Page 9 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 9
Proletari din toate fărîîe, unlfi-vâ 1
ANUL XXX
Nil. 6 428
MIERCURI,
5 IULIE
1978
4 pagini — 30 bani
j : NGUL; MBOAMISM ECONOMICO-FINANCIAR
Căi şi mijloace concrete de realizare
exemplară a producţiei nete
— Şi în anii trecuţi co în sectorul forjă am redi- riile prime şi materialele,
lectivul U.U.M.R. Crişcior mensionat unele matriţe în să ne încadrăm perfect în
s-a preocupat de realiza vederea folosirii mai ra disciplina de producţie —
rea ritmică şi eficientă a ţionale a metalului, la tur sublinia şeful de echipă
producţiei fizice şi a pro nătorii ne străduim să e- lăcătuşi Dumitru Paul, de
ducţiei nete — ne spunea xecutăm piese cu un adaus la atelierul de vagoneţi. Şi
tovarăşul Victor Almăşan, redus de prelucrare, iar la noi ne străduim să mun
secretarul comitetului de cim astfel. Ne preocupăm
partid, preşedintele consi de buna întreţinere şi ex Nou bloc cu magazine la parter in cartierul „Viitorului" din oraşul T.upeni.
liului oamenilor muncii pe La U.U.M.R, ploatare a maşinilor—unel Foto : V. AÎÎUGEANU
uzină. După plenara C.C. al te, să nu meargă în gol
P.C.R. din 22—23 martie Crişclor şi să consume inutil ener
a.c., ne-am amplificat pre gie electrică, ne îngrijim să Sectorul ¥ — Examenul de diplomă —
ocupările în această pri recuperăm unele materiale,
vinţă, am trecut la' inves să dăm numai lucrări de fruntaş
tigarea tuturor posibilităţi sectorul debitare urmărim calitate". „Mai mult decât
lor care să ne asigure apli cu maximă exigenţă trasa atîît — a continuat ideea pe I.M. Lupani un pas sigur spre
care fermă şi cu maxime rea, croirea şi debitarea e- şeful de echipă montaj
efecte materiale a noilor conomică a fiecărui pro loan Matei, de la secţia I
măsuri economico-financia- dus. — căutăm să ne organi Harnicul colectiv a! secto integrarea în producţie
re stabilite de conducerea O trecere prin secţiile şi zăm temeinic -lucrul pe rului V din cadrul I.M. Lu
partidului şi statului nos atelierele uzinei ne-a per maşini şi pe operaţii de pani, condus de ing. Mircea
tru. Ce căi concrete am mis constatarea unor re lucru, să nu pierdem nici Rădulescu, obţine constant Acţiunea de continuă ino ganizare (executarea lucrări
urmat? în primul rînd zultate meritorii în direc un.minut în zadar şi, prin rezultate bune în produc vare şi modernizare a învă- lor de înaintare şi de aba
ne-am preocupat de dimi ţiile amintite, preocuparea trasaje atente, să economi ţie. Organizîndu-şi temeinic ţâmintului prin integrarea lui taj), lucrări concrete, de in
nuarea în cea mai mare şi înţelegerea personalului sim metal. Depinde însă şi munca pe brigăzi şi pe cu cercetarea şi producţia a vestiţii, de execuţie. Ele au
parte a colaborărilor cu muncitor faţă ele realizarea de pregătirea profesională schimburi, folosind integral găsit la Institutul de mine menirea de a-i învăţa pe
furnizorii noştri din ţară, ritmică a producţiei fizice a muncitorilor, de conştiin timpul de luoru şi acordînd Petroşani o certă conlirmare subinginer să execute o
procedînd la realizarea în şi a producţiei nete, obţi ţa lor politică. Noi ne-am o mare atenţie .calităţii căr şi prin recentele confruntări lucrare pină la nivel de
uzină, prin forţe proprii, a nerea unor produse de ca făcut şi ne vom face . lună bunelui, minerii de la sec ale absolvenţilor — exame conducere a formaţiei pen
majorităţii ansamblelor a- litate superioară din a- de lună planul". torul V îşi realizează lună nele de diplomă. Spre deo tru" realizarea parametri
