Page 18 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Strălucită analiză a fenomenelor
 N G A U A M E N T U L FBI
şi tendinţelor vieţii
5 MILIARDE T.lîîT - , wfmş 12.00 Tc
12,05 Ro
mlwM* Jmn Mmm pai Jfo &k ***■■*$
internaţionale contemporane Fa
• CE AŢI ÎNTREPRINS • CUM ACŢIONAŢI • CARE SiNT REZULTATELE Ep
13.00 Dc
(Urmare din pag. 1) înţelegeri corespunzătoare. logică pentru Europa şi pen 13,25 Co
ii JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE armării. Documentul final a- trupelor în limitele propuse tru întreaga lume". 13,55 Fii
Reducerea armamentelor şi a
Cu aceeaşi atenţie şi răs
14,10 Mc
1 doptat de aceasta conţine un de ţările socialiste sau de pundere sînt tratate toate ce. 14.30 Lu
ţările capitaliste, nu afectea
lelalte probleme ale omenirii
mare număr de principii, nor
15,20 Cil
} m Iulie 1978 j me şi propuneri prezentate ză cu nimic raportul de forţe. contemporane. In perioada IC,15 Ag
următoare, zia-rul nostru va
de ţara noastră, ceea ce re
Este evident că 30 000 sau
16,45 Ca
publica mai multe materiale
prezintă o recunoaştere cva
Int
siunanimă a caracterului con 50 000 de oameni în minus în care vom dezbate pe rind de
— cum se prevede într-o
structiv, profund realist al propunere sau alta — cu ar principalele idei ale expune Tr.
Angajare intensă, în toate unităţile, politicii internaţionale a mamentul corespunzător, la rii secretarului general al de
României. In legătură . cu a- cifra de un milion de oameni partidului, oferind astfel or 18,15 S.ii
ceasta, în expunerea Io adu existentă de fiecare parte, ganizaţiilor de partid, lecto ter
pentru realizarea producţiei nete narea activului central de deci de 2 milioane în total, rilor, propagandiştilor, cadre 18.30 An
partid şi de stat, se arată nu va schimba cu nimic ra lor cu munci de răspundere tm
între altele : „După părerea portul de forţe şi nu se vor posibilitatea realizării unor 19,13 Te'
şi îndeplinirea angajamentelor! mea, actualele propuneri ale crea pericole nici pentru ţă largi dezbateri în scopul 19.50 Pr-
înarmării tuturor oamenilor
ţărilor socialiste, precum şi rile socialiste, nici pentru ţă muncii cu cunoaşterea temei lui
ale ţărilor capitaliste creează rile capitaliste. Această redu nică a poziţiei partidului nos 20.03 Te
Bilanţul pe luna iulie — lună în care planului producţiei industriale pe judeţ, o bază bună pentru a se a- cere a trupelor ar avea însă tru în problemele cardinale 20.50 Fii
întrecerea socialistă în întîmpinarea mă de îmbunătăţirea continuă a activităţii junge, intr-un timp scurt, la o semnificaţie politică, psiho ale omenirii contemporane. on
reţei noastre sărbători' naţionale şi a minerilor din Valea Jiului şi de la mina 21,40 Ini
Zilei minerului a cunoscut o continuă Ţebea, de importante sporuri la produc un
amplificare — a adăugat realizărilor de ţia de cupru şi zinc în concentrate, pre Aprobare deplină, satisfacţie vie, 22.03 Te
la începutul anului o producţie supli cum şiMa multe alte produse şi bunuri
mentară în valoare de 33 milioane lei. de consum. Pe ansamblul Văii Jiului, în ml ndrie patriotică
Depăşirea de plan pe judeţ, pe 7 luni, la luna iulie s-a îndeplinit şi depăşit pla
activitatea de bază — producţia indus nul la cărbune net. (Urmare din pag. 1) rate sentimente de mîndrie peste plan, vom contribui s?
