Page 86 - Drumul_socialismului_1978_07

Pa&. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

~\
rubrica tineretului Bff" " ITMIfflMm

-X iTelev
Ba le program pine la realizare (Urmare din pag. 1) Noua calitate a muncii conjugată cu stimularea J0,00 TeXecmem,
9,00 Şcoala coi
individuală a celor ce ob­
unor forţe corespunzătoare ţin cele mai mari produc­ 11,40 Corcspond
ţcjil transi
ţii în condiţiile respectării
Telex ;
alsl la lucrările de. montaj lua­ chimiştilor de la Orăştie tuturor parametrilor cali­ 16.30 Publicitate
16.00
16,05 Itinerar pi
te în regie proprie, multe
din acestea au fost finali­ tativi, ar conduce nemijlo­ 16,35 Matineu d
„Tinerii .sînt receptivi la nalizare cu proiectul zate înainte de termenul cit la creşterea productivi­ In mările
acţiunile pe care le orga­ „Montarea grupului măsu­ planificat. în rîndui lor se tăţii muncii. Alte propu­ pisodul 5.
solitar" ;
11
nizăm atunci cînd acestea ră la C.A.P. Bîreea Mică . înscriu şi utilajele de ma­ eliminînd în totalitate cu- nuţescu, Maria Szeghedi, neri vizează extinderea lu­ 17.00 Emisiune i
sînt interesante" —•- ne spu­ — Cit aveţi realizat din re capacitate pentru pro­ leea de injecţie. IoanHobcanu. Prin minuţi­ crului unui operator la mană ;
nea Ioana Rob, secretarul planul economic ? Pentru că secţia de ma­ oasa organizare a muncii mai multe maşini, forma­ 19.00 Tragerea 1
19.10
Muzică po
Comitetului U.T.C. de la — .30 la sută. însă pină duse din mase plastice in­ se plastice — ambalaje dă la maşini şi înlocuirea u- rea unui colectiv din cadre 39.20 1001 de se
I.R.E. Deva. O afirmaţie la sfîr.şitul anului vom fa­ jectate, care au fost puse tonul în întrecerea ce se nor piese de schimb ddn competente, care să reme­ 19.30 Telejurnal.
în funcţiune cu trei pînă
• 23 Augv
bazată, desigur, pe expe­ ce totul să-l îndeplinim... la şase luni în avans. Neo­ desfăşoară în cadrul în­ import — care ne cauzau dieze prompt, în secţie, cerea socif
rienţa practică, pe succesul Nici pe linie de propa­ bositele căutări In sfera treprinderii, am încercat mări staţionări, pentru că defecţiunile distribuitoare­ stea marii
ori insuccesul acţiunilor gandă situaţia nu este mai creaţiei tehnice pentru spo­ să desprindem şi alte as­ nu le puteam procura la lor de la maşinile de in­ 19.50 La ordine!
organizate de Comitetul roză. Adevărul este că to­ pecte din valoroasa experi­ timp — cu piese de pro­ jecţie (pentru reducerea conomie :
• Ciclu d<
U.T.C. din această între­ varăşul Andrei Dumitrbs- rirea rodniciei muncii şi enţă practică a acestui co­ ducţie indigenă, am reuşit cheltuielilor pe ansamblul de dezbate
să ridicăm indicele de uti­
prindere. Pentru a prezen­ cu, secretar adjunct cu utilizarea cu un grad ridi­ lectiv, care chiar în aceste lizare a maşinilor din sec­ întreprinderii), analizarea tratării pre
ta citeva din acţiunile în­ probleme de propagandă cat a materiilor prime, au zile şi-a îmbunătăţit anga­ zilnică a modului de ono- centrale, p
economie,
treprinse ne-am folosit de al Comitetului U.T.C. nu ajuns înlr-un timp relativ jamentul anual, hotărînd ţie de la 89,2 la sută cît ' rare a contractelor, pentru din docurr
era în semestrul II anul
programul de activitate s-a ocupat în suficientă scurt la soluţii practice ca­ să realizeze suplimentar trecut la 95,3 la sută în a nu provoca greutăţi nu­ centei Piei
din trimestrul ăl II-lea al măsură de organizarea lu­ re, în fapt, constituie o a- produse în valoare de 9 prezent. meroşilor beneficiari. al P.C.R.
