 1
consiliului popular, pusă în nă pentru construcţia unui din cadrul întreprinderii conjugarea eforturilor pe întreaga mal, pentru a scoate pla­ — CO|
7. ă-11
.slujba înfăptuirii neabătu­ cămin, cultural, folosind la am încercat să desprindem cajele de marmură la di­ ÎS,..» T
te a hotărîrilor partidului realizarea edificiului mate­ cauzele esenţiale ale rămâ­ mensiunile mai mari care • Int)
şi a legilor ţării. riale provenite din demo­ nerilor în urmă şi posibili, filieră a sînt specificate în comenzi". In cin
tori ;
înscrisă pe aceste coor­ larea unor construcţii vechi. tăţile de redresare a situ­ Din investigaţiile făcute 15.50 Ora t
aţiei.
donate, activitatea deputa­ In satul Poieni, din iniţia­ la „Marmura" Simeria re­ • Tiu
Boris Răileanu, ingine­
ţilor din comuna Beriu, tiva deputatului MihaiPas- rul şef al întreprinderii: Ioan Băţălan — şeful bi­ ţii ca, începînd cu iulie, să zultă eforturile colectivului tehnic
• Olii
îndrumată şi controlată de cu, s-a trecut. nu demult „In ultimii ani întreprinde­ roului desfacere — export: realizăm planul la export pentru a face faţă cerinţe­ matiei
către consiliul comunal al la construcţia unui punct rea noastră şi-a dezvoltat „în primul semestru avem şi faţă de nivelul lunii iu­ lor mari la export. Centra­ 39.50 Căsuţi
Frontului Unităţii Socialis­ turistic, obiectiv care se capacitatea de prelucrare a restanţe la blocuri şi plăci nie să livrăm lunar supli­ la materialelor de con­ 21.10 Seară
pul ii
te şi consiliul popular, are realizează cu sprijinul coo­ marmurei de cca. două ori, de marmură datorită fap­ mentar produse în valoare strucţii Bucureşti — de ca­ che 4
ca trăsătură de bază conlu­ perativei- comunale de con­ dar nu în aceeaşi măsură tului că la sorturile cerute de 70-80 mii lei valută. re aparţine întreprinderea mieră
— cunoaşte bine această
crarea permanentă, nemij­ sum. Au fost procurate s-au dezvoltat şi resursele la export cariera Ruşchiţa Dealtfel, la sfîrşitul lunii situaţie. Dovada că la 30 ţie a
ponez'
locită cu masele largi de majoritatea materialelor de de materie primă, între a- nu ne poate oferi materia­ trecute centrala noastră junie a.c. a corectat sarci­ 23,25 Teiciu
cetăţeni. Consultarea per­ construcţie, s-a săpat fun­ ceste două compartimente lul specificat în contractele ne-a corectat cifrele iniţi­ nile de plan stabilite iniţi­
manentă a locuitorilor, a- existînd o necorelare evi­ cu partenerii externi. Spre ale de plan la export, a-
daţia şi acum se lucrează al pe baza unor conside­
tragerea şi participarea lor ia turnarea acesteia. Depu­ dentă. Practic, insuficienţa exemplu, cca. 80 la sută propiindu-le de posibilită­ rente mai puţin realiste.
la înfăptuirea sarcinilor e- materiei prime, ne provoa­ din comenzile existente la ţile reale de realizare". Cu o asemenea practică
conomice şi edilitare, la tatul Iiie Petru, din cir­ că cele mai mari greutăţi, plăci de marmură vizează Ing. Bence Iano.ş — şeful „Marmura" Simeria se con­
cumscripţia electorală nr. 1 amplificate de faptul că prelucrarea blocurilor albe secţiei prelucrare: „Deşi
conducerea treburilor ob­ noi livrăm blocuri şi pentru de Ruşchiţa care, actual­ va mai dura pînă ce la fruntă de mai mulţi ani. PROGRA
şteşti — expresie a cadru­ Beriu, care cunoaşte mese­ mente, nu poate asigura Oare nu ar fi mai eficient dioprograa
Iladiojurna
lui larg democratic de ria de zidar, a construit alte unităţi prelucrătoare dimensiunile solicitate. Res­ cariera Ruşchiţa se va a- dacă conducerea centralei presei ; 8,1
din ţară, unităţi care, ini­
junge la un zăcământ mai
participare a maselor la prin muncă proprie cu ce­ ţial, erau prevăzute să va­ tanţa la dale mozaicate a corespunzător totuşi în şi-ar concentra eforturile diiior ; J
actul conducerii, la adop­ tăţenii din circumscripţia lorifice marmura provenită fost determinată de neasi- trimestrul III vom realiza în direcţia punerii de a- ştiri ; 9,05
«uităturilor
tarea hotărîrilor şi decizii­ sa un pod de beton armat din zonele Dobrogei şi ale gurarea din timp util a planul la export şi chiar îl cord a resurselor de mate­ de ştiri ;