trială — se ridică acum la peste 314 mi In tradiţia de prestigiu, scumpă oa patriotică magistrala dum la întărirea economiei na
lioane lei. menilor muncii hunedoreni, s-a stator cretar general, că minerii neavoastră expunere rosti BUCI
nicit ca măreaţa sărbătoare de la 23 ţionale, la dezvoltarea mul
In luna trecută s-a detaşat în mod August să fie întîmpinată an de an cu Văii Jiului, acest detaşa tă în faţa activului centi'al tilaterală a patriei şi creş dioprog
deosebit activitatea colectivului C.S. Hu succese tot mai depline, cu angajamente ment de frunte al clasei de partid şi de stat, în faţa terea prestigiului României 7.00 Ra
vista p
nedoara, care a dat peste plan 15 189 to le onorate exemplar, aşa cum doreşte noastre muncitoare, vor fa întregului partid şi popor. socialiste în întreaga lume. melodii]
ne fontă, 4 724 tone oţel, aproape 4 000 ce totul pentru a extrage Vă sîntem profund recu Sîntem hotărîţi ca, pro- ştiri ; 9
să se.mândrească şi aspiră fiecare colec 10.00 Bl
tone laminate finite, alte produse — tiv muncitoresc. De aceea, în aceste zile din ad incuri cărbunele de noscători, mult stimate şi movînd cu fermitate prin Revista
succes care a contribuit substanţial la fierbinţi de întrecere, toate organizaţiile care economia noastră în iubite tovarăşe Nicolae cipiile autoconducerii mun Legendi
devansarea sarcinilor pe 7 luni de către de partid, toate colectivele de muncă din plin avînt de dezvoltare Ceauşescu, pentru modul citoreşti şi autogestiunii fi tin de i
tural ; :
are nevoie. strălucit şi consecvenţa cu nanciare, să obţinem rezul
această reprezentativă unitate economică judeţ sînt chemate să se mobilizeze şi rin Bog
Vă rugăm să ne permi care dumneavoastră acţio niierâ 1
a judeţului. Luna care s-a încheiat a mai intens, să facă totul pentru realiza tate tot mai bune, adueîn- lctin dc
fost marcată de asemenea de contribu rea producţiei nete, pe baza depăşirii teţi ca şi cu acest prilej să naţi pentru afirmarea idea du-ne astfel contribuţia la moara
ţia preţioasă adusă de minerii de la I.M. planului la producţia fizică, creşterea ne exprimăm respectul lurilor de pace şi prietenie înfăptuirea politicii interne 12,35 Re
Barza, I.M. Hunedoara, de celelalte uni productivităţii muncii şi reducerea con profund şi preţuirea ne ale naţiunii noastre cu toa şi externe a partidului şi 13.00 D<
tăţi ale Centralei minereurilor Deva la tinuă a cheltuielilor, a costurilor de fa mărginită pe care le nu te ţările şi popoarele lumii, statului nostru, la progre Meridia
diojurm
îndeplinirea cu 4 zile mai devreme a bricaţie. trim faţă de dumneavoas punînd la baza extinderii sul multilateral al Româ ding ;
tră, pentru activitatea neo şi întăririi relaţiilor exter niei socialisto". 20.00 Ro
bosită închinată înfloririi ne ale partidului şi statu In telegrama trimisă de Români
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE scumpei noastre patrii, pă lui nostru principiile depli Consiliul oamenilor muncii nore ;
22,30 h
cii şi progresului în întrea nei egalităţi în drepturi, de la Institutul de proiec 24.00 Bl
PE 7 LUNI ga lume". ale independenţei şi suve tări Hunedoâra-Deva se a- —6,00 N
în telegrama Biroului e- ranităţii, ale neamestecului rată: „Colectivul de oameni nocturn
UNITĂTI CU REZULTATE BUNE: xccutiv al Consiliului jude în treburile interne şi 'a- ai muncii din Institutul de TIMIŞ
ţean al sindicatelor se vantajului reciproc". proiectare I-Iunedoara-De- litatea i
