Page 89 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 89
Proîefar! din foafe firile, uniji-vă !
ANUL XXX!
NR. 6 449
SÎMBĂTÂ,
29 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
ÎN CINSTEA MĂREŢEI NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE
ÂutoGonduqerea muncitorească
în acţiune
Ieri, industria Judeţului
Ghelari-inima
Să ridicăm calitatea, Hunedoara a îndeplinit v
pâdurenilor ia cotele socialismului
dar si diminuăm planul p© 7 luni Căţărată pe coline-, urând şi de avantaje pentru stat“
zile şi decade înainte de ter cale de vreo 10-12 km, şo trăieşte alături de toate lo
men planul po 7 luni şi chiar seaua ce duce spre inima calităţile patriei noastre
şi consumurile! angajamentele anuale iniţiale. in stingă şi in dreapta, ici căpătii ale acestei istorii
pâdurenilor
ţinutului
lasă o istorie nouă. Slovele de
O evidenţiere deosebită se cu
vine colectivelor C.S. Hunedoa colo, cile un loc golit de s-au scris, ca pentru în
ra, I.V. Călan, I.M. Barza, vegetaţie. Sint roşietice treaga ţară, in acel august
IJVI. Uricani, I.M. Paxoşeni,
ADUNAREA GENERALĂ A OAMENILOR I-M. Hunedoara, unităţilor di locurile acelea de parcă fierbinte al eliberării şi sub
s-ar scurge prin ele singele
rect aparţinătoare din judeţ conducerea înţeleaptă a
ale Centralei minereurilor De pâmintului. Şi intr-un fel e partidului ea se continuă cu
MUNCII DE LA UZINA NIL 4 LAMINOARE
va, I.E. Deva, I.C. Orăştic, singele pâmintului, oxidul deosebită vigoare.
„Marmura" Simeria, I.F.E.T. acela roşietic ce colorează Ghelari, o comună cu pa
Deva, Ţesătoria de mătase De
Reprezentanţii oamenilor problema numărul unu din va — tuturor oamenilor mun solul venind din adincuri. tru sate, cu 5 mii şi ceva
muncii de la Uzina nr. 4 — activitatea noastră — arăta cii care au devansat realizarea De veacuri exploatarea lui de locuitori, o comună cu
laminoare, din combinatul si maistrul laminator Matei Ma- planului. a dat viaţă ţinutului pă- viitor de oraş, a cărei pu
îndeplinirea cu 4 zile niai
derurgic hunedorean au ana teescu. De aceea, problema devreme a planului pe 7 luni durenilor, a cărui viaţă e- tere eco-nomică, bazată pe
lizat, cu responsabilitate calităţii trebuie să stea în conomică şi socială gravi exploatarea de minereu de
muncitorească, în adunarea atenţia tuturor, pe întregul In industria judeţului asigură tează in principal in jurul fier a crescut in 30 de ani
un important spor suplimen
generală, activitatea desfăşu flux tehnologic, începind de tar de produse fizice : 137 mi exploatării de minereu de de aproape 20 de ori. Dar
rată în semestrul I al anului la elaborarea oţelului pînă ia lioane kWh energic electrică, fier de la Ghelari. economia noului „centru de
şi sarcinile ce revin întregu prelucrarea lui. peste 23 000 tone cocs, 52 000 Ghelari este comuna ce gravitaţie" al pâdurenilor
lui colectiv în perioada ur — Nu de puţine ori — tone fontă, 34 000 tone oţel, polarizează in jurul său in nu Înseamnă in exclusivita
îl 000 tone laminate finite, 635
mătoare şi în anul viitor. releva inginerul Dumitru Ca- tn întâmpinarea măreţei tone maşini şi utilaje pentru teresul întregii populaţii te minerit. S-au dezvoltat
Rezultatele obţinute în pri daru, şeful atelierului cuptoa noastre sărbători naţionale, or industria siderurgică, 1 825 to din zonă. Definită de ini aici mici sectoare de pro
ma jumătate a anului sînt re — am avut greutăţi cu ganizaţiile do partid, colective ne utilaje de turnare pentru mosul său primar, Traian ducţie industrială pentru
bune. Prin îmbunătăţirea in lingourile expediate de la o- le de muncă liunedorenc ra oţelării, peste 40 000 m p pla Ticula, comuna „centru bunuri de consum. O zestre
dicilor intensivi şi creşterea ţelărie. Datorită faptului că portează lin succes de presti caj do marmură şl dale mo. muncitoresc cu tradiţie, cu edilitară construită in anii
timpului efectiv de laminare unele dintre ele au bavuri giu pentru economia judeţului eaicate, prefabricate, buşteni, oameni care, deşi aparţin
