Page 15 - Drumul_socialismului_1978_08

i 454 O VINERI, 4 AUGUST 1978 Pag. 3

Noi focuri de muncă DOAR CONSUMĂ

pentru fiicele şi soţiile Pentru a reduce cheltu­
ielile ocazionate de trans­
minerilor din Valea Jiului porturi, la C.A.P. Leşnic e-
xistă 4 cai şi 6 boi de
i : „Vi-
igeiona". muncă. De muncă este un
anco-ita- iei de a spune, deoarece
(Urmare din pag. 1) final loc de muncă pentru
aproximativ 1400 de per­ pentru o pereche de boi
it dc a- nu există... car. In eviden­
O rezolvare optimă a soane, din care circa 7—
problemei respective o vor 800 femei. Pentru asigura­ ţe carul figurează, dar in
da deci noile investiţii. rea în perspectiva apropia­ realitate nu prea este în
Pentru viitoarea fabrică de tă a forţei de muncă, s-au stare de folosinţă. Aşa se
i'an ţii ; confecţii de la Vulcan, ce luat măsuri de suplimen­ face că doi boi de muncă
ului ; va intra în producţie anul tare a planului de şcolari­ se „respectă", consumind
viitor şi va asigura loc de zare al Liceului industrial furaje fără să aducă nici
limba un venit unităţii.
muncă în final pentru cir­ de chimie din Lupeni, cît
ca 1 000 de femei, în luna şi a celui al şcolii profe­
octombrie a acestui an vor sionale de profil. In pri­ FĂRĂ MIŞCARE
tră ;
intra la calificare primele vinţa asigurării cu forţă Verificarea de fond e-
250. Programul investiţiilor de muncă a capacităţilor fectuată la „Agrocoop“
menite să asigure loc de în funcţiune am luat mă­
larlidului Deva a evidenţiat, intre
poporu- muncă pentru întregul po­ sura redistribuirii ei, ast­ altele, existenţa unor „fi­
O nouă serie de copii îşi petrec o parte din vacanţă în tabăra de la Costeşfi. Foto­ tenţial de forţă de muncă fel că la „Vîscoza", cam
reporterul Ion Stere a surprins un moment din programul pionierilor din judeţul Constanţa. feminină din Valea Jiului 62 la sută din forţa de şe" fără mişcare de unu
,Rackct“. sau chiar doi ani. Aşa
prevede, pînă în 1980, o muncă o reprezintă femei­
tră. Pro- este, spre exemplu, cazul
diourilor Anul şcolar se pregăteşte acum fabrică de mobilă la Petri- le — soţii şi fiice de rrţi- a 1 640 bucăţi lăzi pentru
la, una de aparataj şi o- neri sau alţi oameni ai ardei, In valoare de 14 104
biecte electrice la Petro­ muncii din oraş. Pentru a-
Lucrările sini atacate, dar..... atacu!“ e timid şani şi extinderea cu o in­ ceastă forţă de muncă am lăzi olandeze, şi a unor
cască lei, a 100 butoaie, a 5 655
-artistică stalaţie de fire celulozice asigurat calificarea prin pungi de plastic care va­
tip mătase a Întreprinderii diferite forme, precum şi
Consemnam într-un raid, nise în şcoală, dăduse „o Patru abataje cameră, arma­ de fire şi fibre artificiale ridicarea calificării. lorează peste 90 000 lei.
organizat cu trei săptămîni fugă" pînă la un... bloc. te în lemn — aceasta este „Vîscoza" din Lupeni. Locuri de muncă în plus Să nu observe oare con­
in urma in zona Brad — de Liceul industrial „Avram imaginea reală a celor patru întreprinderea aceasta, pentru femeile din Valea ducerea „Agrocoop" că şi
Io Vaţa la Blăjeni —, că lu­ lan-cu". 26 săli de clasă, ca clase aie şcolii aflată în re­ despre a cărei extindere Jiului înseamnă în princi­
crările de pregătire a noului şi internatul şi cantina unde paraţii capitale. Schimbarea ne vorbea tovarăşa Felicia pal surse sporite de cîştig
an de învăţămînt au fost a- s-a organizat tabăra de vară, planşeelor, consolidarea în­ Necşa, şi-a creat o tradiţie pentru familiile minerilor.