C.S. HUNEDOARA I.E. DEVA \ sublinia : „Asemenea între în telegrama comitetului va, întrunit în aduna popular
naţional
— cocs 104,7% — energie electrică 102,5% | gii ţări, întregul activ sin de partid de la I.M. Lu- rea generală a oamenilor re ; l
— fontă 103,7% dical, toţi oamenii muncii peni, se arăta : „Din adîn- muncii pentru analiza şi conteni;
— oţel 101,6% „MARMURA" SIMERIA care trăiesc şi muncesc pe cul conştiinţei noastre, vă dezbaterea activităţii pe raş-Scvi
de pe s
din care aliat şi aliat — placaj marmură 116,3%) străvechea vatră hunedo- exprimăm totala adeziune primul semestru al anului din ope
superior 110,9% — dale mozaicate 119,5% \ reană — mineri, meţalur- faţă de poziţia şi principii 1978 —, îşi exprimă depli Lopez ;
— laminate 101,5% I.M.C. DEVA gişti, constructori, energeti- le înfăţişate în magistrala na satisfacţie şi totala ade cop son
— utilaje pentru — panouri mari 111,2% ) cieni, chimişti şi forestieri, dumneavoastră expunere, ziune faţă do magistrala
metalurgie 106,0% — produse din B.C.A. armat 102,0%| lucrători din unităţile agri hotărîrea neclintită de a dumneavoastră expunere
cole de stat şi din alte do
I.V. CALAN — produse din vată menii de activitate — ro acţiona fără preget pentru asupra politicii interne şi
politi
înfăptuirea
liniei
— fontă 104,4% minerală 100,9% | mâni, maghiari, germani şi ce generale a partidu externe a partidului şi sta
tului nostru, prezentată în
— maşini pentru — materiale de construcţii de alte naţionalităţi, au lui, ştiind că prin mun faţa activului central de
DEVA
metalurgie 102,4% din mase plastice 106,1% \ audiat şi urmărit cu viu ca noastră, cu fiecare partid şi de stat, a între (Patria)
— utilaj pentru turnare 105,5% I.C. ORAŞTIE \ interes şi cu cele mai cu- tonă de cărbune extrasă gului nostru popor". I-IUNED
— semicocs 98,9% — produse din mase rica Ex
rel Via
I. M. PAROSENI 103,6% plastice 103,0 % Evadare
I. M. URICANI 101,8% în cent
I.F.E.T. DEVA structor
UNITĂŢI APARŢINĂTOARE DIRECT — cherestea 101,0% ) A.lt băr
DE C. M. DEVA riiie i-j
— buşteni 103,0% \ (7 Noi<
— zinc în concentrate 110,8% — lemn de mină 101,6% ţ aurul ş
— cupru în concentrate 102,2% — lemn pentru celuloză 74,9% ca) ; L
— plumb în concentrate 100,0% «1 IMlWimrEin riMlliU cer (Ci
ÎNTREPRINDEREA PENTRU
u .(
„E nu/
— utilaje miniere
10 PRELUCRAREA LEMNULUI DEVA CAN :
I.M. HUNEDOARA citorcsc
— fier în minereu mo oo/ — u ?‘ Şi ferestre 106,7% men Ji
iou.j /o _ obilier din lemn 109,9% NOASA
m
I.M. BARZA citorcsc
ŢESATORIA DE MATASE DEVA l nul de
— plumb în concentrate 100,3% — ţesături 100,5%» iembrie
— zinc în concentrate 100,2% speciali
— cupru în concentrate 100,0% FABRICA DE BERE HAŢEG / GURAE
riiie 1-1
— utilaje miniere 100,0% — bere 100,3% ) TIE :
Profetu
lenii
\ UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ, SORTIMENTALĂ \ GIU-B/*
Express
s iîm HAŢEG
I.F.A. „VISCOZA" LUPENI ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA I (Popula
I.M. ORAŞTIE. Subinginerii Marin Barbn, şeful atelierului tratamente termice şi Ioan
— fire de vîscoză v> 95,35% — ciment 91,20% ) Bârna, şef birou C.T.C., testează instalaţia (le căiire cu curenţi de înaltă frecvenţă, pusă rire ]
I.M.M.R. SIMERIA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE de curind In funcţiune. Prin aplicarea acestei căliri a produselor, întreprinderea reali I-H ; C
un trar
HUNEDOARA l zează importante reduceri la preţul de cost şi creşterea calităţii. tură) ;
