Page 90 - Drumul_socialismului_1978_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

GAZETELE DE PERETE
rj
IN CONCURS
— Sint vii in minte, ou in­ din subteran. întreprinderea, IN JL
trat în conştiinţa colectivului, Direcjiile de acţiune colectivul ei de muncă se — trans
in stare de letargie cuvintele secretarului gene­ mîndrese cu lucrători ca ta Tu
loan Gîţ, Teofil Chiş, Nico­
ral al partidului nostru, tova­
populari
răşul Nicolae Ceauşescu, pe ale constructorilor de utilaj lae Tudor, Martin Ambruş, lo- prilejui
La 25 iulie gazeta de pere­ găsesc locul la gazeta de pe­ sif Şine, Gheorghe Scurtu,
te „Victoria", a comitetului rete. De ce ? Problematica care ni le-a spus aici, la Nicolae Bojiţă, Mircea PaveJ, cru a t<
faţa locului : „Să ne gîndim
de partid de la I.V. Călan, complexă a autoconducerii, minier din Petroşani Ceăuşes'
avea o edifie deplorabilă. Pe ca şi implicaţiile noului me­ şl să realizăm o mecanizare ioan Dobre, Gheorghe Doga- ne rai ai
primul panou se aflau două canism economico-financiar, rapidă a mineritului. Aceas­ ru, loan Predoi, Gheorghe nist Ron
fotografii infăţişînd două oferă un eîmp larg de ac­ ta /este în fond astăzi pro­ @ asimilarea mai rapida a unor maşini şi echi­ Maghiaru, Gavrilă Dan, loan Republic
grupuri de oameni de la ţiune pentru o tribună a blema numărul 1 in Valea Fonic, Gheorghe Tefereş, Pe­ nia, în
secţia de transporturi uzina­ muncii de partid cum este Jiului", indicaţiile şi îndem­ pamente specifice Văii Jiului O reducerea con­ tru Farcaş, cu mulţi alţii, din 12.30 Meii
le. Deasupra lor scria : gazeta de perete. Pentru a- nurile secretarului general — mîinile cărora ies lucrări de 12,50 Ron
mili
„Cinste secţiilor fruntaşe în ceasta. trebuie gîndit şi in­ sublinia tehnicianul Dumitru sumului de metal cea mai bună calitate, oa­ rea
întrecerea socialistă". Cind vestigat, iniţiativă şi acţiune. Boţa, secretarul comitetului meni care caută mereu noul, 13.45 Buc
au fost fruntaşi cci de la In aceeaşi ediţie intîlnim acţionează pentru a realiza cut.
transporturi ? Asta n-o mai fapte \ de muncă lăudabile de partid de la I.U.M. Petro­ I.U.M. PETROŞANI A FOST DECORATĂ CU acele produse pe care mine­ lui ;
spune gazeta. pentru colectivele care le-au şani — se materializează zi „ORDINUL MUNCII" CLASA A III-A 14.10 Via/
Al doilea panou, intitulat săvîrşit : depăşiri considera­ de zi în munca întregului le şi minerii ie cer mereu. dem
„Fondul de participare la bile de plan. De pildă, colec­ nostru colectiv. înfăptuirea — Pentru ei, pentru comu­ alin
ai <
beneficii", in care sint re­ tivul turnătoriei nr. 1 este neabătută a programului pri­ nişti, pentru întregul nostru 14,25 luci
produse cotele de formare a evidenţiat... acum pentru de­ oritar de mecanizare in mi-, • ,N •• -v colectiv — îşi continua gîn- 14.45 Pe
acestuia. Ideea de a trata păşirea planului pe primele neie Văii Jiului, program de Ipni tezaur iSt indemîna tuturor durile tovarăşul Dumitru Bo­ Dolj
problematica plenarei din 5 luni ale anului. Tot de care secretarul general al ţa — anul acesta, anii ce vin suri
anartie a C.C. al P.C.R. este aici este remorcat, intr-un partidului se ocupă in mod colectivelor de muncă aduc sarcini mult sporite. A- -tata
de mare actualitate, întrucîf alt articol, schimbul condus vem datoria să furnizăm ma­ mm
documentele ei pun bazele de maistrul Gavrilă Budiu direct, este sarcina noastră mPBRIENŢA: FRUNTAŞILOR; şini, utilaje, instalaţii, agre­ ltoş
perfecţionării relaţiilor de pentru rezultate bune, dar d^ căpetenie. Două sint di­ Sev<
producţie, a auloconducerii, din aceeaşi perioadă. Cîte recţiile de bază în care ac­ gate moderne, de mare com­ 15.10 Tcle
