Page 83 - Drumul_socialismului_1978_07

1. 6 447 © JOI, 27 IULIE 1978
Pag. 3

Lunga „vacanţă —i
r JURSE Fragilitatea construcţiei pe nisip CE-I CU APA DE 3ĂCIIA?
pmaiasgaaţ; Ne-am bucurat muk
culturală de la Pui... cînd am constatat existen­
ţa in comerţ a apei mine­
ir : „Tftri- Oricine ar citi scrisoarea Cine ascultă spusele lui s-ar fi amestecat în sens rale de Baci ia, apă cu ca­
<wr“. Tara trimisă redacţiei de Nico- N. V. înclină să-i dea per­ pozitiv, adică să ajute la
rsiitnca Titlul acesta nu este cum sate au plecat în concediu, lae Văduva din Hunedoara fectă dreptate. Şi, dacă îmbunătăţirea situaţiei -ti­ lităţi superioare, lată în­
S-ar crede o figură de stil, nu au lăsat înlocuitori şi (str. Rîndunieii, nr. 2, bloc procedează astfel, greşeşte, nerei familii. Dar ameste­ să că în ultimul timp se
ilară ci o realitate care se întâl­ deci nici programele că­ 27, scara C, etaj III, ap. 54) căci lucrurile nu s-au pe­ cul lor a încîlcit şi mai ridică semne de întrebare
neşte de mai mulţi ani în minelor afiliate nu 6-au nu poate să nu se înduio­ trecut cum le-a scris şi re­ mult iţele. în loc să-l sfă­ tocmai în legătură cu ca­
pta durii- comuna Pui. Cum însă is­ trimis la „centru". După litatea ei. La redacţie a
frcr, vil jtc- toria acestei situaţii a mai cum se vede, totul este şeze. Pe mai multe pagini latat el. Iată ce ne-a spus tuiască pe N.,V. să-şi venit cu două sticle pline,
schimbe comportarea, ta­
Ileana Andrei:
N. V. scrie că — cităm —
iss-ixlic« ; fost consemnată în coloa­ cam la voia întâmplării. trăieşte un foarte tragic — N-am mai putut trăi tăl Ilenei a băut împreună capsate, tovarăşul Dumi­
Ciob : nele ziarului nostru, ne Singurul fapt notabil a caz familial. Iată, pe scurt, cu el fiindcă bea şi mă ba­ cu el, iar mama a îndem­ tru Boşneag din Simeria.
itpă 25 âr, vom referi doar la actualul fost participarea dubaşilor ce ne scrie lăcătuşul de la te. A mai fost căsătorit nat-o pe fiică să se înde­ Apa avea gust de zeamă
teatar ; din Ohaba Ponor la „Gala în care s-a fiert porumb
nânlol. E- sezon estival. Astfel, în ce­ C.S.H.: în anul 1974 a cu­ înainte de a-1 cunoaşte eu şi părteze de preocupările fa­
B Fcstlva- le douăzeci de zile ale lu­ antenelor" de la Timişoara. noscut-o pe Ileana Andrei nu mi-a spus nimic. L-am miliei. Ba mai mult, i-au crud. Sticlele nu au eti­
i; nii iulie a.c. s-au desfăşu­ Pe de altă parte, s-a în­ tot din Hunedoara şi, cum rugat de atitea ori să di­ găsit fetei lor un alt băr­ chete dar, probabil, fuse­
jxe&scă ; rat aici o trecere în revis­ cetăţenit şi un stil pom­ s-au plăcut, au hotărît să vorţeze de fosta soţie şi să bat, un oarecare Aurel Mu- se îmbuteliată în jurul
uJul: cn- tă a brigăzilor artistice din pos de a relata aspectele trăiască împreună. Fata a- ne căsătorim legal. N-a re.şan, prieten de băutură daiei de 17 iulie. Ce s-a
ĂsiexaJe ; cadrul C.A.P. (la care au culturale. Astfel, un mic vea pe atunci 17 ani iar cu tatăl Ilenei A., căci întîmplat atunci cu apa
participat două din cele program dat de două bri­ N. V. — 25 de ani. Din a- nici acesta nu duce paha­ de la Băciia ?
