Page 14 - Drumul_socialismului_1978_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î

Toate forţele
Comisia pentru calitate şi eficienţă - concentrate la La ferma — elită nr. 9 a I.A.S. Simeria
organism activ, de real ajutor încheierea 0 experienţă bună, care

9,00 Teicşcoa
consiliului oamenilor muncii grabnică 10.00 Tclccinc
a secerişului trebuie generalizată contele
Coprodu
liană ;
Abordînd problema cali­ analizele şi studiile de beneficiar a fost solicitat 11.30 Un fapi
tăţii produselor într-o dis­ specialitate. Dar membrii să sublinieze acei para­ (Urmare din pag. 1) proape ;
cuţie purtată cu tovarăşul comisiei, condusă de ingi­ metri care îl interesează în 11,55 Telex ;
Constantin Chirilă, secreta­ nerul Ioan Bencovici, con­ mod cu totul deosebit. De se acţionează energic pentru In perioada care a tre­ crătorii fermei în întrece­ 16.00 Telex ;
rul comitetului de partid, tribuie în acelaşi timp la aici, s-a ajuns la o selec­ a transporta grabnic la ba­ cut de la începutul actua­ rea socialistă. Fiind retri­ 16.05 Teleşcoa
preşedintele consiliului oa­ instruirea şi reexaminarea ţionare mai judicioasă a zele de recepţie întreaga lului cincinal Ferma de buiţi în raport de produc­ 16.35 Matineu
menilor muncii de la I.M. periodică a personalului sorturilor din acest pro­ cantitate de gnu stabilită. stat elită nr. 9 din satul ţia de lapte şi viţeii obţi­ In mări
Hunedoara, interlocutorul a din compartimentul C.T.C., dus, deoarece s-a observat O preocupare susţinută e- Aurel Vlaicu, a I.A.S. Si­ nuţi, muncitorii se strădu­ 17.00 (VII) ; Emisiun
precizat de la început că la diversele dezbateri care că talcul care nu întrunea xistă, de asemenea, pentru meria, care are profil zoo­ iesc să valorifice deplin germani
ca se află în prim-planul vizează calitatea produse­ anumiţi parametri calita­ eliberarea terenului şi efec­ tehnie .(activitatea ei de potenţialul productiv al a-
atenţiei şi preocupărilor lor, urmăreşte îndeaproape tivi pentru un beneficiar era tuarea arăturilor. Mecaniza­ bază constituind-o creşte­ nimaleior. Edificatoare sînt 19.00 Tragere
organului colectiv de con­ recepţionarea exigentă a foarte valoros pentru altul, torii constituiţi în formaţii de rea vacilor cu lapte din cîteva exemple. In luna iu­ 19.05 Muzică
ducere, deoarece, mai mult tuturor materialelor şi pie­ în continuare, atenţia co­ lucru cu presele de balotat rasa Holştein — Friză) şi-a nie, Alexandru Petrovan a 19.20 1001 <le
19.30
Telejuri
ca în alte domenii de ac­ selor de schimb ce intră în misiei noastre este orienta­ au reuşit să asigure elibera­ îndeplinit exemplar sarci­ realizat de la lotul pe
tivitate, în minerit calita­ întreprindere, se îngrijeşte rea unor suprafeţe mai mari nile de plan, la producţia 20.00 Prograr
tea producţiei are un rol tă spre identificarea unor la C.A.P. Simeria, Rapoitu de lapte marfă acumulînd care-1 are în primire o — prog
lui ;
determinant în formarea noi căi şi posibilităţi de Mare şi Băcia. La C.A.P. Si­ un plus de peste 1000 hl. producţie marfă de 10 865 20.20 I’ilm ar
valorii producţiei nete. în­ La I.M. valorificare superioară a meria, de pildă, s-a încheiat In acest an colectivul de 1 lapte şi a obţinut doi vi­ Premie)
tr-o asemenea concepţie îşi produselor — concentrat balotatul paielor de pe în­ muncă al fermei este con­ ţei, primind drept retribu­ ducţic
găseşte motivaţia şi faptul Hunedoara de fier, talc, dolomită —, treaga suprafaţă, fapt ce a fruntat cu sarcina de a re­ ţie suma de 3 588 lei. Gok- italiene
că, în comandamentele spre găsirea unor soluţii permis ca după transportul ler Martin a obţinut 10 173
săptămînale ce se ţin cu pentru punerea în mai ma­ lor să fie efectuate arături aliza o producţie marfă 1 lapte şi trei viţei, pri­ 21.35 Muzică