„Folosirea
Comitetului U.T.C.. din ca­ nară a unor acţiuni, con­ devărală noutate în dome­ milioane lei — cu 2 mili­ Dar, ceea ce ni se pare lor de pr
re am reţinut cîteva mă­ form celor prevăzute în niul produselor din mase oane lei mai mult decît se Ne-am interesat mai în­ mai important este că oa­ 20.10 industria ]
Film artist
suri stabilite. Exemplu : programul de activitate. plastice injectate. Este ’ angajase iniţial. deaproape despre cele mai menii aceştia n.u se pricep siC*ra ăv'.oa.
„Să economisim materiale Fiind .întrebat cîte. activi­ vorba de conceperea şi re­ — Această hotărîre — recente propuneri venite numai în a face propuneri Ic?. Premi
deficitare şi energie' elec­ tăţi de acest gen a organi­ alizarea matriţei cu culee mărturiseşte şeful secţiei, de la oameni. La începutul ci — odată aprobate aces­ Producţie
trică la toate organizaţiile zat şi pe ce temă, a în­ caldă pentru grila-mască la inginerul Ion Socaciu — lunii iulie, de pildă, şeful tea — devin participanţi 21.50 lor englezi
Viaţa raţie
11
U.T.C. . De fapt, o iniţia­ ceput cu „păi, să vedeţi, autoturismele „Dacia , a are o bază trainică în o- de echipă Nicolae Bufea a activi la munca de înfăp­ triţia şi bi
11
tivă lansată în organizaţii­ noi mobilizăm tinerii la cărei utilizare â sporit pro­ mogenitatea colectivului venit cu ideea — întrucît tuire a lor. Acesta este în 22.00 ce ; Premiile
le de tineret, pentru care punctul de documentare şi ductivitatea muncii cu 100 nostru, în unitatea lui de se lucrează în acord global fapt esenţa reuşitei ' — Republicii
răs'ţmnd tovarăşii Ioana tovarăşii de acolo... . la sută. O altă matriţă e- voinţă şi acţiune, pe care o — ca repartizarea materii­ mult apreciată de condu­ România ;
11
Rob şi V. Comănescu. xecutată aici şi introdusă consolidează neîncetat prin lor prime să se facă din cerea întreprinderii — ca­ 22.20 Telejurnal.
—■ Care sînt rezultatele ' Am putea continua punct pilduitoarea lor activitate timp, pe întreaga lună, pe re are rol hotărîtor în
obţinute pînă în prezent ? cu punct, conform progra­ deja în producţie a condus fiecare maistru, ceea ce ar transformările calitative ce ItADK
la reducerea consumului
Se poate vorbi de eficien­ mului de activitate, dar ne specific de mase plastice — mecanicii şi electricienii contribui direct la reduce­ au loc în munca colectivu­
ta iniţiativei ? întrebăm pe oprim fiindcă e lesne de la navetele de 1 litru — cu conduşi de maistrul Ioan rea consumurilor specifice. lui de la I.C. Orăştie, în e-
Bristan, de Augustin Ispas
tovarăşa Ioana Rob. înţeles ce fel de activitate cea 30 la sută, a ridicat Maistrul Nicolae Voj este xercitarea practică a atri­ PROGRAMUL
— Nu m-am interesat desfăşoară Comitetul U.T.C. productivitatea muncii la şi Alfred Szeghedi, la fel de părere că organizarea buţiilor ce derivă obiectiv dioprogramul d
şi operatorii Maria Fires-
Radio jurnal ; 8,
de economiile înregistrate. Referitor la cele semnala- acest produs cu 15 la sută, cu, Ilie Negrea, Pavel A- urmăririi producţiei pe fie­ din principiul autoconduce- presei ; 8,1.0 Cu
ÎProbabil se găsesc la ser­ le, tovarăşul Ion Turturea- care maşină şi operator, rii muncitoreşti. djilor ; 9,00 1
viciile de producţie specia­ nu. secretarul Comitetului ştiri ; 9,05 Răs|
cuitâtorilor ; 10,
lizate (? !). de partid de la I.R.E., ne-a LA I.A.S. SIMERIA: de ştiri ; 10,05 .
