Page 94 - Drumul_socialismului_1978_07
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
*==
AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ ÎN ACŢIUNE Solemnitatea decernării
I'ele
Experienţa buni trebuie amplificată, generalizată înaltului titlu de „Erou *,ooSi>ortul
Gimnasl
al Muncii Socialiste" S,15Tot luai
liu ;
„Creştea
la toate sectoarele, in toate abatajele (Urmare din pag. 1) acţionînd într-un bun cli chlpaje
ra“. Pai
«le ţul N
nă, a reuşit să se situeze
9,20Film se!
tăţilor de producţie a com mat de ordine şi discipli 9,10Şoimii ]
nerii şi-au exprimat cu semnalate în. mod deschis pării tot mai largi a ma plexului în actualul cinci în rîndul fruntaşilor pe ţa pii : „D
plfiodul
principialitate şi fermitate unele aspecte de slabă a- selor de oameni ai muncii nal, îmbunătăţirea perma ră. Aceasta dovedeşte ma 9,45Pentru
ADUNAREA GENERALĂ dorinţa de autodepăişire, de provizionare tehnico-mate- la actul de conducere şi nentă a activităţii econo- rile posibilităţi de afirma neavoasl
A OAMENILOR MUNCII a munci mai bine şi mai rială, plasarea necorespun de decizie, este necesar ca mico-financiare şi aplica re de care dispune agri 10,00 Viata tw
11,45Bucuriili
DE LA I.M. URICAN1 zătoare a posturilor în căr întregul colectiv să" acţio rea tehnologiilor înaintate cultura şi în special zoo 12,30De straj
eficient. In cadrul adunării neze mai ferm pentru me tehnia judeţului nostru. în 13,00Telex ;
generale, ei au analizat cu bune (numărul personalului de creştere şi îngrăşare a văţând din experienţa com 13.05Album
auxiliar depăşind efectivul canizarea lucrărilor minie tineretului taurin. In în 13.05Ora ves«
Minerii de la Uricani exigenţă şi răspundere nu planificat), abaterile de la re şi îndeplinirea ritmică a cheiere, directorul asociaţi plexului, este necesar ca prins :
s-au prezentat la adunarea atSt rezultatele bune, cit normele de protecţia mun- producţiei ■ fizice, pentru ei a exprimat angajamen lucrătorii din unităţile a- nitoarea
generală a oameinilor mun mai ales lipsurile şi nea ' cii, carenţele din activita reducerea considerabilă a tul ferm al tuturor lucră gricole de stat; din ferme sene ani
pair
na
cii cu un bilanţ bogat de junsurile pe care le mai tea de transport, insufici cheltuielilor de producţie torilor de a îndeplini .e- le zootehnice ale C.A.P., moment
realizări. Ei şi-au îndepli enta asistenţă tehnică pe şi a consumurilor de mate xemplar planul şi angaja toţi crescătorii de animale poezie ;
nit exemplar sarcinile de au în activitate, făcînd toate cele patru schimburi. mentul asumat în întrece din judeţul nostru să ur Iară ; ,,<
plan pe prima jumătate a propuneri concrete pentru riale. In acest sens, să *e re, de a menţine comple meze exemplul fruntaşilor, ghlului"
Melodii,
anului, obţinînd şi un instituie un riguros auto xul în. rîndul unităţilor a- să militeze energic şi cu lio- că u.şoai
spor de producţie de a- control pe întregul flux al gricole fruntaşe pe ţară. tărîre pentru a pune deplin lerini" t
joroape 10 mii tone de Mecanizarea să pătrundă mai ferm şi .producţiei de cărbune. Din partea Ministerului în valoare însemnatele po tistic re.