.şi angajant pentru activitatea
s-au realizat în plus faţă de mari, nu le mai putem scoa do viitor : IERI, 28 IUI.IE, A lemn de mină, mobilier, bu minei şi mineritului nu ne . ION CfOCLEJ
prevederile pianului 32167 te din lingotiere, rămîrund FOST ÎNDEPLINIT PLANUL nuri ale industriei uşoare şi glijează preocupări aducă
tone de produse laminate, blocate acolo. Oare pe tova LA PRODUCŢIA INDUSTRIA alimentare. toare de venituri pentru ei (Continuare in oaq. a 2-a)
planul la producţia fizică fi răşii de la oţelărie îi intere LA PE 7 LUNI, PE ANSAM
ind realizat în proporţie de sează numai să-şi trimită pro BLUL JUDEŢULUI, CU UN
101,5 la sută la laminate fi dusele, indiferent cum sînt AVANS DE 4 ZILE ŞI ÎN
CREŞTERII
nite pline, 100,6 la sută la ele ? Doar facem parte din CONDIŢIILE PRODUCŢIEI VO
LUMULUI
FA
ţagfe de relaminare şi 100,5 acelaşi mare colectiv ! TA DE PERIOADA CORES
la sută la blumuri relamina- Care sînt cauzele, cum să PUNZĂTOARE A ANULUI
te, iar pianul la export a fost fie găsite cele mai bune TRECUT, CU PESTE 650 MI
depăşit cu 8,74 la sută la remedii pentru diminuarea LIOANE LEI.
producţie fizică şi cu 10,68 la consumului de combustibili şi Realizarea mai devreme a
sută la valoarea planificată energie ? Acest aspect a fost sarcinilor in activitatea de ba
ză a judeţului — in industrie
in lei valută. Coeficientul de abordat de numeroşi partici — a fost pregătită de măsu
scoatere planificat în acest panţi, deoarece, cum se ştie,
rile luate de Comitetul jude
semestru a fost de aseme majoritatea secţiilor uzinei ţean de partid, de organele şi
nea depăşit. au depăşit cotele de energie organizaţiile de partid, de con
Fiecare vorbitor, evidenţiind electrică şi combustibili, pe ducerile colective din economic
pentru o mobilizare eît mai
părţile bune din munca co întreaga uzină consumîn- deplină a resurselor materiale
lectivului — s-a referit mai du-se în plus 5 473 MWh şi şi umane existente, de puter
ales la aspectele negative 7 916 tone combustibil con nica angajare in întrecerea so
care îşi mai fac Ioc în acti venţional. cialistă — încă de la începutul
anului — a muncitorilor, maiş
vitatea • uzinei, secţiei sau e- — Dacă mergi prin secţii trilor, inginerilor şi tehnicie
chipei in care munceşte, a poţi vedea de multe ori u- nilor, de faptul că lună de lu
făcut propuneri pentru vii tilaje care merg in gol. A- nă s-a asigurat, cu constanţă
tor. tunci, cum să nu depăşim şi responsabilitate, îndeplinirea
planului şi a angajamentului
Una dintre problemele ca consumul de energie electri- suplimentar asumat de orga
re au suscitat numeroase in nizaţia judeţeană de partid. Ea
tervenţii a fost îmbunătăţi MIRCEA LEPĂDATU are la bază faptul că un mare
număr de unităţi hunedoreno C.S. Hunedoara — strun găria de cilindri. în exerciţiul funcţiunii strungarul caubrar
rea calităţii produselor. — uneie deosebit de reprezen Ionel Popa. El execută numai lucrări de bună calitate, fiind evidenţiat lună de lună in
— Calitatea este acum (Continuare îr> pag. a 2-a) tative — şi-au îndeplinit cu Întrecerea socialistă. I'oto : YTKGIL ONOIU
Zile decisive la recoltarea griului radio şi televiziune vor transmite, în direct de la
Astăzi, în jurul orei 11,00 posturile noastre de
îulcea, Adunarea populară organizată cu prile
în unităţile Consiliului sămînlare a culturilor du- de la comună sînt perma de mecanicii Cornel Ungur jul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae
intercooperatist Ilia toate ble a fost depăşit. Un fapt nent prezenţi în eîmp. şi Ion Mărgineanu. Merită
eforturile lucrătorilor de -«Acare face cinste unităţii es Combinării Pasctt Căr- evidenţiată contribuţia de Ceauşescu, secretar genera! a! Partidului Comu
pe ogoare sînt concentrate te depăşirea, pînă ieri. cu măzan şi Roman Olarii sînt cisivă pe care şi-o aduc la nist Român, preşedintele Republicii Socialiste
la recoltarea şi înmagazi- peste 20 tone a livrărilor confruntaţi cu sarcina de a buna desfăşurare a lucrări România, în judeţul Tulcea.