Puţin mai tîrziu aveam declarat : Conform cerin­ Toţi oamenii şantierului susţin: Putem învinge ric ; 10,30 Sănăt
să constatăm că iniţiativa ţelor majore puse în fa­ Interpreţi ai şl
mânesc ; 11,00
este îmbrăţişată de tinerii ţa colectivelor de oameni Preocupare pentru şi depăşi greutăţile, putem realiza pianul! ştiri ; 11,20 A
muncitori, că sînt rezul­ ăi muncii, de către con­ Radio-Tv. ; 11,3
tate frumoase la acest ca­ ducerea de partid, şi în U ; 12,00 Buleti
12,05 Din como:
pitol. Ne-a convins de a- întreprinderea noastră ti­ îndeplinirea (Urmare din pag. 1) stante a planului de pro­ ţie. (Aici şi medicii şanti­ lui nostru ; 12
cest lucru Ludovic Sebeş- neretul ar trebui să fie ducţie — sublinia tovarăşul erului Rîu Mare-Retezat au solistice ; 13,00
teyn, electrician Ia atelie- primul în .lupta pentru planului Ioan Gicoveanu, secretarul un cuvânt de spus). 3 ; 15,00 Studem
Radiojurnal ; 1(
aml de bobinaj şi Aurel transformarea cantităţii că au existat şi cauze obi­ comitetului de partid din natc economice
Uiţa, strungar într-o nouă calitate. O de investiţii ective — condiţii geologice şantier. Mai cu seamă ab­ Dezbaterile din adunarea de baladă — n
spunem deschis, la noi ti­ neprevăzute, lipsă de mun­ generală a constructorilor ră ; 17,00 Bulet:
Alt punct din programul citori etc. — dar spre me­ senţele nemotivate au gre­ s-au oprit stăruitor şi a- 17,20 Pentru pa
de acţiuni prevedea ca nerii se lasă prea mult îm­ Penalei cu buna soluţiona­ ritul lor constructorii au a- vat asupra nerealizării pla­ supra necesităţii creşterii Cintece dedicate
toate organizaţiile U.T.C. pinşi de la spate. Nu sînt, re a problemelor curente, de rătat în mod autocritic că' nului de producţie. Este de indicilor tehnici de folosire 18.00 Orele seri
economic
chelă
să preia lucrări pe bază dacă vreţi, suficient de re­ fiecare zi, pe oare le ridică o bună parte din rărnîne- datoria noastră, a tuturor a utilajelor, cax-e în primul denţe sonore ; 2
de deviz din planul sec­ ceptivi. Găsesc încă multe munca în agricultură, mai cu rile în urmă li se datoresc să luăm atitudine fermă, semestru au fost necores­ tr-o oră ; 23,0<
ţiilor în vederea realizării scuze în loc să-şi pună seamă în această vară ca­ lor, direct. exigentă, împotriva tuturor punzători. stop muzical n
TIMIŞOARA
:
angajamentului economic. probleme ce trebuie să fa­ pricioasă, la I.A.S. Simeria — Fluctuaţia mare a per­ celor care lipsesc nemoti- litateia radio ; 3
— în cc măsură aţi în­ că, cum să facă. Se aşteap­ se acordă toată grija şi a- sonalului muncitor, asisten­ vat de la lucru. Ca o concluzie care s-a lirice de muzi
deplinit ceea ce v-aţi pro­ tă prea mult ajutor din ţa tehnică insuficientă şi Adunarea generală a con­ desprins din întreaga des­ 18,30 Ca un fag
făşurare a adunării genera­
pus la acest punct ? partea organizaţiilor - de tenţia bunei rezolvări şi a uneori de slabă calitate, structorilor i-a numit pe le a fost hotărîrea fermă, re — emislun