dioul „4
cărbune. De asemenea, au la i. M. Uricani Buna organizare şi dis Agriculturii şi Industriei sibilităţi de dezvoltare a leeţiunl
înregistrat rezultate bune ciplina, aprovizionarea co Alimentare, colectivului de , zootehniei de care dispune Iul ''«.nil
şi la lucrările de pregătiri Cadrele tehnico-inginereşti să se implice respunzătoare cu materia muncă al asociaţiei i-au judeţul nostru. Exprimîn- .... pe
Fricdriel
şi deschideri ca şi la indi mai direct şi efectiv în realizarea pro le, piese de schimb şi va- fost adresate felicitări de du-şi convingerea că acest „Fantezii
catorii de eficienţă econo ducţiei de cărbune în abataje goneţi, îmbunătăţirea trans către tovarăşul Emil Orhi- deziderat va fi împlinit în emisiune
mică. în acest fel, destoi Noul mecanism economico-financiar — portului — acestea au dan. fapte, vorbitorul a trans distracţii
«le la '
nicul colectiv al minerilor fost elementele principale mis colectivului-erou noi şi lia) ; Şa
cunoscut şi aplicat cu hotărîre In continuare au luat
minute ;
«de la Uricani a răspuns asupra cărora au insistat cuvîntul tovarăşii: A- însemnate succese în acti 10.45Stadion
prin fapte demne la grija Calitatea oamenilor să dea o calitate în cuvîntul lor ’ inginerul lexandru Roşu, preşedinte vitatea viitoare, cele mai sportiv i
consecventă pe care pârli superioară producţiei Ioan Todea, brigadierii le Consiliului intercoopera- calde urări de fericire şi alizat dt
tul nostru, personal to încă 10 mii tone de cărbune peste plan Laurenţiu Kelemen şi tist Orăştie, Cornel Josan, •sănătate. pescu ;
varăşul Nieolae Ceauş eseu, Constantin Sorescu. şef de fermă la complex In încheiere, într-o at 17.45 Film ser
ritimă G
«o poartă acestui domeniu pînă la sfîrşitul anului Ca un corolar al dezba şi muncitorul Ilisie Ţigu mosferă de puternică anga sodul 49
te activitate, îmbunătăţirii terilor deosebit de fructu care au exprimat satisfac jare participanţii la solem 18,35 Copiii dl
condiţiilor de muncă şi de ţia deosebită pentru dis nitate au adresat o tele siune c
ştark ;
uriaţă ale minerilor. » înlăturarea lor, îneît să Şefii sectoarelor II şi oase, de analitice şi prin tincţia acordată şi s-au an gramă Comitetului Central 19,00Telejurn;
dea noi valenţe materiale III, inginerii Iacob Stoi cipiale, s-a desprins anga al Partidului Comunist Ro — întrec
în cuvântul lor, numeroşi activităţii din abataje. Evi ca şi Dan Mihăilă, au jarea unanimă a colectivu gajat să-şi înzecească efor în cinste
mineri au evidenţiat expe denţiind activitatea bună a lui I.M. Uricani de a în turile pentru a asigura în mân, tovarăşului NICOLAE bători ;
rienţa bună acumulată, sectoarelor II şi III, a unor subliniat că rezultate deplinirea în continuare în CEAUŞESCU, în care se 19,20Devotam
vnodul cum îşi organizează brigăzi cum sînt acelea le bune pe care le-au deplini şi depăşi sarcinile condiţii ireproşabile a sar spune : „Puternic stimu tatc, mu
şi
cea
munca, cum au reuşit să conduse de Constantin So- obţinut de la începutul a- de plan în semestrul al cinilor economice ce revin laţi şi mobilizaţi de acor săi ;
«omogenizeze schimburile şi nului nu trebuie să condu doilea şi pe întregul an, unităţii în anul 1978, în darea înaltului titlu de 19,40Gala an
rescu, Laurenţiu Kelemen, că la automulţumire şi că de a spori cit mai mult actualul cincinal, pentru „Erou al Muncii Socialiste" 20,55Film ari
fbrigăzile, să instaureze un Gheorghe Scorpie, Gheor- Copperfi
«climat de ordine şi disci printr-o mobilizare mai e- producţia de cărbune coc- înfăptuirea exemplară a o- şi a medaliei de aur „Se re lntr-<
dernă a
plină, precum şi necesita ghe Drănăii, Ştefan Baciu, nergică a tuturor mineri sificabil a ţării. Această biectivelor stabilite de cera şi Ciocanul" ne an mau de
tea ca această experienţă Traian Pop, Simion Bu- lor succesele pot fi ampli angajare a reieşit preg Congresul al Xl-lea şi gajăm, mult stimate to kens ;
-să fie generalizată la toate descu, Ştefan Naghy, Du ficate. nant şi din textul telegra Conferinţa Naţională ale varăşe Nieolae Ceauşescu, 22,50Telejurn.