instituirea unui nou meca­ fapte demne s-au produs aici ţionăm : asimilarea mai ra­ tigiu muncitoresc : 320 tone de bază înseamnă în perma­ plexitate pentru toate minele 15,40 In
nism economico-financiar, de şi in alte secţii între timp, pidă a unor utilaje miniere maşini şi utilaje miniere re­ nenţă nervul de vitalitate şi Văii Jiului, aşa cum ne-a ce­ doct
de
largă participare a oameni­ dar pe care gazeta „nu le-a specifice Văii Jiului, care să alizate in plus pentru minele acţiune responsabilă în mun­ rut secretarul general ol Îna­
lor muncii la dezvoltarea văzut" ! reducă efortul valutar al ţă­ Văii Jiului, productivitatea că. Peste tot, la secţiile pre­ partidului. Şi o vom face. lt-,00 Cili
mai accentuată a economiei rii, precum şi pentru reduce­ muncii sporită cu 12 la sută, lucrări la cald şi la rece, la Distincţia cu care ne-a fost re­ Ven
naţionale. Dar o simplă Altfel spus, gazeta se află rea consumului de metal. De­ reducerea cu 14 lei a chel­ turnătoria de oţel, la cea de cunoscută şi răsplătită mun­ IC,40 Ciul
schemă reprodusă la gazetă, într-o stare letargică greu de ca a întărit convingerea fie­ Un
Izvo
din care un neavizat nu în­ explicat. Vom aminti aici şi altfel, cind tovarăşul Nicolae tuielilor la 1 000 lei producţie fontă şi neferoase, la secţia 17.45 Age
ţelege mai nimic, este cu to­ alt fapt care arată cam cum Ceauşescu mi-a înmînat înal­ marfă, obţinerea a 113 000 000 mecano-energetică, la atelie­ cărui am de la I.U.M. Petro­ tică
tul insuficient. stau lucrurile : pe tabelul ta distincţie m-a întrebat da­ lei beneficii — sint cifre ca­ rul de automatizări, am întîl- şani că poate contribui in 18.15 Iulie
Aici lucrează un colectiv colectivului de redacţie fi­ că producem utilaje miniere re grăiesc de la sine, dove­ nit oameni harnici şi price­ mai mare măsură la creşte­ veni
care se confruntă cu proble­ gurează persoane care de bune. L-am asigurat că da şi desc hărnicia şi devotamen­ puţi, care se află într-o con­ rea producţiei de cărbune a inte;
me serioase în privinţa înde­ multă vreme nu mai lucrea­ că o vom face tot mai bine. tul acestui colectiv de muncă. tinuă frămintare şi căutare ţării, că poate sprijini direct nalc
plinirii indicatorilor de pro­ ză în unitate. I.U.M. Petroşani a obţinut Nucleul celor 715 comunişti pentru a veni tot mai activ şi munca minerilor noştri. 18,35 Ante
peni
ducţie nelă, obţine rezultate Ca un fel de consolare, ca­ in 1977 succese de înalt pres- constituiţi în 11 organizaţii efectiv în sprijinul minerilor GH. I. NEGREA Anii
bune, mai are şi unele re­ re aduce însă foarte bine cu tliei
zerve insuficient folosite. o lamentare, la gazetă sint Buşi
Organizaţiile de partid din expuse trei distincţii obţi­ Să ridicăm calitatea, dar Lan;
secţii au căutări, întreprind nute de colectivul de redac­ 19.30 Telc
20.15 Intr
acţiuni, manifestă iniţiative ţie pentru activitatea pe a- cins
pentru soluţionarea proble­ nii 1974—1976. Fosta-i lele, tori
melor. Toate acestea nu-şx cit ai fost... vorba cintecului. să diminuăm ei consumurile! 20,55 Fiiir
gat,
8 gazetă „subţirică", firavă... (Urmare din pag. î) laminorul de profile mici. De 21.45 soţii Intil
exemplu, întreprinderea me­ unui
în apropierea sediului co­ brilor cooperativelor agricole 22.15 Mcl<
mitetului orăşenesc de partid de producţie pentru a-şi or­ că ? — sublinia electricianul canică Arad ne creează deo­ ieri
Călan se află, la loc de tre­ ganiza .mai bine munca în loan Zaharia, în cuvîntul său. sebite greutăţi, nelivrîndu-ne
cere, „Gazeta cetăţenească", vederea strîngerii la timp şi De asemenea, nee-fectuarea la timp şi în cantitatea co­
cu o ediţie datată 17 iulie. Pri­ fără pierderi a recoltei. O la timp şi de calitate a re­ respunzătoare ghidajele de