literară
română
— Luna trecută am în­ partid. problemelor de investiţii. Pe deci ineficientă, organiza­ cei care nu vin la muncă, nestrămutată că şantierul I- zică populară
cheiat lucrările de repa­ Cele relatate de secre­ şase luni planul la total , in­ rea defectuoasă a locurilor cu deosebire în zilele de uzină îşi poate face planul. ale caselor di
raţie la un transformator tarul organizaţiei de partid vestiţii a fost realizat în pro­ de muncă, exploatarea ne­ după retribuţie, creind ast­ Constructorii au venit cu 19.00 Revista s
ciai-politică : Ii
de 100 KvA, iar tinerii suplinesc orice alt comen­ cent de 100,8 la sută, iar la corespunzătoare a utilaje­ fel greutăţi în formaţiile propuneri preţioase în a- tcmţlei C.O.M,
din organizaţia „Proiectare tariu. ooastrucţii-montaj — 101,3 la lor şi agregatelor din do­ de lucru din care fac par­ cest sens, şi-au manifestat neabătută a
calitativi ai proi
11
sediu sînt în cui’s de fi­ L. BRAICA sută. Au fost terminate şi tare, lipsa de preocupare te. Ei sînt Petru Teişan şi posibilitatea largă de iniţi­ batere în între]
date în folosinţă o magazie pentru asigurarea la timp Ion Dorobanţu — de la lo­ ativă şi acţiune, de afir­ Timişoara. Forj
pentru cereale cu o capaci­ cu documentaţii de execu­ tul construcţii, Grigore mare plenară în muncă. a opiniei mu:
aspecte de la
ZLE RECORD LA SECERIŞ tate de 500 tone şi un de­ ţie şi tehnologii de lucru Grigorescu, Puiu Căldăra- Inginerii Ioan Dănilă, Ke- doara; Cartea
pozit pentru îngrăşăminte adecvate — ar fi principa­ ru, Petru Dragomir, Ion mecsey Ştefan şi Constan­ că ; 19,15 „Să f
oştean" — cînt
(Urmare din pag. 1) tă din cantitatea de grîu lele cauze ale nerealizărilor Cara, Alexandru Comafl, tin Lăzărescu, şefi de lo­
chimice de 1 000 tone capa­ 20.00 Muzică
planificată. Ca în fiecare citate. Se prevede că vor fi noastre — arăta tovarăşul Ilie Secman, Ion Zamanti, turi, minerul şef de briga­ tuturor.
combinerii Ion Jurj, Ion an, în campania de sece­ terminate cu u an avans ing. Ion Lupii, inginerul şef Ion Frenţoaie — de la cen­ dă Ioan Pop, ceilalţi parti­
Cristea şi Ion Rentea. în riş este prezent şi învăţă­ n al şantierului. Analizînd a. trala subterană, Viorel Ol- cipanţi la dezbateri, sub­
medie, ei strîng zilnic cîţe torul Ion Todor. Exemplul un depozit de 2 OOQ tone ce.şti factori ajungem la teanu, Ioan Gevre, Aurel liniau necesitatea „dăruirii i|]lNEJM
70 tone grîu, care este lui este urmat şi de profe­ destinat îngrăşămintelor chi­ concluzia firească dealtfel, Găbureanu, Ion Cojocaru, şi mobilizării exemplare în
mice de la sectorul chimi­
transportat la baza de re­ soara Delia Nistor, care că noi, cei din conducerea Constantin Gugeanu, Ion vederea realizării sarcini­ DEVA : Penti
cepţie, Recolta este cu pes­ dovedeşte prin fapte că a zare, căminul de nefamilişti şantierului, şefii de loturi, Mercea — de la lotul cas­ lor fizice şi valorice pe a- riile I-1I (Patri!
