Page 91 - Drumul_socialismului_1978_07

449 ® SÎMBĂTÂ, 29 IULIE 1978 Pag. 3

Anul şcolar se pregăteşte acum —i
„FONDUL PRINCIPAL DE nat oraşului Zimnicea, re­ toritară a ideilor port-dra- r~
'UNE SENTIMENTE" construcţiei salp — „zidire pel — independenţa, suve­ PR N ÎMPĂRĂŢIA
De aici a pornit întrecerea. de Niculae Stoian iăru seamăn" cum spune ranitatea, libertatea, dreptul SCAEŢILOR
E! 11,00 poetul. ,,Fondul principal de la făurirea unui destin pro­
Noul volum de poezii sentimente", care poartă priu — idei care acţionează
irectâ de „Fondul principal de senti­ titlul volumului, este, prin decisiv in lupta ostaşilor ro­ Trecind peste cimp de
idunareo Sîntem gazde? mente" al poetului Niculae poemele ce le cuprinde, un mâni, ca nişte forţe dirigu­ ia Peşlişu Mic spre Mîne-
iotă cu Stoian reţine atenţia, în imn de slavă, de adevăr şi itoare intr-un plan strategic rău iţi este dat să întîl-
de Iu- reface". Acesta este modul primul rînd, prin bogatul statornicie a poporului şi impresionant, urmărind con­ neşti un peisaj in care
Nicolae In oraşul Hunedoara a- conţinut tematic, bine ' ori­ liilor Iul curajoşi. Ultimul secvent scopul de o mare seaeţii se simt in împără­
arul ge- proape 20 de unităţi şcola­ de muncă şi de coordonare entat în lirica noastră ac­ capitol „Africa, O-Ye !" es­ nobleţe al biruinţei, in a- ţia lor. Am aflat că a-
şi Comu- re se pregătesc gospodăreş­ a activităţii din vacanţă a tuală. Este o evocare şl un te dedicat unor personali­ celaşi timp, războiul de in­ ceasta este aşa-zisa pă­
te pentru oa noul an de
şedi reţele învăţământ să se deschidă învăţătoarei Elena Herman, cint închinat partidului, con­ tăţi revoluţionare africane. dependenţă incorporează şune a C.A.P. Minerâu.
e Româ- în bune condiţiuni. „Lucră­ director adjunct al şcolii. ducătorului iubit, tovarăşul Poetul Niculae Stoian a valori perene ale conştiin­ Situaţia în care se află
Un mod de lucru care răs­
tfcea. Nicolae Ceauşescu, realită­ strins in acest volum poeme ţei de neam, primind noi şi atestă că nimeni din con­
are ; rile de reparaţii curente au punde exigenţelor zilei, ca­ ducerea unităţii sau de la
a : Fa- fost atacate la toate unită­ re pretinde onorarea res­ ţii patriei, prieteniei cu de mare sensibilitate care actuale dimensiuni. primăria comunei n-a mai
. Belua- ţile şcolare. Noi — preci­ ponsabilă a sarcinilor fie­ alte popoare. Volumul de generează adevăruri de lar­ Sergiu Nicolaescu recon­
1 22 ; faţă, poate cel mai semni­ gă circulaţie. stituie laptele de epocă cu trecut de multă vreme pe
nccurtos- zează tovarăşul Viorel Ră- cărui lucrător. Zugrăvitul aici. Altfel nu se poate
te oraşu- ceanu, prim-vicepreşedin- merge mină în mînă cu ficativ al poetului şi gaze- MIRON ŢIC o mare scrupulozitate docu- explica starea de întreţi­
te al Comitetului execu­ curăţenia. Clasele sînt cu­ mentaristică. De asemenea,
ă. « Se- şgtas avem de a iace cu o acţi­ nere (mai bine-zis de ne-
I supr*- tiv al Consiliului popular rate, laboratoarele pregăti­ intreţinere) a păşunii. E-
Inamici municipal Hunedoara — te sau altele în curs de a- ;<•; f f , * o's /. /•. vl-i, sic fS'f'-y y ' '•> sWKmi >y une dinamică, in care ca­ vident, atur.ci nu mai tre­
am asigurat fondurile şi menajare. „Intenţionăm ca drajul inspirat şi ritmul tre­
cotidian; pidant joacă un rol de pri- buie să mi e pe nimeni