mul articolaş reţine atenţia chemare care îşi are şi nu paraţiilor duce tot la consu­ răsucire. Au restanţe la noi
atit prin dimensiunea rezo­ prea are locul aici. Prin- muri suplimentare de ener­ de doi, trei ani de zile. Pro­
nabilă cit şi prin precizia şi tr-un alt anunţ sint felicitaţi blema este foarte serioasă. PROGR
dioprogre
francheţea cu care abordea­ de ziua lor constructorii. Bi­ gie. Pentru a nu mai avea ase­ Radioju rj
ză un fapt cu adevărat cetă­ ne ar fi fost ca din partea Despre întreţinerea şi func­ menea situaţii, propun să presei ;
ţenesc : două taxatoare de oraşului, aflat acum efectiv ţionarea in bune condiţiunia lodiilor ;
autobuze sint „coafate" aici in mîinile constructorilor, să utilajelor au mai vorbit şi fim dotaţi cu un dispozitiv ştiri ; 9,0
pentru că îşi mătură li se acorde o atenţie mai maiştrii Mihai Pitter (lamino­ de confecţionare a acestora, 10.00 Buf
autobuzele tocmai în staţie, mare,. dacă tot a venit vor­ rul 650), loan Dragotă (lami­ la noi. In acest fel vom re­ Revista 1.
Legendă
iar gunoiul trebuie să-l ia şi ba dc aceasta. zolva, mult mai bine, pro­ letin de
6ă-l ducă la locul său alţi în concluzie, o gazetă norul 800) şi Iulian June blema ghidajelor pe plan lo­ cultural ;
oameni. „subţirică", firavă, care pe (strungăria de cilindri). cal. Rarnon 1
Altă poziţie este ocupată ciad să spună ceva o prin­ Referindu-se la creşterea Analizind sarcinile anului vanpremi
de o chemare adresată mem­ de timiditatea. întreprinderea de lianţi Deva. în laboratorul chimic al fa­ gradului de utilizare a ca­ viitor, pentru toţi participan­ 32.00 Buli
coi
Din
bricii de ciment Chişcăciaga lucrează cu multă conştiinciozitate pacităţilor de producţie — ţii la adunare s-a desprins nostru ;
Copilul cu mal multe moaşe şi laboranta Maria Szabo. Pentru activitatea desfăşurată este problemă deosebit de impor­ foarte limpede că problema pretative
apreciată dc întregul colectiv.
3 ; 15,00 î
Foto : VIRGIL ONOIU tantă — laco-b Szemciuc, fundamentală este aceea a Radiojurx
Aşa ar' putea fi asemuită s-au făcut patru. La început Dumitru lanescu şi Benone A- punerii în funcţiune la ter­ vertismer
soarta gazetei de perete „Lo­ s-a căzut de acord ca. prin vramescu au subliniat cîteva men a laminorului de semi­ Orele ser
vară ; 20
catarul" din oraşul nou Că­ rotaţie, fiecare asociaţie să Sesiune de comunicări aspecte negative, făcînd pro­ fabricate nr. 2 şi a laminoru­ nia ; 20,4i
lan. De ce ? Pentru că pe asigure cite o ediţie la ga­ puneri concrete privind utili­ lui de sîrmă nr. 3. Reprezen­ 22.00 R
vremea cind aici era o sin­ zetă. Intenţie bună, altmin­ zarea superioară a unor uti­ tanţii colectivului oamenilor Maralonu
gură asociaţie de locatari teri, numai că ea a rămas ştiinţifice şi tehnice Buletin <
gazeta avea viaţă, apărea cu pînă azi lot la stadiul de in­ laje. muncii de la uzina nr. 4 s-au Nou stop
ediţii, oglindind aspecte din tenţie. De aceea, avînd mai Ieri la Casa de cultură din domeniu ale oamenilor muncii — Unii dintre furnizorii noş­ angajat să nu precupeţească
viaţa colectivităţii. Oi'aşul multe moaşe, gazeta a ră­ Deva a avut Joc o sesiune de din Întreprinderile devene. tri nu-şi onorează contractele nici un efort pentru realiza­
După cuvintul de deschidere
s-a mărit, în consecinţă şi mas fără ediţii, fără activi­ referate şi comunicări ştiinţi­ a sesiunii, rostit de tovarăşul — sublinia în mod cu totul rea la termen şi în cele mai
organizarea asociaţiei a su­ tate. fice şi tehnice organizată dc Alexandru Voiculescu, prim- justificat inginerul Gheorghe bune condiţiuni a acestui im­
ferit modificări : din una CORNEL ARMEANU către Consiliul municipal de secretar al Comitetului muni­ Mateescu, şef de secţie la portant obiectiv.