icnim co- patru brigăzi existente), şi găzi artistice devine „tre­
Marlnarul cest fel de convieţuire au rul la ureche. Se spune că „MARELE PARC DE
» pipone- o horă ţărănească. Pină la cere în revistă" ; simpla rezultat doi băieţi. Ioan- Pornind de la un fapt Aurel Mureşan (cu care ANIMALE"
plaoâul l i sfîrşitul lunii se mai pre­ reluare a filmelor devine Marius de aproape 2 ani şi n-am putut sta de vorbă
„activităţi cu filmul" ; o de viaţă relatat Circ nu e, dar animale
conizează organizarea u- Cătălin, de cîteva luni, la fiindcă a întins-o iepureşte
KO-clallstâ horă ţărănească apare ca ere. Firma : „Marele parc
tril tăubo- nui... bal în satul Galaţi. ora actuală. „Pînă în luna într-o scrisoare cînd l-am solicitat) a mal de animale“ atrage publi
Dar din programul afişat „seară cultural-distractivă mai a acestui an — scrie fast şi el căsătorit şi că cui. Instalat în plin cen­
ui. la loc vizibil în faţa cămi­ pentru tineret" ; cîţiva ci­ N. V. — în familia noastră plăteşte pensie alimentară. tru, in fosta piaţă de aii
vi creaţia nului cultural reiese că titori care trec pragul bi­ a existat o convieţuire De aici se poate deduce ce
azbatcrc. bliotecii se raportează drept
de mate- zilnic au loc fel de fel de foarte bună. în urma unor vrut şi m-a tot purtat cu fel de caracter are şi este
activităţi, numai că e atît participanţi la „activităţi discuţii ce le-am avut cu vorba. Bani în casă nu-mi îndoielnic ca ideea părinţi­
lă TV. ; de pueril şi mai ales fictiv, de miemgrup" ş.a. („Moda" părinţii ei (ai Ilenei — mai dădea decît cu ţirîita... lor Ilenei Andrei de a o
ru : „Ta- îneît se vede de la o poş­ s-a extins în comună: în n.n.) în familie au început Abia după ce asculţi am­ recăsători cu el să fie o so­
» tic Sel- tabăra pionierilor, deschisă să se schimbe lucrurile şi luţie bine gîndită. mente din Lupeni, aşa-zi-
ito. Prc- tă că a fost întocmit nu­ recent la Şcoala generală bele părţi îţi poţi da sea­
.. Produc- mai pentru a umple rubri­ aşa s-a întîmplat că în zi­ ma de adevărata situaţie E greu să dai sfaturi în­ sul circ (sau parc) oferă
iunii ja- cile respective. Drept pen­ din Pui, o miuţă de fotbal ua de 10 iunie, în vreme ce din familia Văduva, dar tr-o situaţie de genul celei curioşilor — contra 5 lei
a cîtorva pionieri, precum
tru care, în prezenţa noas­ şi plimbarea fără rost a eram la serviciu, soţia m-a nici în acel moment lucru­ în care se află N. Văduva intrarea — posibilitatea
tră, tovarăşul Ioan Toader, cadrelor didactice prin părăsit luînd cu ea bunuri rile nu se clarifică deplin, şi Ileana Andrei. Nici nu de a vedea cîteva anima­
preşedintele Consiliului co­ curtea şcolii a primit nu­ din casă în valoare de pes­ povestea fiind mult mai ne propunem aşa ceva. Un te : lei, urşi, mistreţi, mai­
munal de educaţie politică mele de „descindere festi­ te 10 000 lei şi copilul cel complicată. In orice caz, un lucru e însă clar : ceea ce muţe, clinele Dingo, pă­
şi cultură socialistă, l-a scos vă a Daciadei"...). Rareori mic". (A se observa ordi­ lucru este limpede şi anu­ se clădeşte pe un teren sări rare. O dală intrai
din vitrină, promiţînd ne-a fost dat să întîlnim o nea înşiruirii). N. V. mai me faptul că încă de la slab nu rezistă. în momen­ însă n-ai răbdarea nece­