locurile de muncă. mitru Bornoiu etc., partici Alţi participanţi la dez mei adresate C.C. al P.CR., partidului. să depunem, sub conduce
Dar minerii din Uricani panţii la dezbateri au cri bateri, între care Petru t o v a r ă ş u l u i Nieolae •Tovarăşul Teodor Haş a rea organizaţiei de partid,
mu se mulţumesc cu -reali ticat, totodată, lipsurile Hanciu, Cornel Bololoi, •Ceau-escu,' în care minerii adresat, în numele Consi întreaga noastră pricepe JCAD
zările de pînă acum. In ca care s-au mai manifestat Dumitru Bornoiu, Con de la Uricani se angajează liului de Stat al R.S.R., al re şi capacitate de mun-
litatea lor de proprietari, în stilul şi metodele de stantin Modîlcă, Marin ca pînă la sfîrşitul anului Comitetului judeţean de , că pentru a folosi cu PROGRAM!
•producători şi beneficiari, muncă ale consiliului oa Stoiculescu au apreciat că, să mai extragă suplimentar partid şi al Consiliului maximum de randament diojurnal ; 7,
Radio-T'
era
-ca participanţi direcţi, ■ ac menilor m'uncii în organi în condiţiile introducerii încă 10 000 tone de cărbu popular judeţean, căl baza tehnico-materială cre rceomaaclăm
tivi şi hotărîţi la autocon- zarea şi conducerea activi noului mecanism economi ne, pe lingă depăşirile de duroase felicitări harnicu ată, să aplicăm pe scară 8.00 Ilustrate
Radioprogran
«fiucerea muncitorească, mi tăţii productive. Au fost co-financiar şi ale partici plan de pînă acum. lui colectiv de muncă al largă tehnologiile industri 10.00 AJitoLogj
asociaţiei şi i-a urat noi şi ale înaintate de creştere şi Te a pir şi
însemnate succese în acti îngrăşare a animalelor, mea ; 11,00 I
femeilor ; îl,
vitatea de viitor.
txansformînd cantitatea în
Mecanizarea tot mai pronunţată din abataje — acordarea înaltului titlu de tr-o nouă calitate, astfel vară ; 12,00 U
Vorbitorul a subliniat că
13,00
toţi ;
13,15 Coloana
„Erou al Muncii Socialiste" adueîndu-ne o contribuţie Unda veselă
tot mai însemnată la spo
ile operă ; 1*
şi a medaliei de aur „Sece rirea producţiei agricole, portativ: Vas
temeinic stăpinită, eficient aplicată rai şi Ciocanul" încununea la ridicarea nivelului de 14,40 Mîndră
neaseă ; 15,00
trai al poporului şi înflori
ză eforturile întregului co
18.00 Reuniur.
rea scumpei noastre patrii
lectiv de muncă al asocia
20.00 Radiojuu
ţiei inlercooperatiste, care — Republica Socialistă Ro 19.00 Parada
diojurnal ; 2Î
prin hărnicie şi pricepere, mânia". sportiv ; 22,3*
plex mecanizat, vom munci Gomoiu, despre insuficien ceastă bază îndeplinirii rit minicală ; 24,
mai bine şi ne angajăm să ta preocupare a unor ca mice a sarcinilor de plan. ştiri ; 0,05—3.
ADUNAREA GENERALĂ recuperăm 10 000 tone de dre de conducere şi şefi Participanţii la dezbateri muzical noet.
A OAMENILOR MUNCII cărbune din restanţele pe de compartimente, briga s-au angajat ca, împreună RITMURI ÎNALTE l\ SECERIŞUL GRIULUI!