regularitate pe secţii, ală­ de propaganda vizuală în re măsui'ă în valoare a mi­ pe mai mult de 75 hectare. medie pe cap de vacă fu­ mind 3 407 lei, iar losif conteni
turi de stadiul producţiei sprijinul ridicării parame­ nereurilor sărace din pe- Organizînd lucrul cu tractoa­ rajată de 4 566 1. Pînă Mocanu a fost retribuit în 21,45 Revista
Tv. ;
fizice şi activitatea de în­ trilor calitativi ai produse­ î'imetrul minier Teliuc. rele în schimburi prelungite acum s-au obţinut mai luna amintită cu 3 035 lei 22.20 Telejur
treţinere a utilajelor din lor, ai valorii producţiei Totodată, vom pune accent şi pe timp de noapte, la mult de 2 700 1, ceea ce o- pentru cei 6 990 1 lapte şi
dotare, calitatea minereuri­ nete. pe extinderea la toate C.A.P. Sîntandrei şi Rapoitu feră garanţia că prevede­ nouă viţei obţinuţi. Ase­
lor şi a concentratului de Comisia a încheiat, zilele punctele din fluxul pro­ rile la livrări — peste menea cîştiguri şi chiar
fier constituie obiect dis­ trecute, Un studiu mai am­ ductiv al uzinei de prepa­ Mare au fost arate cîte 120 12 000 hl pe întregul an — mai mari — ne spunea şe­
tinct de analiză. In aceeaşi plu, care a luat în atenţie rare a colectării automate şi, respectiv, 90 de hectare. vor fi substanţial depăşite. ful fei-mei — care sînt în
1
idee a fost introdus auto­ „Variaţiile conţinutului de In aceste zile se va trece şi Faţă de graficul de livrări relaţie directă cu munca
BUCUREŞ
controlul muncitoresc pe fier al minereului de ali­ a probelor de minereu, pe la administrarea îngrăşămin­ la perioadă există însă o depusă şi rezultatele obţi­ dioprogrami
fluxul tehnolgic de la Te- mentare a uzinei de pre­ îmbunătăţirea parametrilor telor complexe şi fosfatice diferenţă în minus, ce e nute, au dobîndit şi alţi Radiojurnal
liuc şi Ghelari, pe faze şi parare şi influenţa lor a- tehnologici ai uzinei în aflate în stoc, care vor fi în­ drept nu prea mare, dato­ presei ; 8,1(
scopul creşterii recuperării corporate în sol cti ajutorul lucrători, între care îi a- diilor ; 9,00
operaţiuni la uzina de pre­ supra valorii producţiei în metal. discurilor, pregătind astfel de rită faptului că ferma nu 9.05 Ităspiui
parare a minereului; la a- marfă, raportată la 1000 pe acum baze temeinice re­ şi-a realizat efectivul me­ mintim pe Olimpia şi Mi- lor ; 10,00 1
telierul mecanic controlul lei fonduri fixe“. Concluzi­ SABIN IONESCU coltei din anul viitor. diu furajat. liai Şimonca, losif Joca, 10.05 Atlas
calităţii produselor şi con­ ile pun accent pe respec­ Şeful fermei, tovarăşul Ana Petrovan, unii dintre Sănătatea ;
ştiri ; 11,20
fecţiilor metalice se face tarea riguroasă a ritmicită­ Tiberiu Cherecheş, este ei fiind îngrijitori la ju- Radio-TV ;
de specialiştii de aici, ţii în alimentarea uzinei însă optimist, avînd ca ar­ ninci sau viţei. „U“ ; 12,00
C.T.C.-ul intervenind nu­ cu minereuri de siderită şi gument baza tehnico-ma- Menţinerea unui nivel 12,03 Din o
lui nostru ;
mai la recepţia acestora, ancherită în proporţiile terială, care va asigura de­ ridicat al producţiei este listice ; 13,(
când sînt predate la maga­ programate, în scopul creş­ nemijlocit legată şi de o 1.3.00 Studi
zie. terii gradului de recupera­ păşirea substanţială a can­ preocupare deosebită pen­ Radiojurnal
tităţii de lapte marfă sta­
nat o econo
— Am procedat în acest re în metal şi valorificării tru asigurarea bazei fura­ de baladă ;
mod — explica tovarăşul mai intense a minereurilor bilită pentru acest an. Ca jere. Cele 206 lja afectate ştiri ; 17,20
Chirilă — nu numai pen­ sărace, precum şi pe îmbu­ un aspect pozitiv am reţi­ producerii nutreţurilor sînt 17,50 Pârtie