te 400 kg la ha mai mare înţeles chemarea adresată din satul Aurel Vlaicu, in­ maiştrii, organizatorii de tel ca şi Iosif Tripşa, Ra­ cest an, a bunei gîndiri şi iaiă'vădâeini (a
decît prevedea planul şi de secretarul general al stalaţia pentru evacuarea grupă sindicală, şefii de du Stroe, Vasile Pavel, Con­ pregătiri a planului pentru DOAnA :
pe fericirea (Fi.
angajamentul asumat în partidului, t o v a r ă ş u l mecanică a gunoiului din brigăzi nu am depus sufi­ stantin Tudor — de la ate­ 1979". sarul (Siderurj
întrecerea socialistă, ceea Nicolae Ceauşescu, intelec­ grajdurile fermei de vaci cient interes în recrutarea lierul mecanic. Şi s-a mai Stă în puterea construc­ lele şl Bolek în
(Arta) ; Judecăt
ce permite unităţii să li­ Bîreea Mare, drumuri şi plat, şi permanentizarea munci­ descoperit o categorie a in- torilor de la şantierul I- zis „Şeriful"
vreze la fondul de stat o tualilor satelor de a parti­ forme la fermele de vaci a- torilor. disciplinaţilor, cei care a- uzină să găsească resursele rui) ; PETRO.?/
cantitate de grîu mai mare cipa efectiv la urgentarea — Indisciplina a fost o proape lună de lună se îm­ şi căile cele mai bune pen­ man Jim (Unir
cu pe_,te 30 la sută decît lucrărilor agricole în vâr­ parţinătoare şi altele. (Aron altă cauză însemnată a ne- bolnăvesc, dar curios, nu­ tru a se achita cu cinste Vlaicu (7 Noicn
da neagră (Rep
cea care a fost stabilită furile de campanie. Câta, ziarist colaborator). îndeplinirii ritmice, con­ mai după ziua de retribu­ de sarcinile ce le au. PENI : Jucăria
iniţial. Pe unul din trac­ Hindenburg,
(Muncitoresc) ;
toarele aflate la transpor­ O PREOCUPARE activitatea oamenilor mun­ Perla (Munciţi
tul baloţilor de paie lu­ PERMANENTĂ : De la ziariştii colaboratori cii de la I.M.M.R. Aceas­ NEA : Poliţistu
crează şeful secţiei de me­ RIDICAREA ta deoarece metalul ocupă curse (Minerul)
canizare, Ion Cocreanu, O PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ponderea cea mai mare în Septembrie (M
M:
ANINOASA:
contribuţie însemnată la August cu realizări frumoa­ totalul materiilor prime şi a (Muncitoresc) ;
buna desfăşurare a seceri­ Colectivele de oameni ai se la toţi indicatorii de tivalului naţional „Cîntarea actuala decadă a lunii iu­ materialelor folosite aici în Revoltă în Cos
şului şi-o aduc profesorii muncii de la I.M.M.R. şi plan. La i.M.M.R. s-a reali­ R„omâniei", ediţia a ll-a, lie. De asemenea, a fost procesul de producţie. Pre­ iembrie) ; BRA:
liîrtie, seriile I
Aurel Ştef, Nicolae Ştef şi „Marmura", două din cele zat, in perioada care s-a se evidenţiază la I.M.M.R. conceput şi realizat un cup­ ocupările în această direc­ Roşie); ORAŞT
tor cu recuperator de căl­
Marcel Bunea, care ajută mai mari unităţi industriale scurs de la începutul aces­ prin dotarea secţiilor de dură pentru atelierul de de­ ţie se concretizează în eco­ fără vină (Pair
Caturi sub cla
8a ţinerea evidenţei, la în­ din oraşul nostru, acţionea­ tui an şi pînă acum, o pro­ formări plastice la cald, nomisirea, de la începutul (Flacăra) ; GE(
cărcatul şi descărcatul re­ ză ferm şi responsabil pen­ ductivitate medie lunară precum şi o instalaţie de anului şi pînă în prezent a Mark, poliţistu]