grabnice modificări şi îm­ scrie că a încercat să o a- plecarea pe acelaşi drum tul de faţă se impune ca sară să zăboveşti în faţa
: G,M Ita- atât de vizibilă indolenţă în ducă pe I. A. acasă, dar al vieţii N. V. n-a fost sin­ cei doi să se gîndească cuştilor cu animale. Lipsa
ncţii; 7,00 bunătăţiri. De fapt, pro­ realizarea sarcinilor cultu- n-a reuşit, că nu i se per­ de curăţenie, totalul dez­
Revista gramul cu pricina a fost ral-educative. cer. Acesta este un aspect foarte bine la ce au făcut,
rul mclo- mite să-şi vadă copilul cel deloc minor, deoarece când să se gîndească, pornind de interes faţă de condiţiile
ulclin de conceput de bibliotecara Poate să se alinieze şi mic şi încheie ântr-un ton la faptul că există doi co­ in care trăiesc aceste a-
adffim as- care-1 înlocuieşte pe direc­ comuna Pui la ampla acti­ patetic solicitîndu-ne ajuto­ Ileana A. a aflat adevărul nimale (aducătoare de
Buletin torul Aurel Antal, plecat în cu privire la starea civilă pii de a căror creştere şi
ilo folk ; vitate cultural-educativă rul pentru a-şi reuni fami­ educare sînt răspunzători. venit) te fac să părăseşti
.c ; ll,oo concediu. Nimeni dintre generată de cea de-a doua lia. a soţului ei nelegitim şi-a N-ar fi rău şi se impune degrabă locul. „Citi oa­
11,20 A- factorii răspunzători de ac­ ediţie a Festivalului naţio­ Dealtfel, nu doar în simţit inima îngheţată. Tot meni aveţi pentru îngriji­
adio-Tv. ; tivitatea educativ-culturală N. V. a îost cel care a con­ chiar ca în sprijinul lor să
“ ; 12,00 nal „Cîn tarea României", scris, ci şi în vorbă, N. V. e intervină cei din jur şi în rea animalelor ?" — între­
12,OK Din nu a studiat programul, ce se desfăşoară la nivelul înduioşător. Ne spunea : tribuit în cea mai mare primul rînd colegii de mun­ băm femeia de la casă.
il nostru; nimeni nu l-a avizat. în celorlalte localităţi ale ju­ măsură la adîncirea pră- „la, un băiat, acolo. A-
jrctative ; şedinţa lunară a Consiliu­ — Nu înţeleg de ce I- pastiei. Venea acasă beat, că ai lui N. V. şi ai Ilenei
3 ; 15,00 deţului nostru ? Iată între- leana a procedat astfel, de A„ care să-i sfătuiască cum vem şi o fată dar...". „Şi
lladiojur. lui comunal pentru educa­ 1 area pe care o ■ adresăm ce nu vrea să revină la mi­ iar cînd se afla sub aburii e bine să facă, ce anume de ce.„ Nu terminăm
tonale c- ţie politică şi cultură so­ Comitetului , comunal de alcoolului jignea, lovea. întrebarea. Femeia sare
stantance ne. Uitaţi-vă, avem un a- să întreprindă, pentru ca
letln de cialistă, ordinea de zi a o- partid Pui, precum şi Co­ partament cu 3 camere, Astfel că Ileana A. s-a în­ să nu ajungă mai tîrziu să cu răspunsul. „Avem auto­
publică.; mis dezbaterea programu­ mitetului judeţean pentru proaspăt zugrăvit. Am lă­ depărtat tot mai mult de regrete că s-au despărţit, rizaţie, tovarăşe I Noi lu­
20,30 Ite- lui. Omiterea este cauzată cultură şi educaţie socia­ crăm cu autorizaţie I Şi
20,10 Ca- sat-o să facă şcoala de cro­ • el. Poate că lucrurile n-ar iar copiii să-i condamne aici, la Lupeni, e bine,
1 O ai bl. şi de faptul că directorii listă. itorie la Craiova. Eu soco-t fi ajuns în stadiul în care pentru că i-au lipsit de
.00 Non aşezămintelor culturale din C. DROZD că numai părinţii ei sînt se află acum dacă n-ar fi sprijinul unuia dintre pă­ minerii plăteşte". (?!).