tru a depista „din faşă", ca nătăţirea activităţii de re­ nut că sarcinile ce revin ocupate în principal cu ducător ; 1
20.00 Ciută
să zic aşa, orice rabat de la cepţie a minereului la toa­ fermei din programul ju­ 20.15 Sem
calitate şi "a . interveni te punctele de control. Prin deţean de dezvoltare a zo­ trifoliene şi rădăcinoase 20,45 Cadet
O zi intr-l
prompt,- ci şi pentru a da studii asemănătoare, comi­ otehniei se înfăptuiesc cu care dau cea mai mare Non stop t
conţinut practic noţiunii de sia şi-a adus contribuţia succes şi în privinţa efec­ cantitate de unităţi nutri­
autoconducere muncitoreas­ directă la îmbunătăţirea u- tivelor. Prevederile la bo­ tive la hectar. Din produc­ TIMIŞ O A
că prin delegarea de res­ nor tehnologii de lucru vine total sînt depăşite, ca ţie proprie ferma asigură litatea rad
uşoară ; j
ponsabilităţi concrete, no­ pentru încadrarea metode­ şi planul de viţei. Situîn- peste 4 000 tone furaje su­ mecatc —
minalizate pe oamenii din lor de exploatare de mare du-se în categoria ferme­ culente şi fibroase. clor : oii
vatră a ba
fiecare secţie, pentru soar­ productivitate în parame­ lor elită, de aici au fost O atenţie aparte este a- ÎS,40 Un t
ta produsului realizat. în trii calitativi ceruţi pentru livraţi pentru unităţile din cordată şi îmbunătăţirii melodii po
această direcţie, consiliul minereul extras, la realiza­ judeţul nostru şi din alte rezultatelor economico-fi- vista sono
oamenilor muncii primeşte rea dispozitivului de colec­ judeţe 6 tăuraşi de rasă nanciare ale fermei. Veni­ 19.15 Cîn
un real sprijin din partea tare automată a probelor pentru cai’e s-au încasat turile la perioadă sînt de­ 19,30—20,00
leşul tutui
•comisiei pentru calitate şi de minereu de la banda fi-- 120 000 lei. De asemenea, păşite cu aproape 200 000
-eficienţă economică — al­ nală de alimentare a uzi­ în acest an vor mai fi li­ lei, iar cheltuielile pe un
cătuită din muncitori cu nei de preparare. vrate şi 50 de viţele pen­ hl de lapte au fost reduse
înaltă calificare, ingineri şi — Pentru valorificarea tru reproducţie. cu 10 lei.
economişti —, care îşi des­ superioară a diferitelor sor­
făşoară activitatea în ba­ turi de talc — ne spunea Procesele de producţie Prin realizările înregis­
DEVA :
nta unui program trimestrial tovarăşul Ioan Bencovici fiind mecanizate, norma trate, ferma pune cu pute- (Patria) ;
aprobat de noi. — am organizat o minu­ de îngrijire este de 27 ca­ re în evidenţă însemnatele HUNEDOZ
Aria largă a preocupări­ ţioasă testare a preferinţe­ pete vaci cu lapte la fieca­ posibilităţi care există ca Exprei
Vlaict
rel
lor comisiei pentru calita­ lor numeroşilor beneficiari re muncitor zootehnist, pentru a fructifica cu efi­ Perla (Ari
te şi eficienţă economică din ţară. Practic, au fost înalta răspundere şi preo­ cienţă tot mai ridicată po­ trul pămi
-exprimă ajutorul evident întocmite un fel de ches­ U.U.M.R. CRIŞCIOR : Şeful de echipă montori perforatoa­ cuparea deosebită faţă de tenţialul tuturor fermelor torul) ;
a
pe care acesta îl dă consi­ tionare ce cuprindeau tota­ re, Nicoiae Ruda, şi lăcătuşul Ştefan Cioară, fac proba la soarta producţiei se reflec­ zootehnice din judeţul nos­ bărbat, (Ut
I-II
liului oamenilor muncii. litatea parametrilor calita­ ştand unui perforator greu de mină, fabricat aici. Construc­ tă în rezultatele tot mai tru. Noiembrie
torii de utilaj din Crişcior aduc o mare contribuţie la me­
Bineînţeles că prioritate au tivi ai talcului, jar fiecare canizarea muncii minerilor. Foto: VIRGIL ONOIU bune pe care le obţin lu­ N. TÎRCOB rul şi ard
LUPENI :
(Cultural)
( uscat (Mi
CAN : Pe
Au participat tovarăşii Ioan un caz a celor din import. citorese) ;