ferente vagoneţilor, ceea ceeaşi cantitate de metal — Pe lingă faptul că a- de lună sarcinile de plan. sebire de anii trecuţi, lucră lor de creştere a viteze
ce ne reduce considerabil — oţel, fontă, bronz —, cum ne facem singuri pie Fruntaş în întrecerea socia rile de absolvire au teme le lor de avansare, a producti
cheltuielile de producţie, reducerea pe orice cale a sele pentru vagoneţi — re listă pe mina Lupeni, secto gale de producţie, sint con vităţii muncii. Fără excepţie,
timpii efectivi de lucru. consumurilor de metal, e- leva ing. Ştefan Feier, şe- tractate cu întreprinderile din temele sint formulate de în
De asemenea, pentru dimi nergie electrică, combusti ' ful secţiei a Il-a, am luat rul V este primul care şi-a Valea Jiului sau din alte lo treprinderile miniere, adică
nuarea consumurilor de bil convenţional. „Am în şi o serie de măsuri vizînd îndeplinit planul pe semes calităţi ale ţării. In acest an, de cerinţele de producţie ale
materiale — una din căile ţeles că pentru a ne face reducerea consumurilor de trul I al anului, cu 5 zile temele de proiect ale sub- acestora. Nici o temă nu e
principale de realizare a producţia netă trebuie să mai devreme, exlrâgînd su inginerilor se deosebesc net teoretică, fiecare are aplica
producţiei nete — am in realizăm produse de calita DUMITRU GHEONEA plimentar aproape 4 000 to de cele ale inginerilor. „Sint' billtate intr-o mină sau alta
trodus urmărirea consu te şi în termenele panifi- ne de cărbune. Brigăzile cu proiecte de execuţie — pre înlr-o întreprindere sau alta"
murilor pe fiecare produs ; cate, să economisim mate (Continuare in pag. a 2-a) cele mai bune realizări sîrrt cizează prob dr. ing. Aure- In amfiteatrul nr. 2, la da
cele conduse de Vasile Ru- lian Simionescu, decanul fa la prezenţei noastre la Insti
su, losif Ţurcaş, Vosile Co- cultăţii de mine din institut. tutui de mine Petroşani, iş
SUCCES LA FESTIVALUL dreanu, Mihai Vărzaru şi Majoritatea lor sint cu ca susţineau lucrările de diplo
INTERNATIONAL altele. racter tehnologic şi de or- mă subinginerii facultăţii da
DE MUZICĂ ! mine in faţa comisiei de sub
Astăzi, formapa corală a preşedinţia Profesorului E-
Liceului pedagogic din De ÎN ZIARUL DE AZI merit dr. docent ing. Aron
va, laureată a primei edi Popa. O comisie a cărei exi
ţii a Festivalului naţional
,’,Cintarea României" a por genţă cerea absolventului cu
nit spre Austria, Ea va fi, B Soia de apel — locui unei inlense acti noştinţe temeinice in pro
la Viena, mesagera cântecu vităţi poiifico-educative, al dialogului
lui românesc la Festivalul blemele teoretice, de cerce
internaţional „Tineretul şi viu cu minerii tare şi, mai ales, in cele
muzica". Sub bagheta pro
fesorului Gheorglic Bercea, © Oameni de tolos, oameni de nădejde LUCIA LICIU
corul va , interpreta piese
din muzica clasică, din re ® Care este situaţia prestărilor de servicii
(Continuare in pag, o 3-a)
la Dobra, la o lună după intervenţia
ziarului ?
@ Cînd atingi cerul cu mîna
C.S. Hunedoara — Secţia T furnale. Prim-furnalistul Simn
pertoriul patriotic şi popu ® Sport ; Semnal
lar românesc, cit şi prelu Francisc de la furnalul nr. 6, este fruntaş în producţie, dind
crări folclorice ale cunos numai fontă de bună calitate. Foto : N. NEGRU
cutului profesor şi compo
zitor Ion Munteanu. Drum
bun. mesageră a cîntecului
românesc ! Să reprezinţi eu
cinste şcoala pedagogică, Cîmpul este plin de furaje! Să le adunăm
judeţul Hunedoara, bogăţii
le artei noastre româneşti !
MUNCĂ PATRIOTICĂ şi să le depozităm cu cea mai mare grijă!