am, de vină, că au îndemnat-o intervenit părinţii tinerei rinţi.
00 Actua- să plece de acasă. . mame, sau dacă aceştia TRAIAN BONDOR PĂC ALA
1 ŞLaşirc O i m a g i n e REDIVIVUS ?
Inscripţii Se pare că secţia ,de
18,40 Me- Cu cîteva zile în urmă, cu acest neplăcut „peisaj" întâmpina
orchestra Mi mir ia, ca o armură de In Valea Jiului, la fiecare FOTOCRITICĂ oaspeţii Uzina de preparare a minereurilor din Crişcior. Mi­ mobilă din Nălaţi — Ha­
onicii dc argint, ne învăluie umerii şi pas dai de calupuri de be­ na şi spiritul bunului gospodar se cer repuse în drepturi... ţeg (unitate ce aparţine
,00 Coox- ne rcazimă tîmpla. Pentru ton. Dar şi de grădini. Ma­
ce ’78 ; tot ce am cioplit în miezul şini. Schele. Şantiere cu de I P.L. Deva), pe lingă
asazin — faptei, pentru tot ce vom porţile larg deschise — dar garniturile de mobilă ce
vacanţa. le trimite magazinelor din
dura. Pămintul nostru e ro­ şi de tineri entuziaşti în sa­
tund şi frumos ca soarele. lopete, cu multe ageră. zonă, mai furnizează din
...Şi se ivesc cartiere noi, cind in cînd şi cite-o pă­
Jiibc. „Bucura", „Bărbăteni",
„Coroeşti", „Hermes", „7 No­ căleală (asta eufemistic
iembrie". Şi noi capacităţi in­ spus). Am Înţelege şi noi,
dustriale. Ieşim cu fruntea dacă „păcălelile" ar fi
atrie, se- sus, în coloana ţărilor lumii.
; Piesă Şl Inimile noastre sînt scu­ Aici, soarele intră în lu­ furnizate de 1 aprilie şi ar
i pianina turi pentru înflorirea lui şi cruri, In fructe, in suflete. avea un efect tonic, dar..'.