educaţie politică şi cultură so­ cipal Deva ai P.C.B., primarul
cialistă şi Comisia municipală municipiului, sesiunea şi-a des­ vr. v A. :
Şantierele hărnicie! pentru coordonarea activităţii făşurat lucrările în trei secţiuni: riilo I-II
mfi-mă ir
trans­
minerit,
energetică
şi
de creaţie ştiinţifică şi tehnică.
porturi ; construcţii şi mate­ Adunarea festivă nrasă
In noul centru civic din iată citcva locuri sigure un­ Sesiunea, a fost prilejuită dc riale de construcţii ; industrie DOARA :
de pot fi întîlniţi, in aceste încheierea fazei municipale a uşoară, industrie forestieră şi pe feri cir
Petroşani, la Şcoala generală sarul (Sii
nr. 1 Pctrila, la căminul cul- zile, sute de elevi din Valea concursului de creaţie lehnico- comerţ. Au fost prezentate un de la Hunedoara
turul din Cinipa, la construc­ Jiului. Sint obiective deveni­ ştiinţifică din cadrul etapei dc număr de peste douăzeci de decătorul
te, pentru această vacanţă, masă a celei de a doua ediţii referate şi comunicări. ful' 1 (Con
ţia viitorului stadion din Pe­ .şantiere ale tineretului şco­ TROŞANI
troşani, Ia conducta dc a- lar, pe care acesta îşi dove­ a Festivalului naţional „Cînta- Cu acest prilej, în holul casei CONSACRATĂ ANIVERSĂRI! A 30 DE ANI DE LA (Unirea) ;
ducţiunc a apei în Lupeni, deşte cu prisosinţă hărnicia. rea României", finalizindu-se de cultură s-a deschis şi o ex­ SEMNAREA PRIMULUI TRATAT DE PRIETENIE (7 Noi<
astfel preocupările din acest poziţie. neagi-ă (
ROMĂNO-CEHOSLOVACĂ SI A 10 ANI DE LA PENI : Ji
SEMNAREA NOULUI TRATAT DE PRIETENIE, CO­ 1-îindenbu:
) (Muncitor
LABORARE SI ASISTENTĂ MUTUALĂ ÎNTRE CELE Perla (M
Shslari — inima ţinutului \ Ik decisive !a DOUĂ ŢĂRI NEA : Pc (
curse
NOASA:
(Muncitor
La Casa de cultură din care au relevat importanţa Revoltă h
la cotele socialismului \ citarea griului Hunedoara a avut loc, vi­ politică a celor două docu­ iembrie) ;
mente, contribuţia acestora
neri după-amiază, o aduna­
hirtie, sei
S- re festivă organizată în ca­ la adîncirea relaţiilor dintre Roşie); O
(Urmare din pag. 1) mai spus, pesie 200 de ca­ profesionale ; in comuna in s (Urmare din pag. 1) drul manifestărilor consacra­ ţările şi popoarele noastre. fără vină
cături su
se individuale noi, 780 de care înainte de 1944 exista l te aniversării a 30 de Vorbitorii au subliniat semni­ (Flacăra)
I socialismului, constind din televizoare, 650 de maşini un singur medic pentru tot ) Petx'u Rău, Andrei Arde­ ani de la semnarea pri­ ficaţia şi, rolul hotăritor al în- Mark, po
cultură) ;
| peste 400 apartamente noi, de spălat, peste 550 de ţinutul pădurenilor. I lean, Ion Olaru, uteciştii mului tratat de priete­ tîlnirilor şi convorbirilor că întune
J complex comercial, club, frigidere şi peste 60 de au­ Comuna trăieşte cu iniri- Petrişor Toma, Martin nie româno-cehoslovacă şi a dintre tovarăşii Nicolae BRAZI : ]
5 cămine culturale şi şcoli în toturisme proprietate perso­ gurare aşteptarea momen­ Lung, Violin Ene şi alţii. 10 ani de la semnarea nou­ Ceauşescu şi Gustav Husalc Acţiunea
sa de cui
| toate satele aparţinătoare, nală. Sint în comună peste tului cind va căpăta statu­ \ Cooperatoi’ii din Zam, lui tratat de prietenie, cola­ în dezvoltarea şi adîncirea Urmărire