rei mele. forţele necesare, am con­ la 15 septembrie să funcţi­ tarului Niculae Stoian, se UN POEM nici soarta prad icţiei de
i şi dan- trolat şi analizat modul în onăm pe cabinete". Aceas­ împarte in cinci capitole ; CINEMATOGRAFIC ■ mă importanţă. lapte, care după toate re­
interprc- care se desfăşoară lucrările ta înseamnă că pînă ia des- Nu este deloc neglijabil
tblitl fol- şi am acţionat în consecin­ : chiderea noului an şcolar „Foc continuu", „Istoria cu DESPRE 1877: aspectul spectacular al fil­ gulile zootehnice In vigoa­
C..uUllli învăţătură", „Vitează ome­ „PENTRU PATRIE" re, in nici un caz nu se
Un Oţelu ţă. Avem certitudinea că se vor adăuga cabinetelor nie românească", „Fondul mului, realizat cu mari des- poate realiza cu... seaeţi,
ui Caraş- pînă la 1 septembrie toate de chimie, fizică şi desen principal de sentimente" şi „Pentru Patrie" se înscrie tăşurări de forţe. Asistăm,
şcolile din Hunedoara vor altele noi: cele de limba în rîndul acelor filme româ­ astfel, la asedierea redute­
*; „Africa, O-Ye /“. Primul ca­ neşti, care, de ia „Dacii" lor turceşti, la luptele pa­ DIN NOU DESPRE
l... filme fi pregătite pentru a-şi pri­ română, matematică, biolo­ pitol cuprinde.poeme închi­
produse mi, cum se cuvine, elevii". gie şi muzică. Felicitări! nate comuniştilor, Conferin­ încoace, tind să se consti­ tetice de la Plevna, Crivifa CURĂŢENIE
AI. Sa- Credem şi trebuie să fie Aici, la şcoala generală nr. ţei Naţionale a P.C.R., se­ tuie înlr-o epopee naţiona­ şi Rahova, la înfrîngerea lui \ -
aşa. Din Hunedoara a por­ 8, lucrătorii de la I.G.C.L. lă amplă, reţinind pe peli­ Osman Paşa de către colo­ In incinta Autogârii din
icală în cretarului general al parti­
nit, în urmă cu câţiva ani, mai au de reparat şi zugră­ dului, tovarăşul - Nicolae culă, cu mijloacele de nelul Cerchez, la triumful Brad, la toneta cu dulciuri
tului : o întrecere : „Şcoala noas­ vit exteriorul şcolii, lu­ transfigurare practic nelimi­ armatei române. şi produse de paniii-
l>ără Ia Ceauşescu, cu prilejul îm­ caţie prăjiturile neacope-
ului ; tră — grădină înfloritoa­ crare unde e cazul să ac­ plinirii a 60 de ani de viaţă tate ale celei de-a şaptea Personalităţi istorice de
iral-artis- re", care a fost preluată ţioneze într-un ritm mai arte, evenimentele majore mărimea unui Kogălniceanu, rite (spre desfătarea unor
de toţi pionierii judeţului, intens (nu l-au prea dove­ şi a peste 45 de ani de ale istoriei poporului nos­ C.A. Rosetti, Brătianu şi anumite insecte), se to­
ronira e- muncă şi activitate revolu­ tru. Dincolo de ambiţiile alţii sint întruchipaţi de un pesc cu praf cu t o t ; fran­
p o! iii ce în raidul întreprins aici, dit la lucrările din interi­ ţionară, Cel c/e-a/ ll-lea
«ernaţio- miercuri 26 iulie, am în­ or !). capitol este dedicat inde­ sale artistice, această epo­ ansamblu actoricesc exce­ zelele şi cornurile sint „în­
cercat să aflăm cum răs­ Şcoala generală nr. 6 es­ pee cinematografică de ma­ lent, compus din Amza Pel­ cercate" de zeci de miini
îului pendenţei de stat a Româ­ re anvergură şi-a fixat ca tea, Ceorge Constantin, inainte de cumpărare, iar
II tineret, pund gazdele acestei iniţia­ te...' în aşteptarea celor ce
ai comc- tive. trebuie să repare, să zu­ niei, creării Partidului Co­ scop esenţial de-a fi o car­ Mircea Albulescu, llarion un cetăţean iară halat o