DE LA I.M. LUPENI care le avem pînă acum. dieri şi mineri privind fo cu colectivele din. care fac
Legat de mecanizarea losirea din plin a timpului parte, să-şi îmbunătăţească In majoritatea unităţilor îşi fac pe deplin datoria. •«INE
masivă ce pătrunde în a- de lucru în subteran, res activitatea, să-şi realizeze agricole socialiste din Con Pînă la 29 iulie, din cele
1 O analiză amănunţită a şi depăşească sarcinile de siliul intercooperatist Brad
batajele minei Lupeni a
DEVA : Pei
activităţii colectivului I.M. fost criticată, cu justeţe, pectarea riguroasă a teh plan. „Colectivul sectorului secerişul griului a început 304 ha cu grîu se recolta riile 1—II ()
seră 117. La C.A.P. Rişca
iLupeni în acest an arată ■ slaba preocupare a cadre nologiilor şi buna întreţi V se angajează ca pe lingă în săptămîna pe care o în se recoltase peste 50 la na (Arta) ; ]
nere a utilajelor, lipsa u-
«că, în ciuda nerealizărilor lor de conducere, a ingine cele 12 000 tone de cărbu cheiem azi şi se desfăşoa sută din suprafaţă, iar la E alit de a
re? (Flo-iăr
tpe care le înregistrează mi- rilor şi maiştrilor, a şefilor nor materiale, vagonete, ne în plus pe Care le avem ră în condiţii bune. Pe pri C.A.P. Cărăstău aproape de (Sldcru>T,_'»Cu]
piese de schimb (îndeosebi
îna de la începutul anului, la această dată, să mai ex viitor (Art
mul loc se află C.A.P.
laici s-a mur.cit totuşi mult. tragă suplimentar pînă la Mesteacăn. „Noi — spu această cifră, ca urinare a torul Fayat
mecanizatorilor
hărniciei
.Argumente: realizarea şi Policalificarea şi ridicarea pregătirii sfîrşitul, anului încă 5 000 nea tovarăşa Cornelia Fe- Petru Oană, Ioan Munte, riful* 1 . ((
PETROŞANI
depăşirea pianului ia acti de tone“ — a exprimat ho- Jlm (Un:
vitatea de investiţii şi la profesionale — imperativ major pentru tărîrea colectivului pe ca- chete, inginerul şef al uni Ioană Henţiu şi Petru Be rel Vlaicu
lucrările de pregătiri şi stăpînirea utilajelor şi realizarea ritmi re-1 conduce inginerul Cor tăţii —, dacă timpul este lea. (Aceasta şi spre in Spada neagri
JUi
LUPENI:
deschideri, îndeplinirea rit că a producţiei nel Rădulescu. „Brigada bun, terminăm pînă luni formarea tovarăşului Uie ral) ; Moar.
mică a planului de un ma mea va da pînă la şfirşi- — 31 iulie — secerişul gri Rădulea). (Muncitoresc)
re număr de brigăzi, creş Ingineria tehnologică să valorifice de tul anului 700 tone de căr ului. Pe combină lucrează Cu bune rezultate se Perla (Mune
NEA : Poliţii
terea. numărului de posturi plin potenţialul creator al cadrelor în bune peste plan“ — s-a an Timoftei Floca, iar la munceşte la C.A.P. Vata, curse (Mineri
în abataje, reducerea de gajat brigadierul Constan transport Ioan Martina. Birtin, Ribiţa şi Zdrapţi. GuerriUa (Mi
fecţiunilor şi avanilor, a- treprinderii tin Păunescu, de la sec La Baia de Criş l-am în- Mecanizatorii Emil Drăgoi, NINOASA : •
(Muncitoresc)
sigurarea unui bun climat Munca politico-educativă — orientată torul unu". „Noi ne anga tîlnit pe tovarăşul Uie Ră- Alexandru Neag, Petru In s/irşit ne
de muncă în subteran. Dar jăm ca pe lingă cei 130 dulea, vicepreşedinte al bi Negru, Gheorghe Demian, noiembrie) ; .