tacate l. toate şcolile. Noul sînt gata. Celor doi lucrători tre parter şi etaj necesită lu­
a
G,00 Ra- raid, întreprins marţi, 1 au­ din faptul că procesul de Realizate într-un ritm ra­
ucţii 7,00 — Pavel Pompiliu şi loan In- crări complexe. Prof. loan producţie, conducerea aces­ pid, pe calea noilor inves­ aceste stocuri fără mişca­
ltcvista gust, la cîteva şcoli din a- dreica — le-au rămas de zu­ Ancuţa, directorul şcolii (ca­ tuia se realizează în spe­ tiţii sau prin redistribui­ re grevează situaţia finan­
ui melo- ceastă zonă ne-a convins cit grăvit coridoarele, de vopsit re, ou siguranţă, nu va pleca ciară a unităţii ?
dc ştiri; de „bătăios" este atacul, cit cial prin participarea fe­ rea forţei de muncă, se
tunători- uşile şi geamurile. Mai greu . în concediul planificat), e op­ meilor. Despre modul cum împlineşte temeinic cuvîn-
de ştiri ; de interesaţi sînt cei ce s-au e cu curăţenia. Aici, autogos- timist pentru că a lucrat cot se rezolvă aici o problemă tul secretarului general al „ N-AVEM PLĂCINTA.
ic ; 10,30 angajat l el. podărirea şi-a luat vacanţă. la cat cu oamenii comunei
0
ulctin dc Şcoala generală nr. 1 Brad Marţi, din cei 40 de elevi a- de perspectivă privind ex­ partidului, politica partidu­ AŞTEPTĂM INVENTARUL".
premieră —. Victor Dobre, Avram Pe- tinderea, ne-a vorbit tova­ lui nostru pentru asigura­
Jiscoteca are două localuri. Cel des­ flaţi pe şantierul muncii pa­ trică, losif Mateş, Tralan Tril, răşa Rodica Tatulici, direc­ rea unui grad ridicat de Zilele trecute, la ora 9,
de ştiri ; tinat claselor V—X este pre­ triotice, 8 fete dădeau „o Maria Luoa, Puiu I. Marc şi bunăstare minerilor Văii la plăcintăria „Minerul"
folcioru- gătit... pentru a-şi primi zu­ mină de ajutor" la aranja­ toarea întreprinderii.
'.pere so- atîţi alţii, la demolări, la — Extinderea va crea în Jiului. — unitatea nr. 165 a
1 la 3 ; gravii. Au fost „atacate" de rea bibliotecii oraşului. Nu montarea cofragului— şi I.C.S.M. Lupeni:
; 16,00 către lucrătorii E.G.C.L. doar era, oare, firesc oa o parte deci, le cunoaşte hărnicia, — O porţie de plăcintă,
:
Coordo- cîteva clase de la etajul su­ din ele să fie îndrumate spre
6,40 Plai voinţa. ,,Săptămîn<] asta, da­ vă rog !
ulelin de perior. „Oamenii lucrează la şcoala în care învaţă pentru că nu turnăm planşeele, sîn- — N-avem. Azi primim
patrie ; clădirea de alături, cu cla­ a ajuta la pregătire ei ? tem în aer ! Dar nu vom fi
a
bit con­ sele I—IV, unde au zugrăvit, Şcoala generală Valea numai după-amiază...
te serii ; — îşi răspunde directorul.' — De ce ?
dorului ; au vopsit socluri, uşi, calori­ Brad. Aici sălile de clase sînt Ziua şi planşeul. Lăsăm zece
adresă; fere" — ne informează .prof. zugrăvite, o parte aranjate zile să se usuce, dăm jos co- — Aşteptăm inventarul
re ; 22,00 Mari a Mărginecnu. La faţa pentru deschiderea anului fragul, apoi trecem la par­ şi să nu rămînem cu ea...