Clydc, Adevărată gazdă este grăvească. încă de la 1 iu­ munist Român, luptei sa/e te de istorie, şi pe Uleie Ciobanu, Silviu Stănculescu,
Barry şcoala generală nr. 7 (au­ lie, copiii, cadrele didacti-, de-a lungul deceniilor. Ca­ ei monumentale prind con­ Colea Răutu, Ceorge Mihă-
toarea iniţiativei amintite). ce, femeile de serviciu au pitolul III are ca temă ur­ tur iigurile ilustre ale tre­ iţă, Constantin Codrescu
■ialistă in Prof. Mihai Danciu ne în­ strîns şi acoperit băncile, mările cutremurului de la 4 cutului românesc, etc. Datorită lor, „Pentru
i sărbâ- martie 1977, eroismul po­ Ceea ce este semnifica­ Patrie" devine unul din ce­
soţeşte prin clasele deveni­ aparatura. Numai că cei ajută pe remizera Elena
„Om bo- te şantier. „De obicei, la a- care trebuie să onoreze de­ porului nostru pentru refa­ tiv in „Pentru Patrie" e le mai emoţionante mo­ Bulz (Cind ne vede, dis­
“ — epi- ceastă oră, eraţi gata cu vizul nr. 27/1978 al I.G.C.L. cerea oraşelor şi a locuri­ faptul că Sergiu Nicolaes- mente ale stagiunii cinema­ pare urgent, făcindu-şi de
pregătirile". „De astă dată nu s-au prezentat încă. Se lor ce au avut de suferit. cu izbuteşte să sugereze ' în tografice.
atlra şi lucru prin autogara).
— ne răspunde profesorul cer nişte reparaţii la insta­ Un frumos poem este inchi- fiece moment prezenţa au­ AL. COVACI Dacă organele sanitare
ineşti de •— lucrătorii nu ' au putut laţiile sanitare. în proiect e se vor ocupa de aspectele
veni mai devreme. Dar a- trecut negru pe alb : „Exe­ amintite, le sugerăm să
vem încredere în forţele cutarea unei intercalări pe dea o raită după-amiază
lor". „Ne cunoaştem de ani conducta existentă", „in­ şi pe la ,,Restaurantul Mo­
de zile, şi n-o să le facem tercalarea unei piese faso- ţilor" din imediata apro­
probleme" — ne asigură 'nate pe conducta de scur­ piere, restaurant nou, dar
meşterul care lucrează la gere în vederea realizării „tratat" după obiceiuri
instalaţiile electrice din la­ scurgerii de la bufet" (es­ vechi...
boratorul de fizică. Zugra­ te vorba de bufetul de dul­
vii s-au anunţat pentru a ciuri din incinta şcolii). ,,A COMPARAŢIE
doua zi. Anunţ confirmat venit un meşter, a văzut
de fapte. care e situaţia cu lucrarea Elena Lazăr din Deva
Dacă încerci să intri în de instalaţii sanitare, a iace o comparaţie intre
clasele şcolii generale nr. spus că trebuie să decidă comportarea lucrătoarelor
îi, fără să treci, în preala­ dacă se poate efectua sau de la alimentara cu auto­
bil, ,pe la direcţiune, n-ai nu" — ne informează prof. servire din cartierul „Da­
spor. Eşti acostat şi adus Viorina Caliţeridis. „Şi ?“. cia" şi a celor de la ba­
la „raport". Aşa ni s-a în­ Şi a decis : „nu se poate !“ zarul din acelaşi cvartal.
tâmplat şi nouă. Foarte bi­ Decizia n-o poate lua un După părerea corespon­
ne, zicem. Aici interiorul singur meşter. Aici la dentei noastre, compara­
întregii şcoli este zugrăvit, şcoala nr. 6 există un de­ ţia e net in favoarea pri­
s-au vopsit soclul, uşile, ca­ viz de lucrări în valoare de melor de unde se poate
loriferele. „Calitatea?". „Eu cîteva zeci de mii de lei, concluziona că cele ce lu­
zilnic controlez lucrările ce aprobat, semnat şi care tre­ crează la bazar sint invi­
se efectuează. Dacă nu răs­ buie onorat. Acum !, Nu...