IiUNE- pentru bolta care se naşte Ploaia spală cu înverşunare, Despre ce este vorba. Ce­
le aproa- din el... Aurul nu-i ca acest bogată, glia, ca o gospodină
ra) ; Lo- pămint, pentru că pămintul sîrguincioasă, cu manile su­ tăţeanul Pavel Că Han,
ral lumii nostru c plin de rodul pe flecate. Soarele şi ploaia au din Baru, a cumpărat in
1 Fayard, caro îl sădim şi-l Îngrijim ca spor in ceea ce fac. E soa­ noiembrie 1977 de la ma­
nStl .--- j nişte grădinari buni ce sin- rele omului, o ploaia efortu­
: Gentic- tem. Şl pămintul ne mulţu­ lui nostru comun, clăditor al gazinul din comună o
; Aurel unui viitor de aur, cu valoa­ garnitură de mobilă pro­
c) ; Spa- meşte, în fiecare anotimp, re de simbol. dusă la Năiati. Garniturii
ca); LU- pentru lumina înaltă cu ca-
ultural) ; rc-1 Împodobim. DEM.D. IONAŞCU ii lipseau sticla de la vi­
a înfio- trină şi 3 oglinzi. Omului
Muncilo- i s-a spus : „Cumpără
lepublica
t-11 (Mi- dumneata mobila, că a-
: Sep- (Urmare din pag. 1) glinzile îţi vor sosi de la
sc) ; A- Nurneroase unelte de fier fabrică peste 2 zile". Şi
poliţistui descoperite în aşezările şi
RICANI : colului al IV-lea î.e.n. Aşa cetăţile geto-dacice sînt o au trecut două, nouă, no­
embrie) ; sînt, pentru a aminti doar uăzeci şi nouă.,, pină s-a
tîrzie dovadă a nivelului la care ajuns la 9 luni de zile şi,
RABAR- ştirile mai semnificative, se situa meşteşugul prelu­ cu toate insistenţele cum­
si (Mine- cele referitoare la reziâ^ ria şi civilizaţia geto-daci­ cătău, Argedava — Popeşti, ra geto-dacilor se genera­ crării fierului, tîmplăria,
Urmăriţi tenţa opusă lui Alexandru lor în cadrul lumii antice agricultura, construcţia de părătorului păcălit, oglin­
; împuş- Macedon în 331 î.e.n. de Buridava — Ocniţa, Ziri- lizează, devenind unitară zile tot n-au sosit.
e lună ne-o oferă rezultatele cer­ dava — Pecica iar, recent, •pentru întreaga Dacie. Din­ locuinţe etc. Tezaurele de Noi propunem celor de
IU BAI: către geţii din stingă Du­ cetărilor arheologice. Gra­ Singidava — Deva. De la tre componentele culturii monede, obiecte de podoa­
tea <Ca- nării, cele privitoare la ţie acestor investigaţii des­ la secţia din Nălaţi să se
EIAŢEG : uniunea de triburi din ju­ Burebista la Decebal, ge­ geto-dacice, ceramica, con­ bă şi diferite alte produse lase de păcăleli şi să
opiilar) ; făşurate în ultimele trei to-dacii au ridicat cetăţi fecţionată atît la roată cit de factură greco-romană, producă numai mobilă...
a filmu- rul anului 300 î.e.n. con­ decenii, potrivit unui plan cu ziduri de piatră, cum şi cu mîna, este elementul venite pe calea schimburi-
3 AL AN : dusă de Dromichete care ştiinţific bine gîndit şi a-
a.sa dc înfrînge două din expedi­ sînt cele din jurul metro­ cel mai răspîndit şi mai - lor, indică raporturile per­ MOTIV DE MEDITAŢIE
•nit ziua xat pe problemele funda­ polei dacice Sarmizegetusa- caracteristic. De asemenea, manente ale geto-dacilor Gropile de la intersec­
Iiuiic) ; ţiile organizate de regele mentale ale istoriei şi ci­ Regia din Munţii Orăştiei; ei se dovedesc a fi meşteri
: tace şi moeedonean Lisimach în vilizaţiei geto-dacilor, s-a cu lumea exterioară. ţia străzilor I.L. Caragiale
; 1LIA : nordul Dunării, precum şi pricepuţi în prelucrarea O serie de elemente de cu M. Kogălniceanu, din
că (Lu- dovedit că încă din sec. VI- metalelor preţioase şi în cultură geto-dacică conti­ Deva, sînt un permanent
: Acest cele referitoare la existen­ V î.e.n. geto-dacii erau bi­ realizarea unor adevărate
Vîuucito- ţa unor regi locali ca Zal- ne individualizaţi ca enti­ opere de artă. Drept măr­ nuă să supravieţuiască mult motiv de reflecţie pentru
modegikos, Rhemaxos, O- tate etnică tracică şi că, în­ 2050 DACIA turie stau tezaurele de o- timp după cucerirea Daci­ şoferi, supunîndu-le de
roles şi Rubobostes, în se­ că de atunci, începe să ai­ biecte de argint aflate la ei de către romani, atît în multă vreme la încercare
colele III-II î.e.n. bă loc un proces de stra­ Agighiol, Peretu, Craiova, cadrul provinciei, cît .şi în îndeminarea, dar mai ales
Secolele I î.e.n. şi I e.n. tificare, cu detaşarea unei rezistenţa autovehiculelor.