------ .lim
M. Popa, secretarul comitetu- Organizaţiile de partid implicate activ şi susţinut Nu avem în balanţă dar fo­ Th. .
llui de partid din unitate, Ni- losim tot moi mult minereul (Muncitor
co-lae Pilly şi Mihai Demidov, de Teliuc, deşeurile metalice, SA : Jucî
secretari adjuncţi cu proble­ şpanul şi alte materiale. URICANI
1373 (7 N
mele economice ai comitete­ în îndeplinirea indicatorului producţie netă M. Zepa : Comitetul de Ediţie
lor de partid de la secţiile partid şi conducerea secţiei roşie) ; G
furnale şi, respectiv, turnăto- muncă pentru conducerea manenţă la regimul de lucnu vreme nu ni se mai înapoia­ cocserie au luat unele măsuri na boboc
KAŞTIE:
irie nr. 2, Gavrilă Budiu şi producţiei, întărirea şi lărgi­ stadiul explicărilor de prin­ al acestor maşini şi instalaţii. ză nici Iingotierele şi nici care să determine economii Profetul,
cipiu şi am trecut la măsuri
Moise Zepa, secretari ai co­ mea autogestiunii economico- cilindri vechi, ceea ce ne considerabile la consumul de (Flacăra)
mitetelor de partid de la oare să asigure reducerea Am luat şi alte măsuri de materii prime, materiale şi e- Transame
financiare, implicaţiile acestei cheltuielilor materiale de organizare şi tehnice care să determină să folosim fontă sa de ci
secţiile turnătorie nr. 1 şi, nergie. De pildă, s-a hotărît Marele sil
răspunderi pe planul gradu­ producţie. De pildă, unele asigure o utilizare cit mai nouă, grevîndu-ne cheltu­
respectiv, cocserie. o corelare mai judicioasă a BRAZI :
lui de participare prin iniţia­ materiale mai scumpe şi ca­ bună a materialelor şi ener­ ielile. Am adoptat măsuri loasă —
— Pentru început vă pro­ tivă la soluţionarea proble­ re au pondere mare în va­ giei, în urma cărora obţinem şi în privinţa reducerii consu­ utilizării suflantelar cu numă­ LAN : Iţi
punem, tovarăşe Popa, să melor ce se ridică, precum şi loarea producţiei, cum sînt rezultate concrete. murilor şi la alte materiale rul cuptoarelor aflate în dafir (Ca
schiţaţi principalele direcţii de pe pla social, adică ol re­ uleiul de floarea soarelui, M. Demidov : Organizaţia provenite din import: cocs de funcţiune, adică să na func­ Ruslan si
le I-II i
n
activitate ale comitetului de tribuţiei. grafitul, petrolul, cuiele de " de partid de la turnătoria nr. turnătorie, feroaliaje, nichel ţioneze toate suflantele, ca RIA : Po
partid pentru cunoaşterea de Acestei activităţi i-am con­ modelat şi altele au fost da­ 2 pune un mare accent pe şi altele. pînă acum, indiferent de nu­ (Mureşul)
către membrii organelor de sacrat o seamă de acţiuni : N. Pilly : Realizarea unui mărul cuptoarelor care lu­ din viitoi
LIUC :
partid şi ai organizaţiilor de instruiri, dezbateri, discuţii volum cit mai mare de eco­ crează. S-o stabilit, de ase­ riile I-II
masă a conţinutului şi esen­ deschise, explicaţii, demon­ nomii a fost urmărită întot­ menea, ca inginera Florica LARI :
ţei documentelor plenarei din straţii prin calcule. In mod Masă rotundă la I.V. Câlan deauna la noi. Cu atît moi Bîrtă şi subinginerul Anton (Muneitoi
martie a C.C. al P.C.R. privi­ similar s- procedat şi la mult ne interesează această Cosmescu să urmărească con­
a
toare la producţia netă, pre­ comitetele de partid subor­ problemă acum, cînd condu­ sumurile şi să facă propuneri
cum şi Ia unele din implica­ donate, pînă cînd problema­ cerea partidului a instituit pentru reducerea lor. Săptă-