pund cerinţelor de calita­ mîine ! tate să intre mai des în
te, nu accept să se conti­ Raid realizat de alimentara din vecini, nu
nue lucrarea pînă nu se LUCIA LICIU Căluşarii Foto : R. POPA de alta dar au ce învăţa
din experienţa colegelor
de profesie,
ffcjj Je O t TĂRĂGĂNARE
tiîe,
Ghea­ Pe strada Unirii din O-
ta lumi- răştie era un porculeţ fru­
IIUN3- CLASAMENTUL CAMPIONATULUI mos, bine îngrijit, cu plopi
! aproa- Viitorul în fotbal este a! copiilor I JUDEŢEAN DE JUNIORI
) ; Cor- şi trandafiri, amenajat de
; Ju- cetăţeni. La un moment
3 „Şeri- i. Auto Haţeg 28 21 4 3 78-29 46 dat, pe stradă s-a mutat
; PE- Să-! facem mai senin,.. 2. Constr. Hunedoara 28 18 6 4 84-42 42
ian Jim 3. Metalul Crişcior 28 16 4 8 55-34 36 o femeie — Marîa Cion­
Vlaieu tă — care a adus cu ea
Spada La Simeria tinde să se înrădă­ rea fotbaliştilor de mîine. Dar 4. Minerul Paroşeni 28 16 3 9 75-47 35 cai, vad etc. şi le-a dat
; LU- adevărul că in cluburi şi asociaţii 5. I.M.C, Bîrcea 28 16 3 9 61-40 35
(tural) : cineze o adevărată tradiţie a ta­ chiar de „azi" multe echipe duc nu s-a muncit în perspectivă. De drumul prin părculeţ la
e i-rr berelor republicane de juniori. Şi lipsă de jucători şi s-a recunos­ aici toate... derivaţiile — de la 6. Aurul Certej 28 15 2 11 58-43 32 păscut. Astfel că din res­
LCAN : în acest an, în oraşul feroviari­ cut că ani de zile ne-am lăudat 7. Minerul Aninoasa 28 14 3 11 81-50 31
; LO- pasiune începînd însă. Pentru că pectivul loc de destinde­
ot de lor sint concentrate cele arai ti­ că judeţul Hunedoara se numără la fel ca în orice domeniu de 8. Prepar. Petril a 28 13 3 12 84-70 29 re şi recreare n-a mai ră­
ANI- nere speranţe ale fotbalului nos­ printre cele mai bine reprezentate, activitate, omul sfinţeşte locul ; a- 9. Explorări Deva 28 10 7 11 58-48 27 mas aproape nimic. Cetă­
pe cer tru — copii născuţi in anii 1964 — mai puternice forţe fotbalistice din colo unde au lucrat oameni pasio­ 10. Minerul Orieani 28 12 2 14 65-62 26
[CÂNI : 1965. Sub conducerea unui corp ţenii din Împrejurimi au
(7 No­ ţară. Dar numai numeric, cantita­ naţi au fost şi rezultate, au crescut 11. C.F.R. Petroşani 28 7 6 15 42-81 20 fost adesea la consiliul
neul de de apreciaţi tehnicieni, în fruntea tiv ! Calitativ, valoric şi ca parte şi juniori (l Aurul Brad, la Corvi- 12. Parîngul Lonea 28 8 4 16 42-84 20 popular şi au sesizat situ­
0
(Steaua cărora se află prof. Constantin contribuabilă la reprezentarea in­ nul şi cam atît). Temeinic, senti­
rmăriţi Ardeleanu, antrenor federal, micu­ ternaţională, fotbalul hunedorean 13. Metalul Simeria 28 7 4 17 40-64 18 aţia. In zadar le-au fost
împuş- mental dar plin 'de semnificaţii a 14. I.G.C.L. Hunedoara 28 6 3 19 30-74 15 intervenţiile căci organul
lunâ ţii fotbalişti desfăşoară un intens fost, deci, îndemnul adresat antre­ 15. Energia Paroşeni local al puterii de stat nu
J BAI: program de pregătire-selecţie norilor de către bătrînul pasionat 28 2 1 25 16-113 5
sa de pentru trierea celor mai valoroşi a luat încă nici o măsură.