înseamnă, pe plan econo­ aristocraţii unional-tribale Costeşti, Blidaru, Piatra Sîncrăieni, Cerbăl, Şeica afara acesteia. Ele vor con­ Pe aici trec zilnic zeci de
tribui la sinteza culturală
Mică, Herăstrău etc., de o
I pentru mic, politic şi cultural, a- ce avea o poziţie privile­ Roşie, la care se adaugă l-ară frumuseţe, care poar­ daco-romană, servind ca autobuze, garajul I.T.A.
e Iru- pogeul puterii geto-dacilor. Baniţa, Cugir, Piatra Crai- allindu-se în apropiere,
să, eu Această perioadă este do­ giată în societate. Datori­ tă pecetea unor tradiţii argument de netăgăduit al precum şi sute de autotu­
şl di- tă acestor cercetări se cu­ vii, Tilişca, Bitca Doamnei străvechi, dar prezintă şi continuităţii geto-dacilor, al risme. Nimeni dintre fae­
>r noros minata de cei dpi mari nosc acum numeroase aşe­ etc. înrâuriri ale Orientului An­ ton/ in competenţa cărora
3a slab. regi — Burebista, cel care aportului lor la contopirea
cuprinsă a realizat prima unificare zări şi cetăţi, răspîndite pe Cultura geto-dacilor cu­ tic. cu romanii, la' formarea cade rezolvarea problemei
15 gra- întreg teritoriul ţării. Situ­ noaşte o evoluţie în timp In mod cu totul deose­ unui nou popor, poporul nu se gîndeşte insă să ia
25 şi 30 a, triburilor geto-dace, re­ ate pe terasele rîurilor, pe ce poate fi urmărită înce­ bit, geto-dacii se evidenţi, măsuri urgente pentru as­
uşind să întemeieze un ma­ pând cu a doua jumătate român, ce avea să ducă, tuparea gropilor respecti­
iie 1978: re regat şi fiind caracteri- boturi de dealuri şi coline a sec. VI î.e.n. Avînd ca ază prin monetăriile lor de-a lungul veacurilor, o ve. Or fi cumva pe cale
i eăldu- zat de contemporani drept subcarpatice, cele mai proprii. Ei bat o gamă va­ luptă îndîrjită şi necurma­
n noros „cel dintîi şi cel mai pu­ multe dintre aşezări apar fond principal tradiţiile şi riată de monede de argint, să devină gropi ocrotite ?
ternic dintre toţi regii ca­ ca centre întărite. Printre moştenirile locale anterioa­ emisiuni ale unor triburi şi tă pentru a-şi păstra fiin­ Oricum, prezenţa lor ar
e fru- re, ea s-a constituit cu uniuni de triburi din sec. ţa, pentru a-şi asigura con­ trebui să constituie un
emporar re au domnit vreodată pes­ acestea au putut fi identi­ tinuitatea pe teritoriul în motiv de reflecţie şi pen­
e posi- te Tracia", şi Decebal, ul­ ficate şi unele din davele contribuţia şi a unor ele­ III î.e.n. în timpul lui Bu­
verselor timul rege al Daciei libere. menţionate de geograful mente de influenţă greceas­ rebista se trece la o mone- care s-a născut şi dezvol­ tru gospodarii oraşului. Şi
Srcărilor că şi celtică. în sec, III — tărie unică de tipul dena- tat, în ciuda vicisitudinilor nu numai atît...
O imagine mai completă Ptolemeu : Piroburidava —
a ceea ce a însemnatisf-n- Pninnn Tîn.m qcM nir* — Pn_ T î (i n oi Ort/» T n n /viiU-n-