lor — este o practică cu­ peste valea care taie uli­ Vaşcăului. Aş sublinia că contactelor respective de vom depăşi. Dînd priorita­ rie primă cu noile capaci­ 30,15 Atlas
rentă a stilului nostru de ţa mare. Activitatea de gos­ investiţii pentru dezvolta­ către întreprinderea de co­ te produselor cu această tăţi de prelucrare create ? Buletin de
vanpremiei
muncă. podărire şi înfrumuseţare rea de noi cariere nu avem merţ exterior „Vitrocim“ ■destinaţie, pentru creşterea SABIN IONESCU 11.35 Disco
Activitatea fiecărui om desfăşurată de cetăţenii şi Buletin de
comoara f<
se oîntăreşte şi se aprecia­ deputaţii comunei Beriu se 12.35 Reper
ză nu atît după ceea ce concretizează în realizarea 13.00 De li
Tchnic-elul
spune, ci mai ales după ce­ unor lucrări edilitar-gospo- POLICALIFICAREA MURILOR nai ; 16,2
ea ce face, după fapte. La dăreşti în valoare de un conomicc ;
solistice ; )
noi in comună se spune că milion de lei. ştiri ; 17,05
mecanizarea
dacă eşti harnic şi pui su­ întărind continuu răs­ in pas cu 18.00 Orele
flet în tot ceea ce faci, punderea deputaţilor faţă flcxele tim
ilenţe sonoi
roadele muncii nu xiot fi de sarcini, ajutîndu-i şi tr-o oră ;
indrumîndu-i permanent, stop muzlc
deeît bune. Şi putem spune controlîndu-i în muncă (la (Urmare din pag. 1) Vasile Leuca : a fost o
că avem în comună oameni treabă foarte bună. Am în­ TIMIŞOA
noi s-a încetăţenit practica Gîf-Dc-ac, Victor Bol asi n şi văţat noţiuni de mecanică, litatea radi
harnici care, animaţi de ca în sesiuni mai mulţi de­ alţii. Primul curs a dat re­ româneşti ;
dorinţa de a contribui la de hidraulică, cunoştinţe ge­ pe columna
putaţi să raporteze despre zultate bune. Vom continua
ridi-carea gradului edilitar- modul cum îşi onorează acţiunea, îi vom perfecţiona nerale pe care nu le pose­ dalion mu2
populară a
gospodăresc al fiecărui sat mandatul şi î.şi îndepli­ cadrul de desfăşurare. dam şi care ne ajută in stat din A:
şi al comunei în ansamblu, nesc, împreună cu cetăţenii, losif Furnea : cursul a du­ muncă, în viaţă. donate t
19,30—20,00
pun mult suflet şi pasiune sarcinile economice şi cele rat 6 luni, cite două întîlniri Ion Păsat : ar trebui ca in vizita la
în ceea ce întreprind, mun­ de ordin edilitar-gospodă- de 3 ore pe săptămână, du­ toţi minerii şi electromecani­
cesc cu abnegaţie pentru rese ctc.), mijitînd pentru pă orele de şut şi s-a desfă­ cii să treacă prin asemenea
ridicarea noilor edificii so- atragerea şi participarea şurat după o programă ana­ forme de pregătire profesio­ i € M
cial-culturale. între aceştia tot mai activă a cetăţeni­ litică minuţios întocmită, lec­ nală. Toţi ar avea numai de
se numără cetăţenii din sa­ lor la .conducerea treburi­ ţiile fiind pregătite şi preda­ cîştigat. DEVA : r
tul Căstău, în frunte cu de­ lor de'stat şi obşteşti, vom te la nivelul de înţelegere' al Nicolae Rusu : ni s-a pre­ riile I-II (
neterminată
putatul lor Iiie Turdăşan, asigura îndeplinirea cu cursanţilor şi conform condi­ dat pe înţelesul nostru, acum mecanică <
animatorul întregii activi­ succes a sarcinilor planului ţiilor concrete de lucru de putem înlătura şi noi unele DOARA :
de dezvoltare economico- la mina noastră. Credem că defecţiuni la utilaje. Parcă pe fericirea
tăţi de construcţie a că­ socială a comunei noastre a fost o reuşită, bineînţeles lek şi Boie
minului cultural. La acest ne ştim şi organiza mai bine. (Arta) ; Juc
pe 1978. - pasibilă de perfecţionări. zî.',—r.:;?ort£u:
obiectiv, la care sala de La piesele tic schimb pentru strunguri, muncitorii Ioan Furdui Alexe : întrucît sec­ Tofolvi Francisc : nu se rul) ; PETE
spectacole a fost dată în ALEXANDRU MUREŞAN, Pricăjan — şef tic schimb şi Nicolae Damian (de la atelie­ torul IV este cel mai meca­ mai poate ca unii să fie nu­ raan Jtm (i
folosinţă, se fac acum lu­ secretarul Biroului executiv rul forja al I.M. Orăştie) folosesc metoda forjării in locul nizat de la mina Lupeni, cu mai mineri iar alţii numai e- Viaicu (7 N
da neagră (
să
lectromecanici.