narea fără pierderi a în la fondul de stat. La trans stringe recolta de grîu din lor din actuala campanie
tregii recolte de grîu. Fap portul griului către baza lanurile C.A.P. Sîrbi şi mecanizatorii Petru Nan,
tele de muncă din fiecare de recepţie lucrează efec Bretea Mure.şană. Cele do Vasile Olaru, Nicolae Pe-
zi atestă cu prisosinţă răs tiv pe autocamionul C.A.P. uă unităţi au cultivate cu truse, Ioachim Cărmăzan,
punderea deosebită a coo contabilul şef al unităţii, grîu 305 ha, din care sece cooperatorii Simion Sonoc, CONCERT DE MUZICA A.S. Cetatea Deva este re
prezentată ele 5 echipaje, toa^
peratorilor şi mecanizatori Ion Ister. Toţi mecanizato rişul s-a efectuat pe 140 V1ENEZĂ ic cu Dacia 1800. Este vorba
lor faţă de asigurarea pîi- rii îşi îndeplinesc cu con ha. Pentru a nu înregistra N. TÎRCOB de Eusebiu Pauliuc şi Pavel
nii poporului. ştiinciozitate îndatoririle întreruperi în timpul cit Ieri seara, la Casa de cul Creţu, ioan Matei şi Vasile
Pentru a realiza randa ce le revin, iar factorii de mecanizatorii servesc ma (Continuare în pag a 2-a) tură din Deva a avut loc im Tcodorescu, Antoniu Pan şi
concert
vicneză Gheorghe Ma cavei, Ladislau
muzica
de
mente ridicate cu fiecare răspundere din unitate şi sa, combinele sînt conduse susţinut dc formaţia instru Balaş şi IVIircea Sajin, losif
utilaj, la C.A.P. Bretea Mu- mentală „Vicna ’78“ din Peter şi Marţian Herboi, că
reşană, Ilia, Gurasada, Bur- SITUAŢIA RECOLTĂ Austria. Concertul s-a bucu rora le urăm succes in di
rat de un deosebit succes.
ficila întrecere automobil işti- j
juc şi în alte unităţi com RII GRIULUI l’E CON că, care constituie o etapă
binele lucrează grupate, a- SILII INTERCOOI’ERA- importantă în campionatul
vînd asigurată în perma TISTE LA DATA DE 28 de raliuri al Europei.
nenţă asistenţa tehnică ne IULIE A.C.
cesară pentru remedierea „MÎIN! DE AUR“ —
operativă a oricăror defec LA COZIA
ţiuni. O bună organizare a Consiliul START ÎN
intercooperatist
muncii am întâlnit la C.A.P. Realizat % „RALIUL DUNĂRII" Cincclubul „Pa ringul* 1 de
Gurasada, unde combinerii la Casa pionierilor şi şoimi
lor patriei din Petroşani, ciş-
Romulus Bolea şi Nicolae Ieri, la Drobeta — Turnu tigătorul a două diplome la
Gîta au reuşit să strîngă Deva 65 Scverin, s-a dat startul în recentul festival de gen de
Ilia
38
automobilistică
la Medgidia, a fost reprezen
recolta de grîu de pe a- Geoagiu 51 competiţia Dunării", competiţie tat de doi pionieri în tabăra
„Raliul
proape 70 la sută din su Simeria 48 aflată la a Xill-a ediţie. organizată Ia Cozia (VilCea)
Călan
prafaţa existentă. în flux Do-bra 36 Participă peste 140 de echipa între 17—26 iulie. I>a con
35
cu secerişul, cu decalaje Orăslio 34 je din 14 ţări. Traseul actua cursul de aici, filmele reali
zate de pionierii din Valea
minime, se desfăşoară ba- Brad 32 lei întreceri măsoară I 672 ki Jiului „Miini de aur" şi „Vi
lometri, împărţiţi în două c-
Haţeg
lotatul paielor, eliberarea Tot eşti 31 lapc, are 53 de controale ora sul lui Dănuţ" s-au bucurat
20
terenului şi arăturile. De aceşti: zile cuviuiul Uc ortl._„j Ia C.A.P. Si-tandrei. Hunedoara 19 re şi 31 de probe spcciaJc. de un deosebit succes.
menţionat că planul de în- Foto : ION JURA