Uteciştii de Ia I.C.S. măr
furi industriale din Hune
doara au efectuat in ulti
ma vreme peste 1 200 ore de Acţionînd pentru asigu moaie şi loan Lazăr, iar la primii care au ieşit la coa nimalelor. O situaţie la fel
muncă patriotică, evidenţi- rarea unei baze furajere transport Emil Lazea, Teo să se numără cooperatorii de bună întîlnim la consi
indu-se Ediţii Vereş, Ecatc- cit mai bogate, multe uni dor Popa, Troian Rinzar şi Vasile Ciuciu, losif Petica, liile Simeria, Deva şi To-
rina Pal, Eugenia Moguţ,
Stela Slavu, Paullna Voi- tăţi agricole — îndrumate alţii. Programul de lucru al Troian Bîldca, Vasile liea- teşti. Aşa de exemplu
nea, Maria Hirb, Mariana de organele locale de acestei formaţii este de la să, şi alţii. Şi la C.A.P. C.A.P. Sîntandrei a insilo-
Slovenschi şi alţii. Ei au lu partid şi de stat — au in ora 6 la 21. în ziua de 30 Romos, unde s-a încheiat zat 1 300 tone, Gristur 1 380,
crat la întreţinerea zone
lor verzi, au adunat sticle şi lozat din prima coasă iunie, lucrînd cu abnegaţia recoltarea şi depozitarea Deva 1 178, Şoimuş 780 to
şi borcane, 20 tone deşeuri mari cantităţi de nutreţuri. caire-i caracterizează, mem trifolieneior de pe cele 60 ne. în total, în consiliul in-
de. liîrlie, peste 1 000 kg. Aşa de exemplu, la C.A.P. brii acestei formaţii de ha aflate în cultură, înda tercooperatist s-au însilozat
rier vechi şi altele.
Geoagiu s-au însilozat 1 200 muncă au terminat de in tă după terminarea praşi- aproape 6 000 tone de nu
PLANUL COMUNEI tone, la C.A.P. Romos 350 şi lozot 1 000 tone de fura !ei Ia culturile de porumb, treţuri.
REALIZAT Şl DEPĂŞIT tone, la C.A.P. Romoşel 350 je la C.A.P. Aurel Vlaicu. cartofi şi sfeciâ, ţăranii Acţiunea de recoltare a
Cetăţenii de pe raza co tone. La recoltarea şi în- în toate cooperativele a- cooperatori ou trecut la finului natural trebuie să
munei Tetiuc, mobilizaţi de silozarea furajelo-r se lu grlcole de producţie din ca
organizaţia comunală de cositul finului de pe supra se desfăşoare intr-un ritm
partid, de deputaţi, şi-au crează — în consiliul in- drul consiliului intercoope- feţele repartizate. Este mai susţinut în unităţile a-
depăşit planul Ia livrarea de tercooperatist Geoagiu — ratist Geoagiu s-a declan demn de evidenţiat că pe gricole din consiliile inter-
carne do bovine la fondul cu o formaţie compusă din
statului cu 5 tone, la lapte şat şi acţiunea de recoltare ste tot s-a trecut la recol cooperatiste Orăştie, Hune
de vacă — 83 hi, iar la lap trei combine pentru siloz, a finului natural. La C.A.P. tarea finului de pe zona doara, Căian şi Haţeg. A-
te de oaie şi-au realizat 15 remorci la transport şi . Vaidei, unde s-a termi drumurilor şi a căii fera vem o recoltă bună de fin
planul pe întregul an. un tractor S 650 pentru ta-
De subliniat că de la în nat cositul trifolieneior. te, fo!osîndu-se în acest fel şi trebuie să mobilizăm toa.
ceputul anului pe raza co sat. Pe combine lucrează, a început şi coasa fi toate posibilităţile pentru a- te forţele pentru a nu se
munei s-au economisit 7 000 dovedind multă hărnicie şi nului natura! de pe ce sigurarea unor cantităţi de pierde nimic din această
litri benzină, 3 000 litri mo răspu ti dere, meca-n i zato ri i le 192 ha. Pină acum bogăţie naturală. Ajuns la maturitate, fagul va
torină, 21 000 kWh energie furaje cit mai mari pentru aduce foloase omului. Foresti
electrică. Nioolae Potinteu, Remuş Si- s-au şi recoltat 20 ha. între perioada de stabuiaţie a a- N. BAD1U
erii 11 deschid drumul industri
alizării.