Trebuie
celei de aşcliiere. In acest tei se reduc sensibil pierderile
crări de finisaj şi zugrăveli al Consiliului popular de metaJ, precum si timpii de realizare a pieselor respective. 3 complexe de mare randa­ ştim toţi ambele meserii, PENI : Juc
la celelalte încăperi. Tot comunal Beriu Foto : VIÎtGIL ONOIU VULCAN :
ment în funcţiune şi cu altul căci mecanizarea pătrunde reşte din |
în pregătire de a fi montat, tot mai mult in abataje. resc) ; LOî
şi întrucît cursul a vizat în­ din Uzice,
Vasile Macavei : pregăti­ nerul) ; p
deosebi pregătirea celor ca­
tem bric (Mi
mm MAI SUSŢINUT SECERIŞULUI „Cunoscînd şc re exploatează utilaje mo­ rea teoretică trebuie s-o NINOASA :
completăm curajos cu cea
(Muncitores
aplic înd normele derne, cei mai mulţi cursanţi practică din abataje, şi mai Guerrilla
BRAD : îm
au fost de la sectorul nos­
{Urmare din pag. 1} rea terenului de paie, iar ş: conştiincioşi, ca dealtfel şi tru. Şi au avut ce învăţa, ales s-o însoţim de ordine (Steaua Roş
tractoarele ară din zori şi cei care lucrează la balotat, de proieefia muncii s-au străduit să înveţe cît au şi disciplină desăvârşită ia ZA : Surişi
rul) ; ORAŞ
la 26 iulie a.c. au fost pre­ pînă seara tîrziu. Aici, ca şi transport de recoltă şi paie, putut mai mult. Se cunoaşte fiecare loc de muncă. fără vină (
date la fondul de stat 108 în celelalte cooperative agri­ la arat şi semănat. întreaga prevenim deja în producţie. Hegedus Francisc : Acum caturi sub
(Flacăra) ;
tone de grîu, din care 64 cole, livrarea griului la fon­ activitate se desfăşoară in nu înseamnă că sîntem aşi şi învingătorul
dul de stat se face direct flux. Toţi combinării sint an­ accidentele" Ion Gîf-Deac : toţi cursan­ că nu trebuie să mai învă­ sa de cult
tone de către C.A.P. Băcia gajaţi în întrecere pentru de­ ţii au manifestat interes în Odiscu şi s 1
şi 44 tone de către C.A.P. din lan, fiind asigurate ■ în păşirea vitezei zilnice de re­ pregătire, cei mai tineri vă­ ţăm şi singuri, acasă, pen­ BRAZI : Di
Tîmpa. Se acţionează intens acest scop mijloacele de La I.V. Călan se depun c- dind o mai mare receptivita­ tru că progresul nu stă pe lui de altăc
transport necesare. Am pre­ coltare. Şi atît la Rapolt, Si­ Cintecul le):
şi la executarea arăturilor. meria, cît şi la Sintandrei se forturi stăruitoare pe linia te a cunoştinţelor teoretice, ioc. cultură) ; Ş
cunoaşterii ,şi respectării nor­
La Băcia, spre exemplu, me­ dat la bază — spunea ingi­ obţin, în lanurile care nu sînt melor de prote<:(ia şi securita­ pe care le aplică temeinic în Aşadar, policalificarea este lămîilor ne
canizatorii Ion Nicorici, Lo- nerul şef al C.A.P. Bobilna —- tea muncii de către toţi lucră­ foarte necesară şi foarte uti­ SIMERIA :
85 tone de grîu din cele 94 îmburuienate, viteze de lucru torii, in vederea prevenirii ac­ producţie, în abataje. în con. nu face (41
rinez losif şi Ion Crişan ară tone obligaţii contractuale superioare celor planificate. cidentelor. Acestui scop i-a tinuare va trebui să accen­ lă. Ea va da rezultatele Sărbătoarea
de zor nu numai în schimburi faţă de stat. Aceasta permite să se exe­ servit şi concursul organizat in tuăm asupra noţiunilor de scontate numai dacă i se va mina) ; GB
ade'
bărbat
prelungite ci şi la lumina cute într-un timp mai scurt întreprindere, sub genericul mecanică practică. acorda şi în continuare toată rese).