t3,00—3,00 locului — Aurel Burz si Du­
locturn. şcolar, in altele, copii şi ca­ chetat, zugrăvit, amenajat. Ciudat sistem de lucru
mitru Molocea vopsesc uşi. dre didactice lucrează pen­ Sînt multe de făcut, dar am la această unitate. Motiv
0 Actua- „Nu vi se pare că merge tru a le amenaja. Problema încredere. Tovarăşul primar.
1 Muzică prea încet ? Lucraţi aici din pentru care ii trimitem a-
tare fer- o dă exteriorul şcolii, asfal­ Simian Chifor, tovarăşul vi­ cest răvaş. Evident, fără
; dc fui­ iunie !". „Am fost doar doi tarea curţii, gardul din pre­ cepreşedinte Constantin Ma­ plăcintă.
or — o oameni, Molocea a venit fabricate care e deteriorat. teş ne ajută cu tot ce le stă
lopularc; doar azi !“. „Dar şeful echi­ E.G.C.L. Brad montat bor­
ciiitec — a în putinţă". OPREŞTE, NU OPREŞTE...
10,00 Re- pei unde este?". „S-a d*us duri, s-a adus balast, ur­ După cum arată azi şcoala
-poiitică; la întreprindere..." (? !). Pe mează să se toarne asfaltul. din Buceş — numai o parti­ Mă numesc lancu Cri­
itriotice ; la ora prînzului, D. Molocea Cînd ? Se ridică din umeri. şan, domiciliat în satul
pe înţe- cipare masivă de forţe va
era prin centrul oraşului Oamenii satului au investit face ca e să-şi deschidă Bejan, navetist la Deva.
a
Brad, iar şeful echipei încă aici bani,. vor să şi ajute la porţile la 15 septembrie. Ca Vă aduc la cunoştinţă că
nu venise de la... întreprin­ materializarea lor. Răspunsul să fie aşa, părinţii, copiii, in ziua de 1 august auto­
dere. Nu se reîntorsese nici Consiliului popular al oraşu­ oamenii comunei vor trebui buzele cu numerele de
lucrătorul de la repararea lui Brad, ca şi materialul ne­ să spună, zilnic,' „prezent !". In secţia confecţii a noii Fabrici de tricotaje din Petro­ circulaţie 31-HD-604 şi
instalaţiei sanitare — tova­ cesar, intîrzie. Raid realizat de şani, care în . curind va Intra in funcţiune — viitoarele mun­ 31 -HD-2019 care veneau
răşul Onisa — care, deşi ve­ Şcoala generală Buceş. citoare fac deocamdată primele cunoştinţe cu maşinile. din direcţia Băiţa, dimi­
nan Jim LUCIA LICIU Foto : A. LICIU
(Arta) ; neaţa la orele 6,40, la in­
msameri- terval scurt unul faţă de
ra); Au- Pionieri şi comsomolişti din Donefk Săptămina educaţiei politice, altul, nu au oprit in sta­
rgistul) ; „Zarand 78“
le In cen- în vizită în judeful nostru ţia Bejan. Noi, navetiştii,
ionstruc- am rămas pe jos pină la
JNI : Alt cuiturii şi sportului în Valea Jiului
e, seriile In cadrul relaţiilor de prie­ clus, în imensa curte, o uria­ Ieri, în cadrul Festivalului următorul autobuz. Men­
■untea (7 tenie statornicite între jude­ şă „Periniţă" a prieteniei. c u Uu ral-ar tis tic „Zarand ’?S“, ţionez că ambele aveau
Ia cinematograful „Steaua ro­
îtul, au- ţul Hunedoara şi regiunea Vizita la Jesătoria de măta­ A treia zi din cadrul bunelui cu exploziv şi plu­ locuri suficiente, şoferii
publica); şie" din Brad s-a desfăşurat
s pe cer Doneţk (R.S.S. Ucraineană), se Deva, la Muzeul jude­ „Săptămînii educaţiei poli­ guri", la întreprinderea un proces iiterar-cinematogra- însă n-aveau bunăvoinţa
mă pe se înscrie şi vizita delegaţiei ţean, ca şi spectacolul de la tice, culturii şi sportului în minieră Lonea, precum fic po marginea filmului artis­ şi omenia necesară.
); VUL- de pionieri şi comsomo­ sala „Arta" au încheiat plă­ tic românesc, „Regăsirea". De
ie (Mun- Valea Jiului", a cuprins o şi dezbaterile de la între­ asemenea, Ia casa dc cultură
: Gentle- lişti sovietici, aflată in cut prima zi a vizitei in mu­ prinderile miniere Aninoa- a oraşului a fost organizat un PE ADRESA E.G.C.L.