— la osii montate 75,71 % Foto : VIRG1L ONOIU
— încălţăminte 59,77% î întunec;
I.U.M. PETROŞANI I.P.I.L.F. HAŢEG I Evadaţi
— la maşini şi utilaje — conserve din legume 76,76% \ na) ; TI
seriile
miniere 70,86% — conserve din fructe 72,86% ţ În întîmpinarea măreţei noastre sărbători
V naţionale şi a Zilei minerului
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ ALE ALTOR /< o mingiie cu podul palmei. Hunedoara, se scrie mai pu
UNITĂŢI DIN JUDEŢ I* (Urmare din pag. 1) Uite, aşa era planul, la com ţin. Dar şi aici acţionează iui
colectiv
asigură
harnic,
care
plex mecanizat, 1,80 ml înain
— pe 7 luni — RANDAMENTUL : tare în 24 de orc. Am tăiat mai ritmic piese forjate pentru toa
mult. Cu vreo opt sute de te marile secţii productive ale
9 TONE PE POST tone... Iar cu randamentul combinatului. In condiţiile cind
„Refractara" Baru 117,9% I.P.N.C. Orăştie 102,3% stăm bine de tot : planul e do au redus consumurile de ener
I.P.I.C.C.F. Deva 116,4% întreprinderea viei Şeful dc brigadă Ion Lazăr, 7 tone pe post şi noi dăm 9 gie electrică, gaze naturale, o-
de la I.M. Lonea, c vesel la tone pe post I xigen, lucrătorii de la forjă au
Tipografia Deva 111,6% Şi vinului 102,5% i ieşirea din şut : ...Pe Ion Lazăr ii cheamă un tjat peste plan mai bine de
ortac. „Protestează" slab, ne 7(1 toile piese forjate, de cca
întreprinderea de morărit „Vidra" Orăştie 95,0% J — Am dat în ultimul schimb convingător. Intorcîndu-sc cu mai bună calitate. O ffHlarcă
al lunii care a trecut (de iulie
şi panificaţie Deva 109,8% U.J,C.C. 111.7%) era vorba), 93 tone de cărbu gindul către mină : aparte se cuvine echipelor de
forjori conduse de Nicolae Şte
FP.N.C. Mintia 103,9% U.J.C.M, 102,8% ) ne; preliminat 68. Am făcut — E greu fără mină. Cînd fan, Pavel şi Nicolae Avcrchi.
fiecare cit doi, nu ? sint in concediu parcă sinţ Şi la secţia vecină, cca de
*vîi tZl .«tiveşte ortacii ieşind bolflăv. Vă spun drept. In ul
1 timul concediu ttt-â pus nevas construcţii metalice, am aflat
din colivie. dc la tovarăşul Aurel Dam ian
MUNCITORI, MAIŞTRI, INGINERI, TEHNICIENI, ECONOMIŞTI ! — Băieţi unul şi unul. Şi ti ta s-o ajut la gospodărie, să-i că sarcinile la zi sînt îndepli
spăl sticlele, s-o ajut la covoa
neri. Am In brigadă şi băieţi re. Nu, n-am rezistat. In mină nite şi depăşite. Cu 8 la sută
schimb
J. îrt perioadă următoare se cere acţionat cu maximă energic pentru recupera de 19 ani... Pe Florea Anton, este altceva... Mai ales acum, mai multe piese de cu 0,3
beneficiarilor,
predate
şi să nu credeţi că nu face
î rea integrală, cît mai grabnică, a restanţelor de cărbune, ciment, utilaje miniere, treabă. Sau pe Marin Florea. de cind ne-am mecanizat cu mai multe construcţii metali
complexe şi combine... (DUMI
TRU DEM IONAŞCU). ce industriale, productivitatea
fire artificiale, alte produse, precum şi pentru diminuarea mai substanţială a chel muncii sporită cu 7 la sută fa
tuielilor totale şi materiale — condiţie de bază pentru realizarea producţiei nete MAI MULTE PIESE FORJATE ţă de perioada corespunzătoa
că nu „uităm" pe cineva, În re a anului trecut, în condi
\ în toate unităţile industriale ale judeţului nostru. trebăm cum a mers cu pro Şl CONSTRUCŢII METALICE ţiile cind s-au realizat econo
\ -J ducţia In luna pe care au tn- Despre oamenii care mun mii de metal de 27 tone. (V.
colabora
GRIGORAŞ,
ziarist
clieiat-0. Ion Lazăr scoate tac
*■- ticos o hîrtie, o despătureşte, cesc la secţia forjă, din C. S. tor).