„Cunoscind şi aplicind nonnclo
farurilor. celelalte lucrări : balotat, de protecţia muncii prevenim Marius Mărăscu : ii văd, îi atenţia, dacă va fi însoţită,
EPORTURI SPORITE accidentele". Faza de masă A» simt in abataj pe cei care aşa cum recunoşteau inter­
transport paie, arat şi semă­ cuprins 3 3C0 de lucrători, prac^
PENTRU DEPĂŞIREA nat. La Rapolt s-a strîns re­ tic întregul personal muncitor au absolvit cursul de polica­ locutorii, de ordine şi disci­ V R E
DIN LAN, DIRECT LA «lin secţii, ateliere, sectoare.
VITEZEI ZILNicE colta de pe 55 ha şi s-au li­ lificare că sînt mai activi, plină, de buna organizare,
BAZELE DE RECEPŢIE Pentru faza finală s-au califi­
DE RECOLTARE vrat la baza de recepţie pen­ cat 9 echipaje, reprezentând mai ingenioşi, că pun mai de autoexigenţă şi înaltă răs­ Timpul
tru fondul de stat 81 de to­ secţiile : furnale, turnătoria I, mult suflet în muncă. pundere patriotică. 27 iulie 1971
moaşă şi <
O activitate intensă ia ne de grîu, la Simeria, s-a turnătoria II, cocscrie, energe­ cerul senin
in lanurile de grîu ale strîns recolta de pe 50 ha tică, mcoanică, transporturi, minoaţa şi
C.A.P. Bobilna şi Foit lucrau strînsul recoltei am întîlnit şi C.T.C.-laborator, administrativ- ziua. VintuJ
cu mult spor Victor Bolea şi pe ogoarele C.A.P. Rapolt, şi s-au livrat 50 de tone iar desfacerc-apro vizionare. După Temperaturi
o întrecere teoretică şi jiţacti*
Simeria şi Sintandrei. Noi, la Sintandrei s-a secerat noaptea înt:
Evi Petru, doi vestiţi' com- griul de pe 85 ha şi s-au pre­ că deosebit dş alspufatâ, lo­ în întrecere cu timpul şi tonele de, iar ziut
bineri. Sînt zile în care ei cei din Rapolt — spuneau dat la bază aproape 200 to, cui. I â revenit echipajului de grade.
depăşesc chiar cu cite 3 hec­ Cornel Tărăpoancă, inginerul Secţiei energetice, compus din Personalul muncitor de la ixo tuburi din fontă. Afiîn- Pentru 23
Podrasky Francisc, Uivary Eu­
şef al cooperativei, şi Flo- ne de _grîq dtn cele 470 to­ secţia turnătorie din C.S. Hu­ du-se mereu in fruntea celor Vreme frun
tare norma de recoltare pe gen şi Vasiic Oancea. Primelor nedoara depune eforturi stă­ mai buni în muncă, comu­ roasă eu c<
combină. La C.A.P. Foit s-a rian Silvăşan, vicepreşedinte ne obligaţii contractuale fa­ 3 echipaje clasate ii s-au atri­ ruitoare pentru a înscrie pe nişti ca Alexandru Cazan, lo­ ziua.
al biroului executiv al consi­ ţă de stat. In toate unităţile buit frumoase premii în obiec­
secerat griul de pe mai mult liului popular comunal — lu­ se munceşte intens şi cu răs­ te. In faţa participanţilor la graficul întrecerii socialiste sif Aruncuteanu, Anton Da- La munte
radlci, Dumitru Oprea, Cornel
de jumătate din suprafaţa crăm cu‘ trei combine, con­ pundere pentru finalizarea concurs au fost prezentate fil­ fapte şl realizări tot mai În­ Păcuraru, losif Borza, mulţi moaşă cu c
noros ziua.
semnate. Astfel, de la începu­
mele documentare de protecţia
cultivată, iar !a Bobilna 40 duse de Nicolae Gligor, losif într-un timp cît mai scurt şi muncii „Electrocutarea", „Jo­ tul anului aici s-au realizat alţii au realizat şi însemnate bilă produc
ha. Concomitent cu recoltatul Buda şi Ionică Adam, oa­ în bune condiţii a secerişului cul ru viaţa", „Noul angajat". suplimentar 56,8 tone piese economii : ic 000 klVh energie de ploaie şl
se face balotatui şi elibera­ meni cu experienţă, harnici la cultura griului. (GHEOR.GHE ALEXOI, ziarist turnate din oţel, 59,5 tone pie- electrică, 7G 000 metri cubi ga- electrice.
nntiiriilp.
colaborator).
ko ZimrnfA rTm FnntX ici fi ui-