1) : ' 2 aceste zile, la Deva. nicipiul reşedinţă de judeţ. suită interesantă de mani­ sa, Livezeni şi Petrila, cu schimb de experienţă pe tema ORAŞTIE
. i/o».iOS Ieri, delegaţia pionieri­ Un program bogat — din festări, dintre care con­ „Filmul de amatori in spriji­
VNINOA- tema „Rolul maistrului în nul îndeplinirii sarcinilor de
citoresc); lor şi comsomoliştilor so­ care nu vor lipsi drumeţii la semnăm dezbaterea de la organizarea şi conducerea producţie", la- care au partici­ Cu aproximativ două
ie graţie vietici s-a intilnit cu secre­ cetăţile dacice din Munţii O- întreprinderea minieră U- producţiei. Sarcinile ce-i pat membrii cinccluburilor din luni in urmă unitatea a
; BRAD: tariatul Comitetului judeţean răştiei, vizitarea locurilor isto­ ricani — „Posibilităţi exis­ săpat un şanţ de o adtn-
(Steaua revin în calitatea sa de Hunedoara, Deva, Călan, Pe­
2A : lar- al U.T.C. şi cu membri ai Con­ rice de la Sarmizegetusa, tente pentru introducerea conducător şi om politic în troşani şi Brad. cime respectabilă pe stra­
erul) O- siliului judeţean ol Organi­ Hunedoara şi Lupeni, a mecanizării la abatajele Din programul zilei de azi se da „Libertăţii" din Oraş-
(Patria); zaţiei pionierilor, a vizitat staţiunilor balneoclimaterice frontale, în vederea creş­ procesul de producţie şi e- remarcă simpozionul „Dacii — tie. A introdus ce a avut
ardelenii Geoagiu-Băi şi Vaţa de Jos, ducaţie". Tot ieri, la Lu­ să introducă in acest şanţ,
lU-BAl : cercurile aplicative de la Ca­ terii productivităţii muncii peni a avut loc un concurs strămoşii noştri — 2050 de ani
ess (Ca- sa pionierilor şi şoimilor pa­ a taberelor de vacanţă — va şi reducerea efortului fi­ de la crearea primului stat după care l-a lăsat in
HATEG : triei din Deva, unde copiii oieri oaspeţilor din Doneţk al brigăzilor artistice şi dac centralizat şi independent" voia soartei. Şanţul e şi
’opular); cunoaşterea frumuseţilor ma­ zic", simpozionul „Susţine­ vernisajul unor expoziţii de ia casa de cultură, avindu-1
■ peiicu- au asistat la demonstraţii de rea mecanizată a abataje­ azi descoperit, prezentind
C ; CA- aeromodelism şi carturi, la teriale şi spirituale din jude­ de artă plastică şi foto­ ca invitat pe conf. univ. dr. pericol real pentru copii
un tran- un moment artistic şi au in­ ţul nostru. lor şi tăierea mixtă a căr­ grafii. Hadrian Daicoviciu. şi o pată neagră pentru
:uittiră) ; E.G.C.L. Orăştie.
— serii-
SIME- Cînd va înlătura acest
,lunecată Acum 19 ani, adică prin a zis, merge mai departe. I pericol şi cine va spăla
Evadaţi Grinda lui Boca Probabil că nu are ceva J
i ; TE- * anul 1959 (ziua, ora, minu- pata de pe obrazul uni­
g — se- | tul şi secunda nu se cu- mai bun de făcut — treaba t tăţi! ?