peste 200 de case individu­ 800 de elevi şi peste 200 tul de oraş, lucru ce se va \ Burjuc şi Cîmpuri-Surduc borare şi asistenţă mutuală relaţiilor de prietenie şi co­ riile I-II
ale noi, apă potabilă în intimpla în viitorul apropiat. între cele două state. laborare dintre partidele, ţă­ Răpirea f
de preşcolari care-şi însu­ au numai cuvinte de lau­ na) ; TEI
mai toate casele, trei grădi­ Tot in viitorul apropiat, în \ Au fost prezenţi la acest rile şi popoarele român şi
şesc in şcoli moderne tai­ dă la adresa combinerilor tară (Min
nile pentru capii, străzi mo- Gheţari se vor construi o important eveniment repre­ cehoslovac, în consolidarea
nele cunoaşterii; in comu­ \ Viorel Blaj şi Ion Călea-
'ernizate cu mijloacele bă­ şcoală cu 16 săli de clasă, zentanţi ai organelor locale raporturilor frăţeşti pe mul­
na care in 1944 — avea o \ nu, care se străduiesc să
neşti ale cetăţenilor reali­ o sală de gimnastică, un de partid şi de stat, nume­ tiple planuri pentru întărirea
singură şcoală cu 6 săli de încheie cit mai repede se­
zează pasul hotăritor pen- atelier de practică, o creşă, \ roşi siderurgişti, constructori coeziunii ţărilor socialiste şi
clasă. Patru medici specia­ V*
| teu noua condiţie la care o grădiniţă cu 120 de Io- ţ cerişul griului, lucrare ca­ şi alţi oameni ai muncii din triumful cauzei păcii în lume.
aspiră comuna, aceea de lizaţi în diferite domenii curi, un dispensar comunal, { re a mai rămas de realizat întreprinderile şi instituţiile Participanţii la adunare
oraş. plus un numeros personal o librărie nouă şi un spi- ţ pe mai puţin de 50 de hec­ municipiului, membri ai am­ şi-au exprimat sentimentele Timpul
medical mediu veghează la tare ia unităţile amintite. iulie : v:
^ Despre noua istorie, răs- tal cu 120 de paturi. ţ basadei R.S. Cehoslovace din de prietenie faţă de oamenii frumoasi
ceruJ nu
ţ Irintă în viaţa de zi cu zi sănătatea deplină a locui­ Gheţarul trăieşte din plin 4 'Ritmuri intense de lucru ţara noastră. muncii de la combinatul si­ tea şi v
« a ghelărenilor, se pronunţă torilor comunei. Condiţiile noua sa istorie. O trăieşte ? la secerişul griului se înre­ în cadrul adunării au luat derurgic Trinet, faţă de în­ va sufla
5 cu putere starea lor maieri- de muncă create minerilor cu deplină încredere din i gistrează, de asemenea, la cuvîntul Brîncoveanu Pogea, tregul popor cehoslovac. în vest. Tei
\ ală şi zestrea in elemente ghelăreni fac, in plus, ca prim-secretar ai Comitetului încheiere a avut loc un pro­ prinsă i
partea cetăţenilor săi, că ţ cooperativa agricolă din 18 grade
( ce înlesnesc omului mo- această sănătate să nu mai viitorul nu le poate rezerva i Boz, unde combinerii Ion municipal Hunedoara al gram culturai-artistic închinat şi 32 gr
I dern procesul cunoaşterii. fie ameninţată de diverse altceva docil o viaţă iot J Cozma şi Ion Zlăgneanu P.C.R., preşedintele Consi­ evenimentelor sărbătorite, Pentru
ş Sint in comună, cum am maiadii cronice sau boli mai bună. \ liului popular municipal şi susţinut de ansamblul artistic mea se
folosesc cu chibzuinţă tim­ lan Stracar, consilier al am­ al Consiliului municipal al şl căldu:
pul bun de lucru în cîmp. basadei R.S.C. la Bucureşti, sindicatelor Hunedoara. mult sei