coltei. Transportul griului tru înfăptuirea prevederilot mai mare cu 500 iei/om Azi — relatări recirculare a apei folosite unei cantităţi ce depăşeşte cultură) ; HAT
la baza de recepţie este a- documentelor adoptate de ai muncii decît s-a planifi­ ia probele hidraulice a va­ 45 tone metal, faţă de an­ că întunecată
BRAZI : Haiduc
sigurat de Mihai Mureşan, plenarele C.C. al P.C.R. din cat, iar la „Marmura" acest goanelor cisternă. Acum gajamentul asumat pe a- Acţiunea „Autc
Petru Cozmoi şi Aurel 22-23 martie şi 5 iulie a.c., indicator este superior ce­ ale colectivului umplerea şi golirea cister­ cest an de 60 tone. Aceste sa de cultură)
ziua lămîilor n
Stoicoi. avînd ca preocupare per­ lui planificat cu peste 6 000 nelor se face cu o electro- economii s-au obţinut prin nic) ; SIMERIA
Cu randamente zilnice manentă ridicarea producti­ lei/om al muncii. Au fost nostru pompă, fapt ce a condus folosirea unor metode şi periculoasă, ser
de 7—8 hectare pe o com­ vităţii muncii. Acţionînd pen­ obţinute, ca urmare a efor­ la înlăturarea risipei de a- tehnologii moderne de de­ rfşui) ; IHA :
caoarelor
(Lum
bină se lucrează şi la tru reducerea cheltuielilor turilor depuse, însemnate din Simeria pă şi scurtarea timpului de cupare a tablei şi debitare LIUC : Jonny i
C.A.P. Vaidei. In ziua rai­ de timp şi de muncă pe u- depăşiri de plan ia produc­ efectuare a probelor hidra­ ncrul) ; GHEL/
dului însă am consemnat nitate de produs, pentru ţia marfă, producţia netă şi ulice, timp care înainte era a materialelor, extinderea bărbat adevăral
resc).
că nu s-a acţionat cu su- perfecţionarea tehnologiilor producţia fizică. La i.M.M.R. producţie -cu unele maşini mereu depăşit. forjării prin matriţare, re­
ficieijL, operativitate la şi ridicarea randamentului la indicatorul producţie ne­ şi instalaţii realizate cu ducerea adausului de pre­
remedierea defecţiunii ivi­ maşinilor şi utilajelor, pen­ tă s-a obţinut o depăşire de forţe proprii, intre cele mai METAL ECONOMISIT lucrare, precum şi prin re­ Vremi
te la- combina condusă de tru mai buna organizare a aproape 2 milioane iei, iar recente realizări se află ce­ cuperarea şi refolosirea u-
Mihai Leontin. în schimb, producţiei şi a muncii, co­ la „Marmura" de peste 1,5 le două macarale pivotan- Acţiunea de economisire nor materiale şi piese vechi
probai
Timpul
Simoe Renuls şi Emil La- lectivele de muncă ale ce­ milioane lei. te cu 6 deschidere de 3 şi a metalului — în cadrul de la vagoanele aflate in ziua de 28 iulie
zea s-au achitat cu priso­ lor două unităţi au reu­ respectiv 5 m, tare ou o măsurilor generale de re­ reparaţie (IOSIF RĂDIC, E- rămîne frumoas
sinţă de sarcina ce le-d şit ea, sâ obţină o creş­ Dotări prin autoutilare sarcină utilă de 500 kg. A- ducere a consumurilor de MIL MOGUT, ION MUN- nuă să se Încul2
fost încredinţată. Ca ur­ tere substanţială a rodnici­ ceste macarale au intrat în materii prime, materiale, TEANU, PAVEL IRIMIE, din tul va sufla î
Temperate
slab.
mare, pînă ieri, unitatea ei muncii lor. Aceste co­ Activitatea de creaţie teh- datarea atelierelor de rota­ combustibil şi energie — colectivul nostru din Sîme- cuprinse între 2!
avea transportată la baza lective întîmpină ziua de 23 nico-ştiinţifică în cadrul Fes­ ri e şi piese de schimb in ocupă un ioc de frunte în ria). de, iar noaptea
de recepţie peste 55 la su- 16 grade.