; GI-IE- J nasc, Boca Emanoil, din sa- _ lui —, dar pune şi pe alţii I
poliţistul O TOCĂTOARE
tul Cigmău, susţine că a brad şi era lungă de 12 m unde se aşterne dumnealui mai mult de un an de la pe drumuri, adresindu-se la J
I împrumutat o grindă con- şi avea o grosime de 15[18 Boca la drum şi merge el, săvirşirea laptei. Deci acum diferite foruri, să afle şi a- j Şl UN MOTOR
J săteanului său Crişan Ra- cm ? Ei, grinda aia tu nu şi merge pe cale, de la 18-19 ani. Dar Boca nu cestea că acum 19 ani '•
| man. Dar această grindă mi-ai dat-o înapoi. Au tre­ Cigmău la vale, plnâ ajun­ vrea să înţeleagă nici în dînsul a avut o grindă aşa I De multă vreme, o to­
* nu era o grindă oarecare, cut atiţia amar de ani de ge la Consiliul popular ruptul capului. El acuma şi pe dincolo... Umblă Boca * cătoare de furaje şi un
| ci una deosebită : avea o atunci — 19, auzi 19 ! şi eu şi-a adus aminte şi acum, cu grinda precum leremia I motor stabil stau de izbe­
! lungime de 12 m şi o grosi- nu mi-am adus aminte pină. nici una, nici două, vrea cu oiştea, lată dar cum un ' lişte pe un teren lingă a-
pentru 4 om poate să-şi Iacă vestiţi • dăposturile de animale
rumoasă me de 15/18 cm şi era azi. Aşa că să iaci bine şi grinda. ale C.A.P. Nădăştia de
‘.erul se- I de brad. La ce i-o li tre- să-mi dai grinda şi asta FOILETON „Aşa, zice el minios pe consătenii săi din Cigmău, |
Ineaţa şi buit lui Crişan grinda, sau minten, că am acum mare despre care a început să * Jos. Deşi „sar" zilnic in
'întul va I ce a făcut cu ea ? — nici cei de la primărie, nici voi se spună că sint din satul | ochii conducerii unităţii
a est şi nevoie de ea. Or dai grin­ nu vreţi să-mi faceţi drepta­ (preşedintă Lucreţia Bu-
ra va fi ' înţelepţii satului nu-şi mai da, ori o mie de lei. La a- te ! Am să merg şi mai sus ăla cu grinda. Ar putea să «,
între io amintesc, Dar adueîndu-şi Geoagiu. Aici face iute o aibă cigmăienii şi un astfel I diu), nimeni nu se gîndeş-
ua între tita am preţeluit-o eu şi a- şi am să-mi capăt eu grin­ de renume, deşi ei sînt oa- ' te să protejeze cumva a-
\ dumnealui Boca, aminte de jalbă către comisia de ju­
şi G au- I grinda ceea a lui şi-a zis : tita face". „Eu tete Boca, decată. Dar cei de la co­ da mea. Şi nu o grindă ori­ meni harnici şi buni gospo- 1 ceste utilaje care au O
duroasă, J „la să dau o fugă pînă la a zis Crişan, să mă tai şi misie încearcă cu lămuri­ cum, ci una care să fie din dări, pricepuţi şi aşezaţi la ' destinaţie bine stabilită.
>r cădep. Crişcw''. Imediat s-a şi înfă­ nu-mi aduc aminte. Au tre­ rea... că în temeiul legii pu­ brad, lungă...". locul lor. Dar vorba ceea : j Adevăraţii gospodari se
ploaie, I cut atiţia ani...". ,Aşa va Că a împrumutat Boca nu este pădure tară..., sau | îngrijesc ca toate bunurile
îri elec- ţişat la poarta vecinului său tea să Iacă o asemenea materiale să fie păstrate
J şi i-a şi spus : „Mai ţii sj zică, nu vrei să-mi dai consăteanului său Crişan poale nici sat fără un fel '
;-me căl- | minte că, cu ani înainte, grinda ? Lasă că te lac eu plingere în termen de o lu­ vreo grindă acum 19 ani, de leremia... in bună stare. La acest
variabil. să-ţi aduci aminte...". nă de la cunoaşterea făp­ cine ştie ? Fapt este că Bo­ capitol se mai găsesc însă
a vor că- * fi-am împrumutat o grindă N. ZAMFIR j şi... excepţii.
jaie Snsoţi- I şi că grinda aceea era de Şi nici una, nici două, taşului şi dacă n-a trecut ca nu se lasă şi, aşa cum
c \etrlce.
V jwmv m mmt f smmr m jmmm 0 «nas* * ■ 1 r—r Mmmmt m Mmm* 0 mmmm t 0*mm 0 mmmm 0 Mmm 0 Mm 0 M0MM * mmmmt # Mmmmt 0 mmmmmm m mmmm 0 mmmw ^