Porun- ÎNSEMNĂRI DE LA şi animator al fotbalului, loan Pe- CLASAMENTUL GENERAL JUNIORI —
JUlar) ; şi dotaţi, corespunzători cerinţelor PLENARA COMISIEI tric, din Simeria, de a lucra cu „VINDEM ÎNGHEŢATĂ DE
Al an : impuse de fotbalul modern. La Si­ pasiune, cu dragoste pentru copii. DIVIZIILE B Şl C
(Ca- meria, cei mai buni mici fotbalişti JUDEŢENE DE FOTBAL Am reţinut, ca foarte semnifica­ 2 LEI"
:eria : 1. Aurul Brad 14 9 1 4 30-11 19
i, se- din ţară se pregătesc asiduu. Dar, tive pentru starea actuală a fot­
J.LLA : la Simeria, fotbalul hunedorean nu balului românesc, sublinierile an­ 2. Mureşul Deva 14 8 3 3 24-10 19 Chioşcul de dulciuri din
(Lumi- are nici un reprezentant !! ocupă un loc codaş. Concomitent,, trenorului federal prof. Constantin 3. Lic. 5 Deva 14 8 1 5 22-14 17 centrul oraşului Lupeni
ty chi- (vizavi de palatul cultural)
...Am început însemnările noas­ fotbalul nostru actual este destul Ardeleanu. Intre altele, se des­ 4. Dacia Orăştie 14 5 3 6 21-20 13
tre de la recenta plenară a Comi­ de îmbătrânit şi epuizat, fără mari prinde ca un blam administrat an­ 5. I.M. Orăştie 14 5 3 6 14-22 13 anunţă cu litere mari:
siei judeţene de fotbal puţin in­ posibilităţi de împrospătare a for­ trenorilor noştri faptul că federa­ ,,Vindem îngheţată de doi ao; ]|
vers, cu o supărătoare concluzie ţelor. Vom avea în curînd un ta­ ţia a ajuns în situaţia să dea reţe­ 6. Metalul Hunedoara 14 5 2 7 19-27 12 tei". Alături de anunţ se (
desprinsă în dezbateri, pentru a blou real al acestui adevăr : în­ te de pregătire, programe-cadru 7. Minerul Ghelari 14 3 4 7 13-27 10 află şi orarul chioşcului lui. }
sublinia nu acest fapt în sine, ci cheierea perioadei de transferări de antrenament, tocmai pentru că 8. Victoria Călan \ 14 4 1 9 10-22 9 Orar — da, îngheţată
ceea'ce ni s-a părut mai rele­ ne va arăta o circulaţie a ace­ in cluburi şi asociaţii antre'norii nu da, vînzăloare — nu (19
nlru 29 iulie orele 11,30).
îenţine vant in desfăşurarea plenarei : în­ loraşi jucători cunoscuţi de la şi-au făcut datoria.
isă, cu grijorarea factorilor din fotbalul Brad la Hunedoara, de aici la Cei prezenţi au reţinut şi vor PE SCURT DiN SPORT Mai la... vale, pe strada
noap- nostru faţă de problema juniori­ Brad, Orăştie sau Călan etc. Foar­ trebui să-şi asume de pe poziţiile Cărbunelui din Petroşani,
V intui VARŞOVIA 28 (Agerprcs). — După 10 runde, s-a montat un chioşc pen­
i"sud- lor, fortuită de starea actuală a te puţini şi total necunoscuţi vor ce le ocupă în sistemul fotbalistic, in turneul internaţional feminin de şah dc Ia
£i cu- resurselor fotbalului hunedorean. fi juniorii, pentru că şi dacă au ca principale sarcini de serviciu, Nalencliowc (Polonia) conduce Marla l.itinsaia tru îngheţată. Chioşc este
13 şi S-a remarcat o adevărată neliniş­ fost promovaţi, au fost pentru că preocuparea, munca, crearea con­ (U.R.S.S.) cu 7,5 puncte, urmată de Gerlrudc de mai bine de două luni.
ître 27 Baumslare (România) şi Petra Feustcl (R.D. îngheţată şi vînzătoare —
te la mulţi conducători de clu­ trebuie, nu ca rod al unei cunoaş­ diţiilor necesare pentru accelera­
: vre- buri şi asociaţii, de secţii, aflaţi, teri şi urmăriri anterioare. rea ritmului de formare ş jucăto­ Germană) — cîtc G,5 puncte, Veta lîrelova nu. De ce aţi mai montat '' |
(Cehoslovacia) — 5,5 puncte etc.
îioscul ?
imoasă in sfîrşit, în situaţia autocritică de Cum s-a ajuns aici, este deja rilor tineri, de creştere a copiilor ^ chioşcul i I
tn runda a 10-a, snaestra româncă Gertrude
ul mai recunoaştere a slabei lor preocu- ‘ tardiv să mai analizăm. Rămîne si juniorilor. Kaumstarc jucirul cu piesele, ne.grc, a învins-o
pâri de pînă acum pentru creşte­ însă ca o concluzie a plenarei NICOLAE STANC1U pe Lozana Nestcrova (Bulgaria).