de liîrtie seri
I.M. Lupeni a rămas da permanent şi stăruitor spre îndeplini roului executiv al consi Pavel Başa, Vasile Negru, ua roşie) ; i
toare economiei naţionale rea sarcinilor de plan metri cubi pe care-i avem liului popular, care la ora Teodor Gorcea şi Vasile Balul do s:
în prima jumătate a anu peste plan la lucrările de 16, în ziua de 28 iulie, con Groza lucrează zi-lumină (Minerul) ; c
lui cu o cantitate aprecia Se impune ajungerea în cel mai scurt pregătiri, să mai săpăm pî trola să vadă cum a fost şi depăşesc viteza zilnică măriţi fără
bilă de cărbune cocsifica- timp la plan şi recuperarea restanţelor nă la sfîrşitul anului alţi pregătită sala unde urma de recoltare planificată. împuşcături ;
(Flacăra) ; G
bil. Şi asta nu poate mul 200 mc" — a spus briga ca la ora 17 să se ţină se Tovarăşul Vasile Siminie, Mark, poliţis
dierul Ion Gîrea, de la sec
ţumi pe nimeni. Mai puţin personal auxiliar, mai mulţi torul II. siunea consiliului popular. preşedintele consiliului in cultură) ; 11/
că întunecaţi
— Cauza însemnatelor ne- oameni în producţia de cărbune- Măsurile luate, soluţiile L-am solicitat să ne spună tercooperatist, sublinia că CAL AN : Ac
realizări— considera ingi propuse, angajamentele a- care este situaţia recoltă din cele 715 ha grîu s-au buzul“ (Casa
nerul Dumitru Dănciules- de compartimente, pentru pentru combine şi comple sumate trebuie să consti rii în cooperativele din recoltat peste 290 ha, s-au Două lozuri i
MERiA : un
cu, şeful sectorului IV — valorificarea deplină a in xe), numărul încă mare de tuie pentru întreg colecti comună, cîte combine lu balotat paiele de pe 214 loasă seriile
o constituie, în cazul nos teligenţei tehnice, pentru absenţe nemotivate. In ac vul minei Lupeni preocu crează şi unde anume. ha de către Ion Gligor, şui) ; ILIA :
tru, trecerea la o tehnolo punerea în prim-plan în tualele condiţii de promo pări cotidiene, să fie mate- Dînsul ne-a spus textual s Horia Cimpoaie, Doru To cloardor (Lt
UUC : Jonn;
gie cu totul nouă, pe care activitatea din subteran a vare masivă a tehnicii noi . rializate concret şi grabnic „Asta tovarăşul Tom a y-o dea şi Ion Bota^ care sc aerul) ^ ai
) ; QUE
n-am reuşit să ne-o însu ingineriei tehnologice. şi a mecanizării în abata în procesul de producţie. poate spune precis" — adi deplasează cu formaţiile rece (Muncit
şim repede şi profund. Aşa Această realitate trebuie jele miniere, în condiţiile Intr-o atmosferă însufle- că primarul. Dar cel care de la o unitate la alta. Li
se face că la cele trei com completată cu slaba orga nailor legi omomişe şi. fi ţitoare,- participanţii la a- răspunde direct şi ar tre vrarea griului la fondul
plexe mecanizate pe care nizare a muncii pe sectoa nanciare care au fost in auftare ău adresat o tele bui să cunoască în orice de stat a fost organizată VREI
le avem în funcţiune au re, brigăzi şi schimburi, cu troduse în activitatea între gramă C.C. al P.C.R., tova- moment situaţia recoltării şi se face din lan direct.
intervenit multe defecţiuni, defigienţeJo frecvente sur prinderilor. este necesar ca răşuţyi Nieolae CeauşcSQUi Pe unităţi este tovarăşul Folosindu-se din plin toa Timpul pre
care n-nu putut fi înlătu venite în sistemul de apro atît consiliul oaiheniîof îii care minerii dîn Lupeni Uie Rădulea. Dînsul în loc te forţele şi mijloacele se 30 iulie : vri
rate suficient de repede şi vizionare şi transport. Este liiuncii, cit şi organizaţiile îşi reînnoiesc angajamentul să fie în cîmp, se ocupă pot obţine ritmuri şi mai şl călduroasă
nln noapte
astfel minusul de produc vorba aici, aşa cum sub de partid, de sindicat şi ' de a materializa neabătut de organizarea de şedinţe. mari îfi seceriş în toate y- ziua. Vintul
ţie s-a acumulat lună de lu liniau mai mulţi vorbitori, U.T.C. să mobilizeze mai e- indicaţiile date de secreta Secerişul griului, în toa nităţile Consiliului inter la moderat
nă. Acum sin tem pe dra între care Titus Costache, nergic oamenii la activita rul general al partidului în te unităţile din raza comu cooperatist Brad şi, fapt din sectorul
mul cel bun. In trimestrul Constantin Lupulescu, Cor te susţinută, să acorde toa toamna anului trecut cînd nei Baia de Criş se desfă pozitiv, în acest scop se râturile mini
prinse între
TV al acestui an vom in nel Humeniuc, Mircea Su- tă atenţia creşterii produc •l-au avut oaspete drag la şoară în condiţii bune. Me acţionează peste tot. cele maxinje
troduce al patrulea com ba, Silviu Năslase, Nicojae tivităţii muncii şi pe a- mina lor. canizatorii si cooperatorii N. BADIU ■■ |n | | B
grade.