ţiile lor economice şi sociale. te echipelor spre gospodări­ convingerea oamenilor că ni­
tica a fost adusă Ia cunoş­ noul mecanism economico-fi- mînal organizăm acţiunea de
— I. M. Popa : La scurtă tinţa tuturor oamenilor mun­ re. Au fost dote în confor­ velul producţiei nete este in­ nanciar, cu toate exigenţele strîngere şi folosire a cocsu­
vreme după plenară, comite­ cii din întreprindere. mitate cu volumul şi structu­ fluenţat în măsură conside­ sale. In aplicarea lui, pentru lui şi semicocsujui, care se Timpul
tul de partid a ţinut ca, îna­ Vreau să mai subliniez fap­ ra sortimentală a producţiei. rabilă de promovarea înlo­ a obţine maximum de efi- mai împrăştie prin incinta august :
şi căldur
inte de toate, membrii orga­ tul că pînă acum, î întrea­ Am considerat că aceasta în­ cuitorilor mai ieftini, prin ca­ pienjă, acţionăm cu insisten­ secţiei. Inginerul Romuius De- nin noap
n
nelor de partid, ai conduce­ ga muncă organizatorică şi tăreşte spiritul de economisi­ re se obţine aceeaşi eficien­ ţă penfriT întărirea răspunde­ leanu, împreună cu un grup puţin noi
rilor organizaţiilor de masă, politică am pus un accent re, iar timpul care a trecut ţă. in cazul nostru capătă în­ rii î primul rînd a codrcloi de muncitori urmăreşte cali­ sufla mc
sud-est.
n
ai consiliului oamenilor mun­ deosebit pe reducerea chel­ de la aplicarea măsurii a a- semnătate deosebită utiliza­ cu munci de conducere în tatea cocsului cfd fluidiza re şt cuprinsă,
cii să cunoască ce este pro­ tuielilor materiale ca element rătat că am procedat bine. rea fontei vechi, provenite cadrul secţiei. Adică, trebuie a semicocsului. Recent am şl 15 gr;
ducţia netă, elementele sole cu pondere mare în realiza, Asemănător am acţionat si tfiti Iingotierele scoase din ■să întărim şi mai mult îndru- oprit două baterii de cocsifi­ 2G şl 31
Pentru
componente, principalii fac­ rea producţiei nete. pe linia creşterii indicilor (ie circuitul productiv, lingotiefe mărea, controlul, îmbunătăţi­ care pentru gradul avansat gust :
tori de influenţă asupra creş­ — Deşi explicorea nu poa­ utilizare a unor agregate. Ce­ pe care noi le producem. La rea asistenţei tehnice Ia lo­ de uzură, consumuri specifice (Ml _^eer t
averse i:
terii ei. Legat de acestea — te fi considerată cc trecută, le care funcţionau în gol, fel stau lucrurile cu cilindrii! cul de muncă, tn urmărirea mari şi cglitatea şjabă a pro­ însoţite i
cunoaşterea conţinutului şi ponderea cade acum pe ac­ consumînd neproductiv ener­ de laminoare. Se întîmplă consumurilor specifice, în ge­ dusului. Ele vor fi repuse în trice.
sensului măsurilor luate de ţiunea concretă, energică gie şi combustibil, au fost însă un lucru : aceeaşi orien. neral a cheltuielilor materia­ funcţiune după o concepţie PShfT’t
conducerea partidului cu pri­ pentru aplicarea măsurilor supuse unui regim de optimi­ tare în utilizarea înlocuitori­ le. Ţinem ca depăşirile de modernă. duroasă,
izolat, llly
vire la perfecţionarea relaţi- stabilite. zare, apoi repartizate pe for­ lor şi mai ales a celor din plan să le realizăm prin uti­ dea nvvs e
Wor de producţie, creşterea G. Budiu : Organizaţia maţii de lăcătuşi şi electri­ import există şi la C.S. Hu­ lizarea materiilor prime şi Masă rotundă organizată de te de/esc^j
tospunderii colectivului de noastră de partid a depăşit cieni care să vegheze în per­ nedoara. C urmare, de o materialelor indigene, în nici CORNEL ARMEANU
a